România literară, octombrie-decembrie 1978 (Anul 11, nr. 40-52)
1978-10-05 / nr. 40
Din 7 în 7 zile LA SESIUNEA ADUNĂRII Afirmarea concepţiei a României pe plan GENERALE A O.N.U. constructive internaţionale la ŞEDINŢA plenară din 27 septembrie a celei de a XXXIII-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a luat cuvintul şeful delegaţiei române, tovarăşul Ştefan Andrei, ministrul Afacerilor externe. în mod cuprinzător, vorbitorul a relevat principalele coordonate ale politicii noastre externe, în lumina Expunerii din 3 august a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, document ce exprimă substanţa poziţiei României în raport cu problemele majore ale contemporaneităţii. In aprecierea situaţiei internaţionale, România porneşte de la faptul că, pe plan mondial, continuă să aibă loc mutaţii profunde de ordin politic, economic, social şi naţional, marcind creşterea voinţei şi luptei popoarelor pentru o nouă ordine in lume, dar, paralel cu aceste aspecte pozitive, se constată o ascuţire a contradicţiilor, se intensifică tendinţele de reîmpărţire a sferelor de influenţă, de recurgere la forţă, atît la mijloacele militare, cit şi la cele economice, pentru consolidarea influenţei unor state în diferite regiuni ale globului. Ca atare, România consideră că, in prezent, trebuie făcut totul pentru diminuarea încordării şi a tensiunilor în viaţa internaţională, că trebuie să se acţioneze de către toate statele, de către Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru soluţionarea pe cale politcă a oricăror probleme litigioase, renunţîndu-se cu desăvîrşire la politica de forţă, la amestecul sub orice formă în treburile interne ale statelor, pentru promovarea fermă a politicii de destindere, de pace, colaborare şi de securitate în lume. DEZARMAREA constituie, în această finalitate, o problemă de importanţă primordială, problemă la soluţionarea căreia România a avut valoroase contribuţii în cadrul sesiunii speciale de sub auspiciile O.N.U. De aici şi sublinierea necesităţii ca noile organisme de dezbatere şi negociere ale O.N.U. — Comisia şi Comitetul de dezarmare — să examineze cu toată atenţia opiniile, sugestiile şi propunerile făcute de diferite state. In ce o priveşte, România este ferm hotărită să depună în continuare eforturi în vederea înfăptuirii dezarmării generale şi, in primul rind, a dezarmării nucleare, pentru reducerea bugetelor militare, armamentelor şi trupelor, pentru alocarea unei părţi din mijloacele ce se cheltuiesc pentru înarmare în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni, în vederea progresului mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare. MARCIND, în continuarea cuvîntării sale, importanţa consecvent acordată de ţara noastră intensificării eforturilor internaţionale în direcţia lichidării subdezvoltării şi a făuririi unei noi ordini economice mondiale, şeful delegaţiei române a relevat că România, ca ţară socialistă şi, totodată, membră a Grupului „celor 77“, este hotărâtă să contribuie activ, împreună cu celelalte ţări în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, la pregătirea temeinică a sesiunii speciale a Adunării Generale din 1980, consacrată noii ordini economice internaţionale, astfel incit aceasta să dea un internic impuls eforturilor pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unor raporturi economice echitabile. IMPULSIONAREA traducerii în viaţă a angajamentelor asumate de toate statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa prin Actul final de la Helsinki a constituit un alt capitol al expunerii — aceasta ţinînd seama de rezultatele nesatisfăcătoare ale reuniunii de la Belgrad. Avind in vedere că în Europa sunt concentrate acum cele mai puternice forţe militare din lume, inclusiv armament nuclear, se impune, în mod deosebit, trecerea la măsuri concrete, eficiente de reducere a armamentelor şi efectivelor militare, de dezangajare militară şi dezarmare, fără de care nu sunt posibile asigurarea păcii şi realizarea securităţii în Europa şi în întreaga lume. De aici necesitatea pregătirii temeinice a reuniunii de la Madrid din 1980, astfel ca ea să răspundă aşteptării popoarelor, să asigure dinamizarea procesului de destindere, securitate şi colaborare pe continentul nostru. In acest cadru, expunerea a relevat şi importanţa specială pe care România o acordă transformării Balcanilor, ca şi a altor regiuni ale continentului, în zone de pace, înţelegere şi bună vecinătate, lipsite de arme nucleare. , SOLUŢIONAREA POLITICA, prin tratative, a tuturor problemelor internaţionale litigioase, a fost odată mai mult afirmată ca linia definitorie a concepţiei şi practicii consecvente a Republicii Socialiste România. Căci numai pe această cale se pot evita agravarea şi extinderea conflictelor, se pot găsi soluţii reciproc acceptabile pentru toate statele interesate. Şi, după ce a trecut în revistă cele mai acute probleme sau situaţii conflictuale (din Cipru, din Orientul Mijlociu, din Africa), şeful delegaţiei noastre la actuala sesiune a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a subliniat cu pregnanţă importanţa deosebită pe care România o atribuie creşterii rolului O.N.U. şi altor organisme internaţionale în soluţionarea problemelor complexe ale contemporaneităţii. Căci — cum arată preşedintele Nicolae Ceauşescu — aceste organisme asigură cadrul organizatoric cel mai bun în actualele împrejurări pentru paruciparea activă a tuturor statelor la soluţionarea problemelor, pentru afirmarea cu putere în lume a principiilor dreptului Internaţional, a politicii de egalitate între toate ţările lumii. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Plenara Consiliului Uniunii Scriitorilor • Vineri, 29 septembrie 1978, a avut loc plenara Consiliului Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, cu următoarea ordine de zi : — Informare despre intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, cu Biroul Uniunii Scriitorilor, in staţiunea Mangalia-Neptun (iulie 1978) ; Informare despre activitatea Uniunii Scriitorilor pe timpul lunilor de vară şi despre sarcinile Uniunii Scriitorilor pe trimestrul IV al anului în curs ; Aprobarea regulamentelor pentru acordarea premiilor Uniunii Scriitorilor şi ale Asociaţiilor de scriitori pe anul 1977 ; Aprobarea componenţei juriului care urmează să acorde premiile Uniunii ; Informare despre organizarea şi desfăşurarea primului colocviu naţional de poezie, de la Iași ; Probleme organizatorice . Diverse. Pe marginea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvintul : Pap Anghel, Alexandru Bălăci, Teodor Bel , Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Eta Boeriu, Nina Cassian, Mircea Cioban, Aurel Covaci, Dan Deşliu, Gabriel Dimisianu, Mircea Dinescu, Ştefan Aug. Doinaş, Domokos Géza, Nicolae Dragoş, Geo Dumitrescu, Dan Duţescu, Laurenţiu Fulga, Dan Hăulică, Mircea Radu Iacoban, Traian