România Liberă, octombrie 1987 (Anul 45, nr. 13346-13370)
1987-10-03 / nr. 13346
Timiş. Sediul S.M.A. s-a mutat pe cîmp La S.M.A. Jamu Mare judeţul Timiş, s-a luat Iniţiativa ca, in perioada campaniei, Întregul personal muncitor al S.M.A. să lucreze în cimp pe întreaga durată a zilei-lumină. Este vorba nu numai despre cei care lucrează efectiv pe tractor, ci despre toţi inginerii, maiştrii, inclusiv personalul T.E.S.A. S-a constatat că in acest fel, ţinea să precizeze directorul S.MA, inginerul Dianuţ Stanca se lucrează mai bine şi mai eficient. Formaţiile de lucru sunt mai bine aprovizionate cu cele necesare indiferent că este vorba de piese de schimb, carburanţi, mincare etc. ba chiar informaţiile utile despre mersul şi priorităţile campaniei. „Nici un efort nu este prea mare, a ţinut el să sublinieze, ştiut fiind că de activitatea noastră din cimp — şi nu de cea din birou — depinde recolta care se stringe acum şi chiar cea a anului viitor“. (ION MEDOIA) Pagina a 2-a — 3 octombrie 1987„România libera” ZILE HOTĂRÂTOARE ÎN BĂTĂLIA INITIATIVE • SOLUŢII • ACŢIUNI Mărirea capacităţii de transport prin folosirea posibilităţilor locale Un mare număr de atelaje existente in localităţile situate in zona necooperativizată a judeţului BACAU, sunt folosite in cooperativele agricole la punerea la adăpost, cu maximă operativitate şi fără pierderi a recoltei din acest an. La cooperativa agricolă din comuna Luizi-Câlugăra, bunăoară, au sosit 19 atelaje din comuna Palanca şi oraşul Moineşti. Ele au fost Mehedinţi. Seceta excesivă care se menţine încă in această toamnă în judeţul MEHEDINŢI a impus oamenilor muncii din sectorul de mecanizare a agriculturii căutarea şi introducerea unor metode corespunzătoare pentru executarea, in condiţii de cea mai bună calitate, a lucrărilor de pregătire a terenului. Fiindcă arăturile se efectuează în condiţii grele, şi cu mulţi bolovani, care împiedică realizarea unei bune pregătiri a terenului, la iniţiativa Comitetului judeţean de partid, la întreprinderea mecanică, armături şi pompe, întreprinderea de vagoane, întreprinderea de construcţii navale şi prelucrări la cald şi Uzina de repartizare la transportul sfeclei de zahăr din cîmp la baza de recepţie. Fiecărui căruţaş i s-a întocmit cite o fişă în care este consemnat volumul de lucrări efectuat, aceasta sub controlul direct al şefilor şi economiştilor de fermă. Nu puţini sunt aceia care la o singură cursă transportă cu căruţa cite 2—3 tone sfeclă de zahăr. (CONSTANTIN AZOITU), piese şi agregate energetice din municipiul Drobeta Turnu Severin a fost conceput un sistem de tăvălugi, fiecare compus din trei secţii, cu o lăţime de lucru de 6,6 metri, pe care se află amplasate circa 513—520 organe active care distrug bolovanii rezultaţi prin arătură. Eficienţa acestei metode ? Se elimină astfel 3—4 discuiii care trebuiau aplicate pe aceeaşi suprafaţă, creşte productivitatea la pregătirea terenului, solul este bine mărunţit şi se realizează o economie de motorină de aproape 20 litri pe hectar, în condiţiile în care costul de execuţie al acestui utilaj este destul de mic. (GH. ŢIGANELE). Tăvălugi pentru mărunţirea solului Bacău: Maramureş: Frunzare pentru completarea necesarului de furaje Pentru completarea necesarului de furaje grosiere, in special pentru ovine, toate unităţile din judeţul MARAMUREŞ ce deţin efective de animale au recoltat şi depozitat însemnate cantităţi de frunzare. Pină la această dată au fost transportate în ferme 11 342 tone, în fruntea acţiunii situîndu-se unităţile din consiliul unic Tirgu Lăpuş şi Copalnic-Mănâştur, care şi-au asigurat întreaga cantitate planificată de frunzare pentru perioada de stabulaţie. (RADU PICIU). După încheierea lucrărilor celui de-al III-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste factorii educaţionali au trecut la transpunerea neabătută în practica diurnă a orientărilor şi indicaţiilor cuprinse in