România literară, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 14-26)
1971-04-22 / nr. 17
proiecte literare Dragoş Vrânceanu îmi amintesc de o vreme mai îndepărtată cînd îl vedeam pe autorul volumului Cloşca cu puii de aur robotind pentru coloanele literare ale paginii a doua a unui cotidian de dimineaţă . „ — Pe urmă visa, spune Dragoş Vrânceanu, am părăsit cronicile şi însemnările despre cărţi şi manifestări culturale, şi am plecat într-o perioadă de studiu în Italia. — Pentru că aţi adus vorba despre Italia, am dori să ne confirmaţi dacă, intr-adevăr, veţi fi prezent în acest an în librăriile italiene cu o culegere de poeme. — Da. E vorba de o carte de poezii alese pe care mi le-a solicitat Editura Guanda din Milano. Traducerea brută în limba lui Dante îmi aparţine, dar forma poetică îi are ca autori pe Mario Luzi, Vittorio Sereni, Andrea Zanzotto şi Roberto Sanesi. Sínt 70 de poezii selectate din diferite etape ale scrisului meu. Tot cu o editură din Milano sînt în tratative pentru a-i preda un volum, pe care l-am intitulat Panorama poeziei româneşti contemporane. E vorba atît de o privire critică a desfăşurării producţiei noastre poetice în ultimele decenii, cît şi de cele mai reprezentative poezii ale fiecăruia din autori prezenţi în această antologie. — în ce priveşte tiparniţele noastre ? — Ar fi de amintit, în primul rînd, selecţia făcută de mine pentru Colecţia „Cele mai frumoase poezii" a Editurii Albatros, căreia regretatul Vladimir Streinu îi semnează prefaţa. Introducerea respectivă mi se pare că reprezintă ultimele pagini ale prestigiosului critic şi istoric literar. Editurii Cartea Românească i-am făgăduit alte 60 de poeme, grupate sub titlul Migdalul înflorit a doua oară. O bună parte din ele sunt scrise în Italia printre oamenii şi peisajele ce m-au impresionat mai mult. Editurii Eminescu i-am şi predat un volum de Intîlniri cu scriitorii italieni. Aceasta va fi o carte de circa 300 de pagini în care vor fi actualizate o serie de convorbiri cu mari poeţi cum sînt: Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, Pier Paolo Pasolini, sau critici de prestigiu cum este Carlo Bo. — La ora actuală ce aveţi pe masa de lucru ? — Pritocesc un volum de critică literară românească. Şi, în pauze, scriu poeme ce au ca subiect priveliştile mele natale ; de altfel volumul aş vrea să poarte titlul Cîntecele casei de sub pădure. — Iar în perspectivă ? — O carte de însemnări de pe drumurile pe care le-am străbătut în Vrancea şi pe la mînăstirile de pe Valea Oltului, o carte pe care aş intitula-o Emoţii de istorie de ţară. Al. RAICU Noutăţi în librării Mihail Sadoveanu — BALTAGUL (Editura Minerva). Postfaţă de Ion Dodu Bălan, 192 p., lei 3,75 Petre Ispirescu — OPERE Vol 2 (Editura Minerva). Ediţie îngrijită de Aristiţa Avramescu. Studiu introductiv de Corneliu Bărbulescu. 