România literară, octombrie-decembrie 1978 (Anul 11, nr. 40-52)

1978-10-05 / nr. 40

Din 7 în 7 zile LA SESIUNEA ADUNĂRII Afirmarea concepţiei a României pe plan GENERALE A O.N.U. constructive internaţional­e la ŞEDINŢA plenară din 27 septembrie a celei de a XXXIII-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a luat cuvintul şeful delegaţiei române, tovarăşul Ştefan Andrei, ministrul Afacerilor externe. în mod cuprinzător, vorbitorul a relevat principalele coordo­nate ale politicii noastre externe, în lumina Expunerii din 3 august a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, document ce exprimă substanţa poziţiei României în raport cu pro­blemele majore ale contemporaneităţii. In aprecierea situaţiei internaţionale, România porneşte de la faptul că, pe plan mondial, continuă să aibă loc mutaţii profunde de ordin politic, economic, social şi naţional, marcind creşterea voinţei şi luptei popoarelor pentru o nouă ordine in lume, dar, paralel cu aceste aspecte pozitive, se constată o ascuţire a contradicţiilor, se intensifică tendinţele de reîmpărţire a sferelor de influ­enţă, de recurgere la forţă, atît la mijloacele militare, cit şi la cele economice, pentru consolidarea influenţei unor state în diferite regiuni ale globului. Ca atare, România consideră că, in prezent, trebuie făcut totul pentru dimi­nuarea încordării şi a tensiunilor în viaţa internaţională, că trebuie să se acţioneze de către toate statele, de către Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru soluţionarea pe cale politcă a oricăror probleme litigioase, renunţîndu-se cu desăvîrşire la politica de forţă, la amestecul sub orice formă în treburile interne ale statelor, pentru promovarea fermă a politicii de destindere, de pace, colaborare şi de securitate în lume. DEZARMAREA constituie, în această finalitate, o pro­blemă de importanţă primordială, problemă la soluţio­narea căreia România a avut valoroase contribuţii în cadrul sesiunii speciale de sub auspiciile O.N.U. De aici şi sublinierea necesităţii ca noile organisme de dezbatere şi negociere ale O.N.U. — Comisia şi Comitetul de dezar­mare — să examineze cu toată atenţia opiniile, sugestiile şi propunerile făcute de diferite state. In ce o priveşte, România este ferm hotărită să depună în continuare eforturi în vederea înfăptuirii dezarmării generale şi, in primul rind, a dezarmării nucleare, pentru reducerea bugetelor militare, armamentelor şi trupelor, pentru alo­carea unei părţi din mijloacele ce se cheltuiesc pentru înarmare în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni, în vederea progresului mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare. MARCIND, în continuarea cuvîntării sale, importanţa consecvent acordată de ţara noastră intensificării efortu­rilor internaţionale în direcţia lichidării subdezvoltării şi a făuririi unei noi ordini economice mondiale, şeful dele­gaţiei române a relevat că România, ca ţară socialistă şi, totodată, membră a Grupului „celor 77“, este hotărâtă să contribuie activ, împreună cu celelalte ţări în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, la pregătirea temeinică a sesiunii speciale a Adunării Generale din 1980, consa­crată noii ordini economice internaţionale, astfel incit aceasta să dea un internic impuls eforturilor pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unor raporturi economice echitabile. IMPULSIONAREA traducerii în viaţă a angajamentelor asumate de toate statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa prin Actul final de la Helsinki a constituit un alt capitol al expunerii — aceasta ţinînd seama de rezultatele nesatisfăcătoare ale reuniunii de la Belgrad. Avind in vedere că în Europa sunt concentrate acum cele mai puternice forţe militare din lume, inclusiv armament nuclear, se impune, în mod deosebit, trecerea la măsuri concrete, eficiente de redu­cere a armamentelor şi efectivelor militare, de dezan­gajare militară şi dezarmare, fără de care nu sunt posibile asigurarea păcii şi realizarea securităţii în Europa şi în întreaga lume. De aici necesitatea pregătirii temeinice a reuniunii de la Madrid din 1980, astfel ca ea să răspundă aşteptării popoarelor, să asigure dinamizarea procesului de destindere, securitate şi colaborare pe continentul nostru. In acest cadru, expunerea a relevat şi importanţa specială pe care România o acordă transformării Balca­nilor, ca şi a altor regiuni ale continentului, în zone de pace, înţelegere şi bună vecinătate, lipsite de arme nucleare. , SOLUŢIONAREA POLITICA, prin tratative, a tuturor problemelor internaţionale litigioase, a fost odată mai mult afirmată ca linia definitorie a concepţiei şi prac­ticii consecvente a Republicii Socialiste România. Căci numai pe această cale se pot evita agravarea şi extinderea conflictelor, se pot găsi soluţii reciproc acceptabile pentru toate statele interesate. Şi, după ce a trecut în revistă cele mai acute probleme sau situaţii conflictuale (din Cipru, din Orientul Mijlociu, din Africa), şeful delegaţiei noastre la actuala sesiune a Adunării Generale a Naţiuni­lor Unite a subliniat cu pregnanţă importanţa deosebită pe care România o atribuie creşterii rolului O.N.U. şi altor organisme internaţionale în soluţionarea probleme­lor complexe ale contemporaneităţii. Căci — cum arată preşedintele Nicolae Ceauşescu — aceste organisme asigură cadrul organizatoric cel mai bun în actualele împrejurări pentru paru­ciparea activă a tuturor statelor la soluţionarea problemelor, pentru afirmarea cu putere în lume a principiilor dreptului Internaţional, a politicii de egalitate între toate ţările lumii. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Plenara Consiliului Uniunii Scriitorilor • Vineri, 29 septembrie 1978, a avut loc plenara Consiliului Uniunii Scriitori­lor din Republica Socialistă România, cu următoarea ordine de zi : — Informare despre intîlnirea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, cu Biroul Uniunii Scriitorilor, in staţiunea Manga­­lia-Neptun (iulie 1978) ; Informare des­pre activitatea Uniunii Scriitorilor pe timpul lunilor de vară şi despre sarcinile Uniunii Scriitorilor pe trimestrul IV al anului în curs ; Aprobarea regulamente­lor pentru acordarea premiilor Uniunii Scriitorilor şi ale Asociaţiilor de scriitori pe anul 1977 ; Aprobarea componenţei ju­riului care urmează să acorde premiile Uniunii ; Informare despre organizarea şi desfăşurarea primului colocviu naţio­nal de poezie, de la Iași ; Probleme or­ganizatorice . Diverse. Pe marginea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvintul : Pa­p Anghel, Alexandru Bălăci, Teodor Bel , Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Eta Boeriu, Nina Cassian, Mircea Cioban­­, Aurel Covaci, Dan Deşliu, Gabriel Dimi­­sianu, Mircea Dinescu, Ştefan Aug. Doi­naş, Domokos Géza, Nicolae Dragoş, Geo Dumitrescu, Dan Duţescu, Laurenţiu Fulga, Dan Hăulică, Mircea Radu Iaco­­ban, Traian Iancu, Ion Ianoşi, Ileana Mă­­lăncioiu, Nicolae