România literară, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 14-26)

1971-04-22 / nr. 17

proiecte literare Dragoş Vrânceanu îmi amintesc de o vreme mai îndepărtată cînd îl ve­deam pe autorul volumului Cloşca cu puii de aur ro­botind pentru coloanele li­terare ale paginii a doua a unui cotidian de diminea­ţă­ . „ — Pe urmă visa, spune Dragoş Vrânceanu, am pă­răsit cronicile şi însemnări­le despre cărţi şi manifes­tări culturale, şi am plecat într-o perioadă de studiu în Italia. — Pentru că aţi adus vorba despre Italia, am dori să ne confirmaţi dacă, in­tr-adevăr, veţi fi prezent în acest an în librăriile i­­taliene cu o culegere de poeme. — Da. E vorba de o car­te de poezii alese pe care mi le-a solicitat Editura Guanda din Milano. Tradu­cerea brută în limba lui Dante îmi aparţine, dar forma poetică îi are ca au­tori pe Mario Luzi, Vitto­rio Sereni, Andrea Zanzot­­to şi Roberto Sanesi. Sínt 70 de poezii selectate din diferite etape ale scrisului meu. Tot cu o editură din Mi­lano sînt în tratative pen­tru a-i preda un volum, pe care l-am intitulat Panora­ma poeziei româneşti con­temporane. E vorba atît de o privire critică a des­făşurării producţiei noastre poetice în ultimele decenii, cît şi de cele mai repre­zentative poezii ale fiecă­ruia din autori prezenţi în această antologie. — în ce priveşte tiparni­ţele noastre ? — Ar fi de amintit, în primul rînd, selecţia făcută de mine pentru Colecţia „Cele mai frumoase poezii" a Editurii Albatros, căreia regretatul Vladimir Streinu îi semnează prefaţa. Intro­ducerea respectivă mi se pare că reprezintă ultimele pagini ale prestigiosului critic şi istoric literar. Editurii Cartea Româ­nească i-am făgăduit alte 60 de poeme, grupate sub titlul Migdalul înflorit a doua oară. O bună parte din ele sunt scrise în Italia printre oamenii şi peisajele ce m-au impresionat mai mult. Editurii Eminescu i-am şi predat un volum de In­­tîlniri cu scriitorii italieni. Aceasta va fi o carte de circa 300 de pagini în care vor fi actualizate o serie de convorbiri cu mari poeţi cum sînt: Giuseppe Unga­retti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, Pier Paolo Pasolini, sau critici de prestigiu cum este Carlo Bo. — La ora actuală ce a­­veţi pe masa de lucru ? — Pritocesc un volum de critică literară româ­nească. Şi, în pauze, scriu poeme ce au ca subiect priveliştile mele natale ; de altfel volumul aş vrea să poarte titlul Cîntecele ca­sei de sub pădure. — Iar în perspectivă ? — O carte de însemnări de pe drumurile pe care le-am străbătut în Vrancea şi pe la mînăstirile de pe Valea Oltului, o carte pe care aş intitula-o Emoţii de istorie de ţară. Al. RAICU Noutăţi în librării Mihail Sadoveanu — BALTA­GUL (Editura Minerva). Postfaţă de Ion Dodu Bălan, 192 p., lei 3,75 Petre Ispirescu — OPERE Vol 2 (Editura Minerva). E­­diţie îngrijită de Aristiţa A­­vramescu. Studiu introduc­tiv de Corneliu Bărbulescu. 