documentul programatic de imensă însemnătate care este Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la acest eveniment de deosebită importanţă in activitatea permanentă de formare a omului nou, a conştiinţei sale revoluţionare. Reevaluind cu luciditate, în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată in unităţi economice şi Instituţii, în aşezăminte de cultură, avînd la bază evantaiul de idei desprinse din cuvintarea secretarului general al partidului, cit şi din cuvîntarea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu la încheierea lucrărilor Congresului, ni s-au înfăţişat cu claritate aspectele pozitve, cîştigurile şi împlinirile, cr, mai ales, faptul că stereotipia, o anume inerţie şi alegerea unor mijloace de influenţare educativă care-s mai sărace în cuprindere şi posibilităţi au determinat rămineri în urmă ale domeniului cultural faţă de dezvoltarea continuă şi impetuoasă a bazei materiale. Şi pentru noi se află in prim plan sarcina subliniată de conducătorul partidului şi statului nostru : „Este necesar ca toate comitetele de cultură şi educaţie socialistă, inclusiv Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste — să-şi perfecţioneze continuu activitatea, să asigure coordonarea şi desfăşurarea in cele mai bune condiţii a muncii cultural-educative in toate sectoarele“. Implicare, perseverenţă, concreteţe, sesizarea necesităţilor reale de intervenţie educativă, amplitudinea actului cultural şi sistematica acestuia, strînsa legare a lui de viaţa colectivelor de muncă, astfel incit să i se simtă lipsa sau să i se sesizeze aspectele de formalism care ar apărea —* iată, in sinteză, numai citeva din concluziile vizînd modalităţile noastre de acţiune pentru a da contur, conţinut şi eficienţă acţiunilor cultural-educative şi artistice Totul văzut ca un fir roşu educativ, prin coordonarea acţiunilor, fără paralelisme inutile şi fără efecte spumoase, uşor de obţinut, dar cu prea puţine reverberaţii în conştiinţa participanţilor şi realizatorilor actului de cultură. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid aşezămintele şi instituţiile de cultură îşi desăvârşesc planurile de activitate pentru trimestrul al IV-lea, în lumina hotărârilor adoptate de Congresul al III-lea al educaţiei politice şi culturii socialiste. Prin tot ce Întreprindem şi vom realiza în perioada următoare vom urmări ca punct de pornire, precum şi ca un obiectiv final de atins, formarea şi FESTIVALUL „CÎNTAREA dezvoltarea dragostei pentru muncă, pentru activitatea productivă, roditoare, singura care oferă certificatul lucrului bine făcut, care asigură satisfacţii morale şi materiale şi dă fiecăruia dreptul de a fi exigent cu sine şi cu ceilalţi. Aducind dezbaterea, expunerea, masa rotundă, expoziţia, filmul, cartea, microspectacolul, cercul de creaţie etc. la locurile de muncă se va putea ilustra nu numai caracterul concret, direct şi eficace al muncii noastre, ci şi posibilitatea de a discuta cu fiecare om, de a-i permite să-şi exprime părerea, de a se confrunta cu colegii şi tovarăşii de muncă. Această formă de lucru e şi utilă şi necesară, impusă de largul cadru democratic în care se afirmă cultura noastră socialistă. Nu ne-am propus să vorbim despre munca şi frumuseţea ei în genere, nu vom stărui asupra unor fapte din alte colective decât cel căruia ne adresăm în momentele respective. Pe fondul problemelor economice şi morale ale colectivului de muncă, exemplele îi vor aparţine, expunerea va fi asigurată de un component al acestui grup, expoziţia va avea ca suport fructul activităţii colective, spectacolul va cuprinde formaţii şi interpreţi proprii, şi-n mod cu totul excepţional va avea şi invitaţi. Generalizarea experienţei pozitive se va împlini prin acţiuni de tipul „Azi casa de cultură vă (ne) aparţine“ sau prin concursurile organizate între diversele unităţi economice — nu neapărat de acelaşi profil din etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Suntem convinşi că apropiindu-ne noi problematica economică a unităţilor şi organizînd activitatea culturală in sprijinul acesteia, vom putea fi în chiar miezul vieţii şi al preocupărilor reale NAŢIONAL ROMÂNIEI" ale oamenilor. De aceea un alt pas al demersului nostru cultural-educativ este antrenarea efectivă a tuturor cadrelor de specialitate la susţinerea acţiunilor, în scopul realizării sarcinii majore, in atîtea rinduri reluată cu acuitate de secretarul general al partidului, vizind însuşirea de către toţi oamenii muncii a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pentru ridicarea necontenită a orizontului ştiinţific, tehnic şi cultural. Cursurile universităţilor cultural-ştiinţifice vor fî ancorate profund in anul 1987- 1988. In activitatea unităţilor, vom determina o permanentă dezbatere a problematicii, pe baza unei bibliografii aduse la zi, astfel incit, alături de acţiunile comisiilor de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice, de tot ceea ce se iniţiază pe planul îmbunătăţirii cunoştinţelor profesionale, să se obţină plusul de calitate în înţelegerea sarcinilor, în muncă, în atitudini şi comportamente. Acţionînd în acest mod, vizînd actul cultural ca pe o componentă permanentă a vieţii colectivelor de oameni ai muncii, vor fi evidente rezultatele ei vor prinde să crească noi iniţiative. La originea lor se află, firesc, tot oamenii. Iată motivul pentru care de la ei plecăm şi la ei revenim, considerînd că actele de convingere, de implicare, de meditaţie, de influenţare reciprocă sunt mai grele decit organizarea propriu-zisă a unei acţiuni culturale. Am fost eficienţi şi avem dreptul la mulţumirea sufletească dorită — suprema recompensă a omului care lucrează în frontul cultural — dacă oamenii spun că acţiunea le-a fost lor adresată, intr-adevăr, că le aparţine şi că vor reflecta asupra ei. Prin aşezămintele noastre de cultură, prin variatele mijloace ce ne stau la dispoziţie, veştejim concepţii, rudimente de atitudini, care sint vecine et obscurantismul, bîlbîiala lipsei de Înţelegere a faptelor şi fenomenelor, sau sint efecte ala lenei, chiulului, lăcomiei etc. Se-nţelege că, valorificînd tot ceea ce a fost validat de Viaţă in anii de cînd Festivalul naţional „Cîntarea României“ a impulsionat întreaga noastră viaţă cultural-educativă, invăţind — cu creionul în mină ! — de la toţi factorii culturali din ţară, avînd mereu în faţă sarcinile ce ne revin din documentele de partid, vom da noi dimensiuni activităţii de educaţie patriotică, revoluţionară a oamenilor. Trecutul istoric, plin de faptele eroice ale înaintaşilor, dar mai ales prezentul clocotitor, făurit de contemporanii noştri, oamenii minunaţi ai unui timp şi ai unei istorii unice, vor fi puncte de reper permanente in întreaga noastră intervenţie cultural-educativă, în mediul rural, în cel urban, în fiecare intîlnire, acţiune cu microgrupul, cu fiecare om. Desigur, bogatul tezaur de idei din cuvântările secretarului general al partidului ne va fi permanent călăuze în toate activităţile noastre, pentru a ne face astfel datoria de conştiinţă faţă de societatea care şi-a înscris pe firmament înaltele idealuri ale omenirii , socialismul şi comunismul. Gheorghe Antonescu preşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţia socialistă Ialomiţa Ialomiţa: vVoi ale activităţii cultural-educative Cum sunt folosie mijloacele de transport în campanie Tulcea: De ce sunt diferenţe mari la dosul porumbului Zile decisive şi pe ogoarele judeţului TULCEA pentru stringerea recoltei, precum şi pentru pregătirea celei viitoare. In rândurile de faţă ne vom referi doar la recoltatul porumbului, cultură care in a-cest judeţ ocupă o suprafaţă de 52 099 hectare. De la bun început trebuie să spunem că, rezultatele la această lucrare, pe ansamblul judeţului nu sunt incă satisfăcătoare, viteza de lucru planificată fiind