816 p., lei 29 Nicolae Gane — COMOARA DE PE BARAU (Editura Minerva, Biblioteca pentru toţi). Nuvele. Ediţie îngrijită şi prefaţată de Ilie Dan, 526 p., lei 5 I. TRIVALE — CRONICI LITERARE (Editura Minerva). Ediţie şi prefaţă de Margareta Feraru, 584 p, lei 18 Dumitru Caracostea şi Ovidiu Hirlea — PROBLEMELE TIPOLOGIEI FOLCLORICE (Editura Minerva, seria „Universitas“) 364 p, lei 11,50 loan D. Gherea — ESEURI (Editura Minerva). Cuvînt înainte de Şerban Cioculescu, 364 p, lei 8,25 Nicolae Breban — FRANCISCA (Editura Cartea Romămnească). Roman ediţia a IlI-a, 528 p., lei 13 Lucia Demetrius — ACUARELE (Editura Eminescu). Note de drum, 224 p., lei 6,25 Szemlér Ferenc — MADÁR JÓSLAT VERSEK (Editura Eminescu). Versuri în limba maghiară, 208 p., lei 13,50 A. I. Zăinescu — IN ZALE ALBE (Editura Eminescu). Versuri, 132 p., lei 7,50 Iosif Petran — MOARTEA A DOUA (Editura Cartea Românească). Roman, 332 p., lei 9,25 Mircea Dinescu — INVOCAŢIE NIMĂNUI (Editura Cartea Românească) versuri, 112 p, lei 6 Mircea Constantinescu — SMOG (Editura Cartea Românească). Nuvele, 200 p, lei 5,50 Nicolae Damian — FETE ŞI BĂIEŢI (Editura Ion Creangă, col. „Biblioteca contemporană“). Coperta : Emilia Baboia, 168 p., lei 2,75 Şerban Nedelcu — CEI MAI DE PREŢ IN LUME (Editura Ion Creangă). Ilustraţii: Kalab Francisc, 64 p., lei 9 broşat; lei 12,50 legat Iulian Mereuţă — HENRI CATARGI (Editura Meridiane, seria „Artişti români“) 72 p, lei 20 Adina Nanu — BOURDELLE (Editura Meridiane, col. „Maeştrii artei universale“), 80 p., lei 25 2 România literară Decada cărţii româneşti începînd de luni, 19 aprilie, se desfăşoară în întreaga ţară „Decada cărţii româneşti" — acţiune culturală de larg interes, organizată în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Cu acest prilej au loc în principalele localităţi, ca şi în centrele de judeţ numeroase manifestări : expoziţii, întîlniri ale cititorilor cu scriitorii, oameni de ştiinţă şi cultură, „zile ale cărţii”* pe genuri de literatură, acţiuni de propagandă şi difuzare a cărţii în şcoli, instituţii şi întreprinderi. Răspunzînd unor solicitări actuale ale propagării cărţii, necesităţii de a stabili printr-un dialog deschis un contact nemijlocit între carte şi public, între editori şi cititori, editurile „Eminescu“, „Cartea românească“, „Minerva“, „Dacia“, „Junimea“, „Albatros“, „Ion Creangă“, „Kriterion“, ,.Militară“, „Politică“, etc. organizează, cu concursul unui mare număr de scriitori, peste 100 de întîlniri. In acelaşi cadru, astăzi, joi, 22 aprilie, în incinta Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ va avea loc deschiderea expoziţiei „Cartea în slujba construcţiei socialiste“ organizată de Centrala cărţii sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi ale Academiei de ştiinţe sociale şi politice. Constituindu-se ca un înalt omagiu adus sărbătorii de la 8 Mai, expoziţia oferă o amplă imagine a nivelului atins de producţia noastră editorială, a diversităţii tematice şi varietăţii de stiluri şi modalităţi. In totalitatea lor, manifestările prilejuite de „Decada cărţii româneşti“ ilustrează pe deplin remarcabilele realizări obţinute de ţara noastră pe tărâm editorial. Numai în ultimii cinci ani au văzut lumina tiparului 45 084 titluri, într-un tiraj de 453.400.000 de exemplare, dintre care aproape 3 000 de titluri însumînd 15 milioane de exemplare, în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Succese însemnate s-au înregistrat şi pe linia difuzării cărţii. Valoarea lucrărilor cumpărate de cititorii de la oraşe şi sate, în perioada 1966—1970, se ridică la mai mult de un miliard de lei. Se cuvine, totodată, să subliniem şi prestigiul de care se bucură astăzi cartea românească