816 p., lei 29 Nicolae Gane — COMOARA DE PE BARAU (Editura Mi­nerva, Biblioteca pentru toţi). Nuvele. Ediţie îngrijită şi prefaţată de Ilie Dan, 526 p., lei 5 I. TRIVALE — CRONICI LI­TERARE (Editura Minerva). Ediţie şi prefaţă de Margare­ta Feraru, 584 p­, lei 18 Dumitru Caracostea şi Ovidiu Hirlea — PROBLEMELE TI­POLOGIEI FOLCLORICE (Editura Minerva, seria „U­­niversitas“) 364 p­, lei 11,50 loan D. Gherea — ESEURI (E­ditura Minerva). Cuvînt înainte de Şerban Ciocules­­cu, 364 p, lei 8,25 Nicolae Breban — FRANCIS­CA (Editura Cartea Romă­m­nească). Roman ediţia a IlI-a, 528 p., lei 13 Lucia Demetrius — ACUARE­LE (Editura Eminescu). No­te de drum, 224 p., lei 6,25 Szemlér Ferenc — MADÁR­ JÓSLAT VERSEK (Editura Eminescu). Versuri în limba maghiară, 208 p., lei 13,50 A. I. Zăinescu — IN ZALE AL­BE (Editura Eminescu). Ver­suri, 132 p., lei 7,50 Iosif Petran — MOARTEA A DOUA (Editura Cartea Ro­mânească). Roman, 332 p., lei 9,25 Mircea Dinescu — INVOCAŢIE NIMĂNUI (Editura Cartea Românească) versuri, 112 p­, lei 6 Mircea Constantinescu — SMOG (Editura Cartea Ro­mânească). Nuvele, 200 p, lei 5,50 Nicolae Damian — FETE ŞI BĂIEŢI (Editura Ion Crean­gă, col. „Biblioteca contem­porană“). Coperta : Emilia Baboia, 168 p., lei 2,75 Şerban Nedelcu — CE­I MAI DE PREŢ IN LUME (Edi­tura Ion Creangă). Ilustraţii: Kalab Francisc, 64 p., lei 9 broşat; lei 12,50 legat Iulian Mereuţă — HENRI CA­TARGI (Editura Meridiane, seria „Artişti români“) 72 p­, lei 20 Adina Nanu — BOURDELLE (Editura Meridiane, col. „Maeştrii artei universale“), 80 p., lei 25 2 România literară Decada cărţii româneşti începînd de luni, 19 apri­lie, se desfăşoară în întreaga ţară „Decada cărţii româ­neşti" — acţiune culturală de larg interes, organizată în cinstea aniversării semicente­narului partidului. Cu acest prilej au loc în principalele localităţi, ca şi în centrele de judeţ numeroase manifestări : expoziţii, întîlniri ale cititori­lor cu scriitorii, oameni de ştiinţă şi cultură, „zile ale cărţii”* pe genuri de literatu­ră, acţiuni de propagandă şi difuzare a cărţii în şcoli, in­stituţii şi întreprinderi. Răs­­punzînd unor solicitări actu­ale ale propagării cărţii, ne­cesităţii de a stabili printr-un dialog deschis un contact ne­mijlocit între carte şi public, între editori şi cititori, edi­turile „Eminescu“, „Cartea românească“, „Minerva“, „Da­cia“, „Junimea“, „Albatros“, „Ion Creangă“, „Kriterion“, ,.Militară“, „Politică“, etc. or­ganizează, cu concursul unui mare număr de scriitori, pes­te 100 de întîlniri. In acelaşi cadru, astăzi, joi, 22 aprilie, în incinta Institu­tului de arhitectură „Ion Min­­cu“ va avea loc deschiderea expoziţiei „Cartea în slujba construcţiei socialiste“ organi­zată de Centrala cărţii sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi ale Academiei de ştiinţe sociale şi politice. Constituindu-se ca un înalt omagiu adus sărbă­torii de la 8 Mai, expoziţia oferă o amplă imagine a ni­velului atins de producţia noastră editorială, a diversită­ţii tematice şi varietăţii de stiluri şi modalităţi. In totalitatea lor, manifes­tările prilejuite de „Decada cărţii româneşti“ ilustrează pe deplin remarcabilele reali­zări obţinute de ţara noastră pe tărâm editorial. Numai în ultimii cinci ani au văzut lu­mina tiparului 45 084 titluri, într-un tiraj de 453.400.000 de exemplare, dintre care aproa­pe 3 000 de titluri însumînd 15 milioane de exemplare, în limbile naţionalităţilor conlo­cuitoare. Succese însemnate s-au înregistrat şi pe linia difuzării cărţii. Valoarea lu­crărilor cumpărate de citito­rii de la oraşe şi sate, în pe­rioada 1966—1970, se ridică la mai mult de un miliard de lei. Se cuvine, totodată, să subliniem şi prestigiul de care se bucură astăzi cartea