realizată doar în proporţie de 50 la sută ceea ce duce la prelungirea lucrării, la înregistrarea unor pierderi. Situaţia ar fi fost cu totul alta dacă în toate unităţile s-ar acţiona cu aceea energie la recoltarea porumbului. Or, chiar şi numai după o sumară trecere in revistă a realizărilor la zi rezultă că, i momentul de faţă, sint o seie de diferenţieri in ceea e priveşte stadiul recoltării, ai intre unele consilii unice agoindustriale vecine, cu aceleşi condiţii, cit şi intre unităţile pe raza aceluiaşi consiliu uSc. Să exemplificăm: In timp ce unităţile de pe raza consililor unice agroindustriale Greci şi Isaccea au recoltat porumipul de pe circa 50 şi, respectiv 60 la sută din întreaga supraaţă cultivată, inscriindu-se cu huit peste media pe judeţ alte consilii se află cu aproximaţi 30 de procente in urmă. Este adevărat că in consiliile mintite porumbul s-a copt ma devreme, aici recoltatul dflanşindu-se cu 2—3 zile, înaintea celorlalte consilii dar, oricum, diferenţa este mult prea mare. Să vedem, concret, cum stau lucrurile la faţa locului. Da la tovarăşul Petre Iorga, preşedintele C.U.A.S.C. Isaccea afirm că in toate unităţile de pe raza acestui consilu se respectă întocmai măsurile stablite de comandamentul judeţean pentru agricultură şi se depun eforturi pentru realizarea lor cu maximă operativitate. Drept rezultat, toate lucrările agricole de sezon sunt avansate. De exemplu, la cooperativa agricolă de producţie din comuna Luncaviţa, până la această dată porumbul a fost strins de pe 580 hectare, din cele 735 hectare cultivate. „întreaga suprafaţă de porumb — ne spune preşedintele unităţii, Ştefan Burghelea — se recoltează manual, iar transportul se efectuează numai cu atelajele. Procedind astfel facem economie de combustibil şi evităm orice pierdere de producţie". O bună organizare şi o folosire eficientă a mijloacelor de transport, inclusiv a atelajelor se poate intilni, de altfel, şi in celelalte unităţi aparţinînd consiliului unic agroindustrial Isaccea unde, cu adevărat, intreaga suflare a satelor se află permanent pe cimp. Să adăugăm că aici nu au fost neglijate nici celelalte lucrări de sezon. La C.U.A.P.C. Isaccea, semănatul orzului s-a încheiat pe toate cele 700 hectare planificate iar acum se acţionează intens la semănatul griului, lucrare executată pe circa 15 la sută din suprafaţa rezervată acestei culturi. Iată, in continuarea relatării noastre şi unele aspecte înregistrate in consiliul unic agroindustrial Babadag. De la inginerul-şef Alexandru Penciu aflăm că aici a încetat mai intii recoltatul pe solele destinate arăturilor şi insaminţărilor de toamnă, in suprafaţă totală de 376 hectare, suprafaţă care a fost luată deja in primire de mecanizatori pentru pregătit terenul şi semănat. Acum aria recoltatului s-a extins, lucrîndu-se aiii cu combinele, cit şi manual. Totuşi, rezultatele nu sunt incă la nivelul aşteptat. Din suprafaţa de 3 480 hectare cu porumb, pe întregul consiliu recolta nu a fost strinsă decit pe mai puţin de 600 hectare. Motivul ? în timp ce la cooperativele agricole de producţie Babadag, Turda sau Enisala se lucrează in ritm alert, in celelalte unităţi de pe raza aceluiaşi consiliu activitatea se desfăşoară mai lent. După cum se poate constata, in unităţile rămase în urmă nu toate forţele satelor au fost mobilizate la cimp. Este cazul, bunăoară, al cooperativei agricole de producţie din localitatea Mihai Bravu, unde zilele trecute nu a venit la lucru decit jumătate din numărul total al membrilor cooperatori, cu toate că, la fel ca în celelalte unităţi, porumbul a fost cultivat un acord global. Ce părere are despre această situaţie preşedintele unităţii, Nicolae Rusu . Era de datoria sa să asigure organizarea şi disciplina, atit de necesare succesului campaniei. Or, se vede, nu a înţeles acest lucru atit timp cit mobilizarea forţelor satului lasă mult de dorit. O situaţie asemănătoare am intilnit şi