Iancu, Ion Ianoşi, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Manolescu, Radu Petrescu, Sânziana Pop, Titus Popovici, Nicolae Prelipceanu, Aurel Rău, Valeriu Râpeanu, Eugen Simion, Mircea Sîntimbreanu, Corneliu Sturzu, Gheorghe Suciu, Dan Tărchilă, Dorin Tudoran, Laurenţiu Ulici, Mihai Ursachi. Lucrările Consliului au fost conduse de tovarăşul George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. Comemorare Iulia Hasdeu • La 29 septembrie s-au împlinit 90 de ani de la moartea Iuliei Hasdeu, moment comemorat la Cimpina, sub auspiciile muzeului „Hasdeu“, printr-o evocare a personalităţii poetei, prezentată de asist. univ. Crina Bocşan exegetă şi editoare a operei Iuliei Hasdeu, o expunere documentară a muzeografului Octavian Onea şi un microrecital poetic. LA ASOCIAŢIA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI • Azi, joi, 5 octombrie, orele 17, la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Calea Victoriei, nr 115, Bucureşti, are loc şedinţa secţiei de poezie a Asociaţiei scriitorilordin Bucureşti. La ordinea de zi : „Pregătirea primului colocviu naţional de poezie — Iaşi, 18—20 octombrie 1978“. Expoziţia „Comori ale patrimoniului literar" • în suita manifestărilor cu care Muzeul literaturii române participă la cea de a doua ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“, se înscrie şi vernisajul expoziţiei „Comori ale patrimoniului literar“, care a avut loc marţi, 3 octombrie, orele 13, în Rotonda muzeului. Expoziţia oferă vizitatorilor muzeului prilejul de a vedea o selecţie din piesele de mare valoare constituite in bogate colecţii reprezentînd manuscrise originale ale lui Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, O.W. Cisek, Vasile Voiculescu ş.a., pagini din corespondenţa lui Eminescu cu Titu Maiorescu, a lui Caragiale cu Paul Zarifopol. Atmosfera evocatoare • Desfăşurat între 12 —30 septembrie 1978. Festivalul umorului „C. Tănase“ — Vaslui, ajuns la ediţia a V-a, s-a încheiat sâmbătă prin consfătuirea cu tema „Rolul satirei şi umorului in combaterea mentalităţilor înapoiate faţă de muncă şi viaţă, in promovarea principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste“. A avut loc închiderea Concursului de interpretare a teatrului scurt de comedie, brigăzilor artistice, grupurilor satirice şi Interpreţilor individuali, al cărui juriu a fost prezidat de criticul Valentin Silvestru. Premiul intîi a fost decernat formaţiei I.T.B. Premiul al doilea a revenit brigăzilor artistice ale Uzinelor ,„Vulcan“, Bucureşti, şi „Semănătoarea“, Bucureşti. Premiul al treilea a fost decernat brigăzii artistice a Casei de cultură din Alba Iulia şi, ex-aequo, brigăzii artistice a uzinei de autoturisme „Dacia“ din Piteşti. La concursul de carieaa expoziţiei este ilustrată de vestigii artistice şi obiecte memoriale care au aparţinut lui I.H. Rădulescu, Iacob Negruzzi, Octavian Goga, George Coşbuc etc. Sunt expuse, de asemenea, exemplare de carte rară, autografe şi scrisori ale unor iluştri scriitori ca Marcel Proust, Benedetto Croce, Louis Aragon şi alţii. Vernisajul expoziţiei a constituit prilejul unui intersant dialog intr° Dan Simonescu şi Dan Grigorescu, care au prefaţat această manifestare. Expoziţia, care oferă audierea vocilor de neuitat ale scriitorilor din Fonoteca de aur, rămine la dispoziţia publicului vizitator în perioada octombrie—decembrie 1978. Vaslui 78 luni, premiul intîi a revenit lui Cik Damadian pentru portretul