peste hotare. Mărturie stau, în acest sens, cele aproape 1 800 de titluri apărute în 50 de ţări — parte din ele expuse în expoziţia amintită. Larga audienţă de public a celor mai izbutite cărţi apărute în ultimul sfert de veac este o garanţie a faptului că ideile generoase şi imaginile inspirate au ajuns şi ajung, la cei cărora le sunt destinate , cititorii. Marin Sârbulescu N-am ştiut niciodată cum ne adunasem, pe coridoarele Facultăţii de litere şi filozofie ale Universităţii bucureştene, în iarna de infern dantesc din 1941. Eram un stol de tineri abia ieşiţi din adolescenţă, dar refuzam, din bun simţ, cerul mohorît şi orizonturile strimte ale acelei epoci de prăbuşiri şi de confuzii, de suferinţă şi de neîndurare. Nu înţelegeam să plătim vamă resemnării şi nu puteam să aducem tinereţea noastră drept ofrandă zeităţilor crude cărora li se ardea atunci tămîia laşităţii în căţui pîngărite. Continuam să credem în demnitatea omului rînduit să creeze valori şi sporuri de frumuseţe. Juvenila noastră ancorare la ţărmurile şubrede ale speranţei avea să se afirme în revista „Albatros", o mărturie cinstită, a unei generaţii care păşea în viaţă sub zodia contemplării. Eram doar cîţiva, dinamizaţi de entuziasmul lucid şi rece şi împlineam paginile unei publicaţii permanent hărţuită de cenzură : simbolul baudelairean, ales să patroneze protestul nostru, nu reprezenta refuzul condiţiei terestre şi claustrarea pe înălţimile visului, ci exprima respingerea fermă a rolului ridicol de paiaţe şi slugi care ni se propunea. Intre noi, alături de noi, cu calmul lui înşelător, cu aerul lui de timpurie senectute : Marin Sârbulescu. Pe el, mai mult decît pe oricare altul dintre noi, mi se părea că : „ses ailes du géant l’empêchent de marcher"......Şi astăzi aflu că a fost fulgerat, din mijlocul alor săi, la ceas de tihnă şi de împăcare. Iar trupul lui s-a înălţat, în fum, spre slava dinţii. Este primul albatros care se desprinde dintre noi şi porneşte în marele exod. AI. CERNA-RADULESCU Ceas, ceasornic Pat Tic-tac... Tic-tac... Tictăcăind un timp de cîlţi şi de cenuşă, apus resort călăuzind spre ce liman ? Spre care uşă ? Lămîie stoarsă tot ce-i vis. Luminii, —rob doar provizoriu Un şoim prematur sinucis cu-n glonţ de viaţă iluzoriu. Prin orb tic-tac de lut mă scurg. Puţini şi grabnici anii teferi îmi mîn spre stele stinsul murg şi mă retrag în doi luceferi. Plutind flămînd şi inutil, pe mări ermetice, de pîslă. Pe unde vrednic zbor fertil ? De unde vînt blajin şi vâslă ? Covertă moale. Mort barcaz. Luntraş prin aspre aşternuturi. Nu zări şi stele in obraz. Doar febre reci şi reci săruturi. Şi briza-i arsă. Patul greu. Rob Făt-frumos. Captiv Manole. Cearşaful searbăd empireu de sfărîmate-aureole în ziua de 18 aprilie a.c. a încetat din viaţă scriitorul Marin Sârbulescu, născut în Bucureşti, la 15 ianuarie 1921, încă din ultimele clase de liceu, a îndrăgit literatura, dăruindu-se scrisului şi manifestîndu-se ca ziarist, poet, prozator. In ultima perioadă, înainte de prematura sa dispariţie, era membru al colectivului redacţiei noastre. Incinerarea a avut loc în ziua de 20 aprilie a.c. la crematoriul „Cenuşa“. Deplîngînd moartea bunului şi modestului nostru coleg, transmitem familiei profunda noastră durere şi afecţiune.