la cooperativa agricolă de producţie din comuna Unirea, de pe raza consiliului unic agroindustrial Ceamurlia de Jos. In această unitate porumbul a fost strins de pe cimp doar in proporţie de circa 10 la sută. Cauza este aceeaşi : slaba mobilizare a oamenilor la recoltat. Dar, se pare, acest lucru nu-l alarmează deloc pe preşedintele cooperativei, Ivan Silai. Un alt aspect negativ Înregistrat la C.U.A.S.C. Ceamurlia de Jos : in unele unităţi porumbul nu este transportat in aceeaşi zi, aşa cum s-a prevăzut, rămînind mari cantităţi pe cimp, cum se întîmplă, de exemplu, la C.A.P. Slava Cerchezu, unde zilele trecute se aflau incă la marginea solelor in grămezi peste 100 tone de ştiu lefi. Preşedintele consiliului unic, Constantin Roşca ne asigură că au fost luate măsuri pentru suplimentarea mijloacelor de transport, inclusiiv a utilajelor existente in comune. S-au luat măsuri, totodată, ni se spune, şi in vederea accelerării ritmului la recolta din unităţile codaşe, fâcîndu-se o mai largă mobilizare a forţelor satului la executarea acestei importante lucrări din campania de toamnă. Situaţia existentă in judeţul Tulcea obligă la luarea urgentă a noi măsuri în vederea accelerării lucrărilor, generalizării experienţei unităţilor fruntaşe şi înlăturării neajunsurilor. Ion Popovici (datelf se referă la ziua de 1 octombrie) Numărul mediu de curse realizat Judeţul Numâr de curse posibile efectuat Mijloacele Ministerului Agriculturii Mijloacele M.T.Tg. Dîmboviţa4 4 4 Prahova4 3,3 3,1 Arad4 3 3 Mureş4 3 3 Neamţ4 2,9 2,9 Bihor4 2,8 2,8 Constanţa4 2,7 2,5 Brăila4 2,2 2,2 Galaţi4 1,82 Giurgiu4 1,7 1,2 Hunedoara: Insăminţăriri nu pot avansa rapid... cu justificări Ne-am adresat tovarăşului Mircea Silvestru, director general al Direcţiei judeţene HUNEDOARA pentru agricultură, cu întrebarea : cînd se vor termina insăminţările de toamnă ? Răspunsul a fost : „Pină luni —15 octombrie — încheiem insăminţările de toamnă. Pină la 1 octombrie, s-a realizat 6,5 la sută din plan. Este adevărat că avem rămineri in urmă fată de graficele stabilite, dar In această săptămină au fost luate măsuri speciale pentru grăbirea lucrărilor agricole. Una dintre aceste măsuri o constituie folosirea tractoarelor in schimburi prelungite. Mulţi mecanizatori au înţeles că trebuie să depună eforturi deosebite. El lucrează ziua la semănat, iar seara execută arături. Vrem ca in câteva zile să încheiem acţiunea". Intenţiile sunt bune, dar s-au conturat cam tardiv. Cu citeva săptămini in unită Cornel Covaciu, director pentru producţia vegetală la Direcţia agricolă a judeţului Hunedoara, ne-a spus că perioada cea mai bună pentru insăminţările de toamnă in această parte a ţării este luna septembrie şi că s-au luat măsuri pentru respectarea epocii optime. Calculele şi previziunile s-au confirmat numai parţial. Luna septembrie a trecut, dar însăminţările nu s-au terminat. Am aflat că cele mai bune rezultate s-au obţinut de către unităţile care fac parte din consiliile unice agroindustriale de stat cooperatiste Deva, Orăştie Geoagiu şi Călan. Dar mei fruntaşii nu slnt... fruntaşi. Joi a ost o zi frumoasă şi bună de lucru. Contrar aşteptărilor, la orele 12 Petre Constantin, inginer-şef la C.I.A.S.C. Geoagiu Se afla in bipu. Ne-a spus: „Ai (1 octombre n.n.) se termină semănatul trzului, iar pină sinbătă incheien şi cu griul. Sa lucrat bine la C.A.P. Roma 8, Aurel Vlaicu şi Geoagiu“. Ni am înţeles, insă, de ce prmul specialit al consiliului se afla la acea oră in birou si nt pe cîmp. Amintim că unităţile agricole din consiliile agroindustriaie Hunedoara, Ilia, Brad şi altele, mai au încă mult de însămnţat. Este adevărat că există anumite condiţii pedoclimatice specifice-judeţului Hunedoara din alifuri de ele au apărut şi Carerţe organizatorice Aflări că la sfîrşitul lunii septembre în raza C.U.A.S.C. Brad s-a încheiat insăminţarea orzului, care este situaţia la Insăminţrea grului ? Ne adresăm