româ­nească peste hotare. Mărturie stau, în acest sens, cele a­­proape 1 800 de titluri apăru­te în 50 de ţări — parte din ele expuse în expoziţia amin­tită. L­arga audienţă de public a celor mai izbutite cărţi apă­rute în ultimul sfert de veac este o garanţie a faptului că ideile generoase şi imaginile inspirate au ajuns şi ajung, la cei cărora le sunt destina­te , cititorii. Marin Sârbulescu N-am ştiut niciodată cum ne adunasem, pe co­ridoarele Facultăţii de litere şi filozofie ale Uni­versităţii bucureştene, în iarna de infern dantesc din 1941. Eram un stol de tineri abia ieşiţi din adolescenţă, dar refuzam, din bun simţ, cerul mo­­horît şi orizonturile strimte ale acelei epoci de prăbuşiri şi de confuzii, de suferinţă şi de neîn­durare. Nu înţelegeam să plătim vamă resem­nării şi nu puteam să aducem tinereţea noastră drept ofrandă zeităţilor crude cărora li se ar­dea atunci tămîia laşităţii în căţui pîngărite. Con­tinuam să credem în demnitatea omului rînduit să creeze valori şi sporuri de frumuseţe. Juve­nila noastră ancorare la ţărmurile şubrede ale speranţei avea să se afirme în revista „Alba­tros", o mărturie cinstită, a unei generaţii care păşea în viaţă sub zodia contemplării. Eram doar cîţiva, dinamizaţi de entuziasmul lucid şi rece şi împlineam paginile unei publicaţii permanent hăr­ţuită de cenzură : simbolul baudelairean, ales să patroneze protestul nostru, nu reprezenta refu­zul condiţiei terestre şi claustrarea pe înălţimile visului, ci exprima respingerea fermă a rolului ridicol de paiaţe şi slugi care ni se propunea. In­tre noi, alături de noi, cu calmul lui înşelător, cu aerul lui de timpurie senectute : Marin Sârbulescu. Pe el, mai mult decît pe oricare altul dintre noi, mi se pă­rea că : „ses ailes du géant l’empêchent de marcher"...­­...Şi astăzi aflu că a fost fulgerat, din mijlo­cul alor săi, la ceas de tihnă şi de împăcare. Iar trupul lui s-a înălţat, în fum, spre slava din­ţii. Este primul albatros care se desprinde dintre noi şi porneşte în marele exod. AI. CERNA-RADULESCU Ceas, ceasornic Pat Tic-tac... Tic-tac... Tictăcăind un timp de cîlţi şi de cenuşă, apus resort călăuzind spre ce liman ? Spre care uşă ? Lămîie stoarsă tot ce-i vis. Luminii, —­rob doar provizoriu Un şoim prematur sinucis cu-n glonţ de viaţă iluzoriu. Prin orb tic-tac de lut mă scurg. Puţini şi grabnici anii teferi îmi mîn spre stele stinsul murg şi mă retrag în doi luceferi. Plutind flămînd şi inutil, pe mări ermetice, de pîslă. Pe unde vrednic zbor fertil ? De unde vînt blajin şi vâslă ? Covertă moale. Mort barcaz. Luntraş prin aspre aşternuturi. Nu zări şi stele in obraz. Doar febre reci şi reci săruturi. Şi briza-i arsă. Patul greu. Rob Făt-frumos. Captiv Manole. Cearşaful­­ searbăd empireu de sfărîmate-aureole în ziua de 18 aprilie a.c. a încetat din viaţă scri­itorul Marin Sârbulescu, născut în Bucureşti, la 15 ia­nuarie 1921, încă din ultimele clase de liceu, a îndrăgit literatura, dăruindu-se scrisului şi manifestîndu-se ca ziarist, poet, prozator. In ultima perioadă, înainte de prematura sa dispariţie, era membru al colectivului redacţiei noastre. Incinerarea a avut loc în ziua de 20 aprilie a.c. la crematoriul „Cenuşa“. Deplîngînd moar­tea bunului şi modestului nostru coleg, transmitem fa­miliei profunda noastră durere şi afecţiune.

Next