scriitorului Marin Sorescu. Premiul II, Albert Poch şi C-tin Cazacu ; Premiul III, Nicolae Viziteu; Premiul Uniunii Artiştilor Plastici, Dan Hatman,. La concursul de creaţie literară (preşedintele juriului fiind poetul Romulus Vulpescu) s-au decernat următoarele distincţii: Premiul I : Marian Petri, Cimpulung-Muscel ; Premiul II : Mircea Enescu, Cimpulung-Muscel, şi Aristide Mircea, Bucureşti ; Premiul III : Dumitru Radu Luca, satul Viforniţa, comuna Aninoasa, judeţul Dîmboviţa, şi Mihail Severi, Braşov ; Premiile Televiziunii Române : Vasile V. Niţu, Verneşti. Braşov : Alexandru Lincu. Bucureşti, şi loan Micu, Braşov. Menţiuni : George Petrone. Iaşi : Ioan Mititelu. Vaslui : Nicolae Cărăuşu, Brăila; Ion Florin Panduru. Băile Herculane. De asemenea, la Biblioteca judeţeană, s-au desfăşurat lansări de noi volume literare : „Reverberata" de Passionaria Stoicescu, prezentat de Mircea Sîntimbreanu, Iarodara Nigrim şi Al. Raicu ; „Argumente de istorie literară“ de Dan Mănucă ; „Fiul lui Eros“ de Horia Zilieru şi „Ares şi F.Dej“ de Daniel Dimitriu, apărute in Editura Junimea , prezentate de Mircea Radu Iacoban , „D-ale gurii din bătrini“ de Octavian Stoica, „Scurt circuit la creier“ şi „Fata Morgana“ de Dumitru Solomon şi antologia de umor „Perpetuum comic“, prezentate, de Valentin Silvestru, Manole Auneanu, Constantin Petrican şi Constantin Zărnescu , „Recreaţia mare“ de Mircea Sîntimbreanu, „Năzuinţe“ de Paula Silvestru, .„Cartea jocurilor“ de Passionaria Stoicescu, „Da. ba da. şi Nu. ba nu“ de Gica Inteş, toate apăruteîn Editura Ion Creangă prezentate de Viniciu Gafița. Revista revistelor: „Revue Roumaine", nr. 6-7 • CA BELETRISTICĂ, numărul cuprinde versuri de Ion Caraion şi Ana Blandiana in traducerea lui Dan-Ion Nasta şi Andrée Fleury, precum şi, în versiunea pusă in scenă la Geneva, „revăzută şi aprobată de autor“, piesa in două acte Matca, intitulată La source, lu transpunerea Anei Giugariu. Marin Sorescu sur lui-meme grupează o confesiune a dramaturgului-poet in legătură cu geneza piesei (Comment j’ai ecrit „La source“) şi un interviu realizat de Cornelia Djigola. Cu Etudes et commentaires sunt prezenţi, in a doua secţiune a revistei, Nicolae Tertulian (Critique et valeur), Ion Dodu Bălan (Tradition etnovation dans la littérature roumaine contemporaine), Constantin Ciopraga (Perspectives de la prose historique) şi Răzvan Theodorescu (Les témoignages des monuments d’art). „Contactele" numărului ni-l prezintă pe poetul W. A. Snodgrass, laureat al Premiului Pulitzer, ca tălmăcitor în engleză al baladelor populare româneşti şi publică, cu ocazia „Zilelor culturii bulgare“ organizate în România, o convorbire cu Liubomir Velcev (sub semnătura lui Vladimir Udrescu), prim vice-preşedinte al Comitetului pentru cultură din R.P. Bulgaria. Rubrica La vie des arts include un studiu consacrat operei lui Ion Vlasiu (autor Mircea Toca), o prezentare a unor tineri regizori (Aureliu Manea, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Dan Micu, Tudor Mărăscu, Mircea Danielue) surprinşi „au travail“ de către Traian Şelmaru şi o evocare, In memoriam, a compozitorului Dimitrie Cuclin, trecut anul acesta în eternitate, evocare semnată de Vasile Tomescu. Dintre cărţile discutate în acest număr semnalăm Fascinaţia lui Laurenţiu Fulga şi antologia de texte G.M. Cantacuzino (recenzenţi Dan Cristea şi respectiv Nicolae Bârna). Sub semnătura lui Péter Marosi articolul Succes de la littérature