tovarăşului Nicolae Patitea, peşedintele consiliului unic. Răpunsul î „Avem teren greu. Pe unele sile am făcut şi 7 discufi “.Din ci» ne-am convins, nu aceasta ste principala cauză a râmînerii in urmă (pină la 2 octombrie în raza consiliului amintit sa realizat numai 25 la sută din clanul de insămînţări). Orice jusificări nu „justifică“ această înirziere. Nu contestăm greutăţile din această toamnă pentru judeţul Hunedoara, dar nici nu se pot accepta orice justificări. Vecinii de pe aceeaşi vale a Mureşului au rezultate mult mai bune în campania agricolă. Am văzut la Romos, la Peştişul Mare, la Rapold şi în alte părţi „tractorişti care lucrează în aceste nopţi la lumina farurilor. Viorel Uieţ, preşedintele C.U.A.S.C. Hunedoara, ne relatează: ..Duminică terminăm semănatul“. — De ce nu aţi terminat mai devreme ? — Se lucrează, greu pămîntul... Deci justificări peste justificări. Deşi rezultatele unor unităţi demonstrează că „argumentele“ nu stau in picioare la o analiză mai atentă. Incontestabil ,actuala campanie agricolă de toamnă din judeţul Hunedoara a fost mai dificilă decit altele. Este inexplicabil, totuşi, că unităţi agricole situate in zone similare au la semănat rezultate diferite. Nu se explică rămînerile în urmă ale unităţilor din C.U.A.S.C. Ilia, faţă de unităţile din consiliile Geoagiu, Orăştie şi altele care se află tot in lunca Mureşului. Dar nu mai este vreme pentru comentarii şi argumente. Se cer luate măsuri urgente pentru ca toate lucrările agricole de toamnă să fia încheiate cit mai urgent şi la un înalt nivel calitativ. I. Cojocarii : =*? ? . 1 . V . ; ' v - Vk ■ ' ' : ' m ----- fik fTSTSft ■ ^ yi - } p . V . ■ I Fabrica de case Secţia de producţie industrială a Trustului Antrepriză generală construcţii-montaje Bacău este o veritabilă fabrică de case Zilnic, pe porţile unităţii ieț cam 8 apartamente, sub formă de panouri mari, cabine sanitare integral finisate, pereţi despărţitori, scări şi alte elemente prefabricate. Recent, aici au fost introduse tehnologii noi de finisare integrală a elementelor prefabricate, un procedeu original de finisare a panouriCu un sumar bogat, divers şi echilibrat, almanahul Realitatea ilustrată, editat de revista Contemporanul — Almanah enciclopedic al superlativelor 1947 — face cunoscute citeva din realizările diferitelor domenii de activitate, citeva din culmile atinse de civilizaţie. Spicuim din sumar: Bucureşti, in cei mai înfloritori ani ai existenţei sale . Cele mai succinte prezentări in text si imagini ale celor mai semnificative momente istorice din Istoria culturii şi civilizaţiei. Cele mai Sculptorii atelierului de Iartă de la Combinatul de prelucrare a lemnului din Oradea şi-au demonstrat măiestria şi in cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României", prezentiă lucrări mult apreciate. Este vorba, in primul rind, de faptul că acest colectiv a ocupat locul 1 la faza republicană, pentru intarsia „Ţărani ardeleni", de o mare lor de faţade, o tehnologie de execuţie a pereţilor despărţitori din zgură de furnal şi cenuşă de termocentrală precum şi alte procedee noi. Printre promotorii noului se numără inginerii Dan Floăreş şi Sergiu Crijanovschi, subinginerul Enache Panait, maistrul Vasile Andrieş, betonistul Mihai Moian, mozaicarul Gheorghe Hriban. (CONSTAZOIŢIL mari succese ale celei mai înaintate virste ; Microcaruselul superlativelor ; Momente de referinţă pentru Istoria teatrului românesc de azi, din totdeauna : Cinematografia românească la citeva cote maxime — alte şi alte „cele mai", „cei mai“... O menţiune aparte pentru eleganta înfăţişare grafică — ea reuşind să pună pe deplin in valoare paginile unei publicaţie ce se constituie, fără îndoială, intr-o lectură captivantă, interesantă. (G.N.) expresivitate plastică. Iar dintre membrii acestui colectiv, Florian Birlău a fost distins cu locul II la sculptură, pentru lucrarea „Moara cu noroc", la ediţiile