Manolescu, Radu Pe­­trescu, Sânziana Pop, Titus Popovici, Ni­colae Prelipceanu, Aurel Rău, Valeriu Râpeanu, Eugen Simion, Mircea Sîntim­­breanu, Corneliu Sturzu, Gheorghe Su­­ciu, Dan Tărchilă, Dorin Tudoran, Lau­renţiu Ulici, Mihai Ursachi. Lucrările Consliului au fost conduse de tovarăşul George Macovescu, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor din Repu­blica Socialistă România. Comemorare Iulia Hasdeu • La 29 septembrie s-au împlinit 90 de ani de la moartea Iuliei Hasdeu, moment comemorat la Cimpina, sub auspiciile muzeului „Hasdeu“, prin­­tr-o evocare a personali­tăţii poetei, prezentată de asist. univ. Crina Bocşan exegetă şi editoare a ope­rei Iuliei Hasdeu, o expu­nere documentară a mu­zeografului Octavian Onea şi un microrecital poetic. LA ASOCIAŢIA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI • Azi, joi, 5 octombrie, orele 17, la Casa Scriito­rilor „Mihail Sadoveanu“ din Calea Victoriei, nr 115, Bucureşti, are loc şe­dinţa secţiei de poezie a Asociaţiei scriitorilor­­din Bucureşti. La ordinea de zi : „Pregătirea primului colocviu naţional de poe­zie — Iaşi, 18—20 octom­brie 1978“. Expoziţia „Comori ale patrimoniului literar" • în suita manifestă­rilor cu care Muzeul li­teraturii române participă la cea de a doua ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“, se înscrie şi vernisajul expo­­ziţiei „Comori ale patri­­moniului literar“, care a avut loc marţi, 3 octom­brie, orele 13, în Rotonda muzeului. Expoziţia oferă vizitato­rilor muzeului prilejul de a vedea o selecţie din piesele de mare valoare constituite in bogate co­lecţii reprezentînd manu­scrise originale ale lui Lu­cian Blaga, Mihail Sado­­veanu, O.W. Cisek, Vasile Voiculescu ş.a., pagini din corespondenţa lui Emines­­cu cu Titu Maiorescu, a lui Caragiale cu Paul Zarifo­­pol. Atmosfera evocatoare • Desfăşurat între 12 —30 septembrie 1978. Fes­tivalul umorului „C. Tă­­nase“ — Vaslui, ajuns la ediţia a V-a, s-a încheiat sâmbătă prin consfătuirea cu tema „Rolul satirei şi umorului in combaterea mentalităţilor înapoiate faţă de muncă şi viaţă, in promovarea principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste“. A avut loc închiderea Concursului de interpre­tare a teatrului scurt de comedie, brigăzilor artis­tice, grupurilor satirice şi Interpreţilor individuali, al cărui juriu a fost pre­zidat de criticul Valentin Silvestru. Premiul intîi a fost decernat formaţiei I.T.B. Premiul al doilea a revenit brigăzilor artistice ale Uzinelor ,„Vulcan“, Bucureşti, şi „Semănătoa­rea“, Bucureşti. Premiul al treilea a fost decernat brigăzii artistice a Casei de cultură din Alba Iulia şi, ex-aequo, brigăzii artistice a uzinei de auto­turisme „Dacia“ din Pi­teşti. La concursul de cariea­a expoziţiei este ilustrată de vestigii artistice şi o­­biecte memoriale care au aparţinut lui I.H. Rădu­­lescu, Iacob Negruzzi, Oc­­tavian Goga, George Coş­­buc etc. Sunt expuse, de aseme­nea, exemplare de carte rară, autografe şi scrisori ale unor iluştri scriitori ca Marcel Proust, Bene­detto Croce, Louis Aragon şi alţii. Vernisajul expoziţiei a constituit prilejul unui in­­tersant dialog intr° Dan Simonescu şi Dan Grigo­­rescu, care au prefaţat această manifestare. Expoziţia, care oferă audierea vocilor de neui­tat ale scriitorilor din Fo­noteca de aur, rămine la dispoziţia publicului vizi­tator în perioada octom­brie—decembrie 1978. Vaslui 78 luni, premiul intîi a reve­nit lui Cik Dama­­dian pentru portretul scriitorului Marin Sorescu. Premiul