hongroise de Roumanie trece în revista o serie de volume de versuri şi de proză, de critică şi istorie literară sau de eseistică filosofică distinse cu premii ale Uniunii Scriitorilor şi ale Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca. Frumoase reproduceri de artă — dintre care se remarcă „Asediul Constantinopolului“ de la Moldoviţa — ilustrează şi prezentul număr n r.e.d. • Majtényi Erik — CLOPOT DE BORD IN STRADA LUNII. Tradusă in limba română de Mihai Nadin, cartea poate fi încadrată formulei romanului autobiografic. In finalul prefeței, semnată de G. Dimisianu, se spune : „Un poet al amin- tirii, in notă elegiacă și tandră, este Majtényi Erik, subtil in arta sa care este a nuanţelor sugerate. Puterii de evocare epică îi asociază discreţia unei mărturisiri de sine care ne urmăreşte îndelung“. (Editura Kriterion, 312 p. 16,50 lei, 4 760 ex.). • Laurenţiu Ulici — BIBLIOTECA BABEL. Preluînd un titlu o sugestie din Borges, cartea cuprinde eseuri despre literatura lui Dostoievski, Joyce, Kafka, Faulkner, Borges, Márquez, Bulgakov etc. şi este organizată in trei secţiuni: „Numele omului“, „Semnele omului“, „Feţele omului“. (Editura Cartea Românească, 237 p. 8,50 lei, 3 080 ex.). • Paul Emanuel — SOLILOCVII. Culegere de aforisme şi însemnări eseistice aparţinind unui poet interiorizat şi reflexiv, pentru care această carte înseamnă „o experienţă interioară cu prăbuşirile şi momentele ei de extatică fericire...“ (Editura Cartea Românească, 164 p., 5 lei, 3 120 ex.). • Adriana Iliescu — ORAŞUL. Romanul unei epoci rămase in amintire şi al vechiului mediu urban provincial, scris în tonalitate evocatoare şi ironică. (Editura Cartea Românească, 218 p.7,50 lei, 15 310 ex.). • Cornel Cotuţiu — IN CAUTAREA ALTUI FINAL. Volum de debut, nuvelele tînărului autor, profesor la Beclean pe Someş, fiind prezentate de D. R. Popescu drept „o ambiţioasă oglindă a rotirii anotimpurilor intr-o provincie ce tinde să scape din matca ei proverbială“. (Editura Dacia, 261 p. 6.75 lei, 6 745 ex.). • Corneliu Mircea — CUMPĂNĂ DORULUI. Un eseu despre „dimensiunea particulară şi esenţială a fiinţei noastre sufleteşti, dorul“, privită în perspectivă poetică, psihologică şi filosofică. (Editura Cartea Românească, 180 pe 5 lei. 4 710 ex.). • Victor Bîrlădeanu — LUMINA DE LA PARTUSAN. Reportaje despre „peisaje şi oameni. Istorie şi contemporaneitate în Coreea socialistă". (Editura Sport-Turism, 137 p. 1150 lei. 20 000 ex.). • Daniel Turcea — EPIFANIA. Noul volum de poeme al autorului, subintitulat „O cîntare a treptelor“, cuprinde ciclurile : „Geometria sau căutarea drumului“, „Grădini“, „Privelişti“, „Ars“, „Frumuseţe şi Eroare“, „Poeme de dragoste“, „Epifania“. (Editura Cartea Românească, 187 p„ 12,50 lei, 910 ex.). • Ionel Maftei - PERSONALITĂŢI IEŞENE, vol. III. Ca şi în volumele precedente, autorul prezintă biobibliografic personalităţi culturale, din domeniul ştiinţei, scriitori, artişti etc., lucrarea avind valoarea unui diţionar al trecutului „Cetăţii culturii româneşti“. (Editat de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi, 372 pe 12 lei). • Paul Leu — CIPRIAN PORUMBESCU. Revizuită şi adăugită, această ediţie a II-a a monografiei consacrată unuia dintre ctitorii culturii muzicale româneşti , Ciprian Porumbescu, constituie un omagiu adus muzicianului patriot de la a cărui naştere se împlinesc, la 14 octombrie a.c., 125 de ani. (Editura Muzicală, 220 p., 14 lei, 52 890 ex.). LECTOR