anterioare el ocupind locul I cu lucrările „Carul cu boi" şi „Pastorala bihoreană“. Este un atelier unde numeroşi tineri învaţă cu sirg de la maestrul lor Traian Lencarana sculpturii in lemn. (VIRGIL LAZAR), ,Toamna românească“ Sub acestă titulatură, in judeţul Bolşani, se desfăşoară mai multe acţiuni cultural-artistice opanizate in fiecare toamnă de 15 ani încoace. Ediţia ISI (22 septenbrie — 1 octombre) a debutat cu vernisarea unei opoziţii de artă plastică cu lucări mlizate de amatori (la Salemie „Luchian"). In Botoşani, o altă expoziţii de ceramică „Hihăitei ’87“, cu intilniri ale bigăzilor ştiinţifice cu publicul fin Ibtoşani, Săveni, din cătune,gale de filme documentar-tiinţifce etc. Din programul „Toamtei româneşti" din acest juneţ noi consemnăm colocviul „Luchipi — Băncii — contempornii ieşiri“, expoziţie cu lucraterate de participanţii la tepărare artă a sticlei şi porţelaiului la Dorohoi), şi zilele „George Inescu", „Colocviile embescieie", acestea două din urnă de amplă rezonanţă. In aclaşi context, se inaugurează staţiunile teatrelor de stat si de păpuşi, ale orchestrei simfolice. In final, are loc tradiţionla manifestare „Scriitori pe planri natale". (VASILE IANCU). Pictorul octogenar Nu de mult gaeria „Sirius“ din Sibiu, pictorul Ioniţă Dădirlat, tigilar din comuna Sălişte, eprezentat publicului larg pe 100 de lucrări inspirate in pncital din frumuseţea aşezărir ţi a naturii din arealul „Măgirimii Sibiului". A fost cel de-a 12-a personală a pictolui sibian care, in deceniileternare, a mai participat la pte 160 de expoziţii colective Cele peronale au fost organise In comuna natală, Sălişte,n Sibiu, Sighişoara, Bucureşt şi alte realităţi din ţară, strările artitului fiind apreciate mod decebat. Mărturie a taletului auantic, sensibilităţii crolatice şi originalităţii lucrării tale ete şi faptul că, la impulul debitului şapte, Acadhia tibiană din Roma i-abrdat „Midaiia de aur tiberiană Pslmar” bogat care-i face nste. (L.VIRGIL). Superlative Plastica lemnului mm Scor nedecis. „Meciul“ continuă. Pină cînd? Este vorba de Gospodăria locativă şi comunală din Tirgovişte şi constructorii de locuinţe din acelaşi oraş iar „jocul cu mingea" are loc pe terasele unor blocuri date mai recent sau mai de mult in folosinţă, pe la subsolul acestora, pe coridoare, pe scări, prin apartamente, pe unde se intimplă. La blocurile C 10 şi C 16 apa care bălteşte la subsol duce la deprecierea instalaţiilor aflate la acest nivel, se infiltrează în ziduri şi faze imposibilă igienizarea clădirilor respective. Cind preşedintele asociaţiei de locatari nr. 45 s-a adresat EJ.G.C.L. a fost îndrumat spre întreprinderea Antrepriză construcţii-montaj care, la rândul ei, l-a sfătuit să se întoarcă acolo unde a fost prima oară, lucru ce s-a repetat de mai multe ori şi continuă cu mici variaţiuni pe aceeaşi temă. Nicolae Barbu, muncitor la Combinatul de oţeluri speciale, care locuieşte în blocul 60, microravinul 6 solicita eliminarea unor defecţiuni din apartamentul tău incă din anul 1985. Reprezentanţii Gospodăriei comunale au venit, au văzut, au constatat, au stabilit ce este de făcut iar în iunie 1987 s-au dat asigurări solicitantului că totul va începe la data de 1 august, după care s-a aminat pe 15,pe 16, pe 24 august şi pe 6 septembrie. Au venit, in sfirşit si ploile. Cit trebuie să se mai aştepte ? (MARIN IONIŢA) Excursie inedită Oficiul judeţean Timiş organizează incepind cu data de 2 octombrie o excursie-drumetie mai puţin obişnuită spre cheile Nerei, Timişului şi Cernei. Ineditul ei constă nu numai in parcurgerea unui traseu prea puţin străbătut cu piciorul şi vizitarea peşterilor din zonăi şi in instruirea turiştilor de un ghid specialist in ceea ce priveşte cunoaşterea unor rarităţi dendrologice din rezervaţiile naturale existente aici, a plantelor medicinale, a fructelor de pădure, a ciupercilor comestibili (ION MEDOIA). Rubrică realizată die Georgeta Mae