II, Albert Poch şi C-tin Cazacu ; Premiul III, Nicolae Viziteu; Pre­miul Uniunii Artiştilor Plastici, Dan Hatman,­. La concursul de creaţie literară (preşedintele ju­riului fiind poetul Romu­lus Vulpescu) s-au decer­nat următoarele distincţii: Premiul I : Marian Petri, Cimpulung-Muscel ; Pre­miul II : Mircea Enescu, Cimpulung-Muscel, şi A­­ristide Mircea, Bucureşti ; Premiul III : Dumitru Radu Luca, satul Viforni­ţa, comuna Aninoasa, judeţul Dîmboviţa, şi Mi­hail Severi, Braşov ; Premiile Televiziunii Ro­mâne : Vasile V. Niţu, Verneşti. Braşov : Alexan­dru Lincu. Bucureşti, şi loan Micu, Braşov. Men­ţiuni : George Petrone. Iaşi : Ioan Mititelu. Vas­lui : Nicolae Cărăuşu, Brăila; Ion Florin Pandu­­ru. Băile Herculane. De asemenea, la Biblio­teca judeţeană, s-au des­făşurat lansări de noi vo­lume literare : „Reverbe­rata" de Passionaria Stoi­­cescu, prezentat de Mir­­cea Sîntimbreanu, Iaro­­dara Nigrim şi Al. Rai­­cu ; „Argumente de isto­rie literară“ de Dan Mă­­nucă ; „Fiul lui Eros“ de Horia Zilieru şi „Ares şi F.D­ej“ de Daniel Dimitriu, apărute in Editura Juni­mea , prezentate de Mir­­cea Radu Iacoban , „D-ale gurii din bătrini“ de Oc­tavian Stoica, „Scurt cir­cuit la creier“ şi „Fata Morgana“ de Dumitru So­lomon şi antologia de umor „Perpetuum comic“, prezentate, de Valentin Silvestru, Manole Aunea­­nu, Constantin Petrican şi Constantin Zărnescu , „Recreaţia mare“ de Mir­cea Sîntimbreanu, „Nă­zuinţe“ de Pau­la Silves­tru, .„Cartea jocurilor“ de Passionaria Stoicescu, „Da. ba da. şi Nu. ba nu“ de Gica Inteş, toate apă­rute­­în Editura Ion Creangă prezentate de Viniciu Gafița. Revista revistelor: „Revue Roumaine", nr. 6-7 • CA BELETRISTICĂ, numărul cuprinde versuri de Ion Caraion şi Ana Blandiana in traducerea lui Dan-Ion Nasta şi Andrée Fleury, precum şi, în versiunea pusă in scenă la Geneva, „revăzută şi aprobată de autor“, piesa in două acte Matca, intitulată La source, lu transpunerea Anei Giugariu. Marin Sorescu sur lui-meme grupează o confesiune a dramaturgului-poet in legătură cu geneza piesei (Comment j’ai ecrit „La source“) şi un interviu realizat de Cornelia Djigola. Cu Etudes et commentaires sunt prezenţi, in a doua secţiune a revistei, Nicolae Tertulian (Critique et valeur), Ion Dodu Bălan (Tra­dition et­­novation dans la litté­­rature roumaine contemporaine), Constantin Ciopraga (Perspectives de la prose historique) şi Răzvan Theodorescu (Les témoignages des monuments d’art). „Contactele" numărului ni-l prezintă pe poetul W. A. Snodgrass, laureat al Premiu­lui Pulitzer, ca tălmăcitor în en­gleză al baladelor populare româ­neşti şi publică, cu ocazia „Zilelor culturii bulgare“ organizate în România, o convorbire cu Liubomir Velcev (sub semnătura lui Vladimir Udrescu), prim vice-preşedinte al Comitetului pentru cultură din R.P. Bulgaria. Rubrica La vie des arts include un studiu consacrat operei lui Ion Vlasiu (autor Mircea Toca), o prezentare a unor tineri regizori (Aureliu Manea, Alexa Vi­­sarion, Cătălina Buzoianu, Dan Micu, Tudor Mărăscu, Mircea Da­­nielue) surprinşi „au travail“ de către Traian Şelmaru şi o evocare, In memoriam, a compozitorului Dimitrie Cuclin, trecut anul acesta în eternitate, evocare semnată de Vasile Tomescu. Dintre cărţile discutate în acest număr semnalăm Fascinaţia lui Laurenţiu Fulga şi antologia de texte G.M. Cantacu­­zino (recenzenţi Dan Cristea şi respectiv Nicolae Bârna). Sub semnătura lui Péter Marosi artico­lul Succes de la littérature hon­­groise de Roumanie trece în revista o serie de volume de versuri şi de proză, de critică şi istorie literară sau de eseistică filosofică distinse cu premii ale Uniunii Scriitorilor şi ale Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca. Frumoase reproduceri de artă — dintre care se remarcă „Asediul Constantinopolului“ de la Moldoviţa — ilustrează şi prezen­tul număr n r.e.d. • Majtényi Erik — CLOPOT DE BORD IN STRADA LUNII. Tra­dusă in limba română de Mihai Nadin, cartea poate fi încadrată formulei ro­manului autobiografic. In finalul prefeței, semnată de G. Dimisianu, se spune : „Un poet al amin-­ tirii, in notă elegiacă și tandră, este Majtényi Erik, subtil in arta sa care este a nuanţelor su­gerate. Puterii de evo­care epică îi asociază dis­creţia unei mărturisiri de sine care ne urmăreşte îndelung“. (Editura Kri­­terion, 312 p. 16,50 lei, 4 760 ex.). • Laurenţiu Ulici — BIBLIOTECA BABEL. Preluînd un titlu o su­gestie din Borges, cartea cuprinde eseuri despre li­teratura lui Dostoievski, Joyce, Kafka, Faulkner, Borges, Márquez, Bulga­kov etc. şi este organi­zată in trei secţiuni: „Nu­mele omului“, „Semnele omului“, „Feţele omu­lui“. (Editura Cartea Ro­mânească, 237 p. 8,50 lei, 3 080 ex.). • Paul Emanuel — SO­LILOCVII. Culegere de aforisme şi însemnări e­­seistice aparţinind unui poet interiorizat şi refle­xiv, pentru care această carte înseamnă „o expe­rienţă interioară cu pră­buşirile şi momentele ei de extatică fericire...“ (Editura Cartea Româ­nească, 164 p., 5 lei, 3 120 ex.). • Adriana Iliescu — ORAŞUL. Romanul unei epoci rămase in amintire şi al vechiului mediu ur­ban provincial, scris în tonalitate evocatoare şi ironică. (Editura Cartea Românească, 218 p.­7,50 lei, 15 310 ex.). • Cornel Cotuţiu — IN CAUTAREA ALTUI FI­NAL. Volum de debut, nuvelele tînărului autor, profesor la Beclean pe Someş, fiind prezentate de D. R. Popescu drept „o ambiţioasă oglindă a rotirii anotimpurilor in­tr-o provincie ce tinde să scape din matca ei pro­verbială“. (Editura Dacia, 261 p. 6.75 lei, 6 745 ex.). • Corneliu Mircea — CUMPĂNĂ DORULUI. Un eseu despre „dimensi­unea particulară şi esen­­ţială a fiinţei noastre su­fleteşti, dorul“, privită în perspectivă poetică, psi­hologică şi filosofică. (E­­ditura Cartea Româneas­că, 180 pe 5 lei. 4 710 ex.). • Victor Bîrlădeanu — LUMINA DE LA PAR­­TUSAN. Reportaje despre „peisaje şi oameni. Isto­rie şi contemporaneitate în Coreea socialistă". (Editura Sport-Turism, 137 p. 11­50 lei. 20 000 ex.). • Daniel Turcea — EPIFANIA. Noul volum de poeme al autorului, subintitulat „O cîntare a treptelor“, cuprinde ci­clurile : „Geometria sau căutarea drumului“, „Gră­dini“, „Privelişti“, „Ars“, „Frumuseţe şi Eroare“, „Poeme de dragoste“, „Epifania“. (Editura Car­tea Românească, 187 p„ 12,50 lei, 910 ex.). • Ionel Maftei - PER­SONALITĂŢI IEŞENE, vol. III. Ca şi în volumele precedente, autorul pre­zintă biobibliografic per­sonalităţi culturale, din domeniul ştiinţei, scrii­tori, artişti etc., lucra­rea avind valoarea unui di­ţionar al trecutului „Cetăţii culturii româ­neşti“. (Editat de Comi­tetul de cultură şi educa­ţie socialistă al judeţului Iaşi, 372 pe 12 lei). • Paul Leu — CI­­PRIAN PORUMBESCU. Revizuită şi adăugită, a­­ceastă ediţie a II-a a monografiei consacrată unuia dintre ctitorii­­ cul­turii muzicale româneşti , Ciprian Porumbescu, constituie un omagiu a­­dus muzicianului patriot de la a cărui naştere se împlinesc, la 14 octombrie a.c., 125 de ani. (Editura Muzicală, 220 p., 14 lei, 52 890 ex.). LECTOR

Next