România literară, octombrie-decembrie 1979 (Anul 12, nr. 40-52)
1979-10-04 / nr. 40
Wfffifffr. .. » gig&r , 2 V# ? , România literara DIRECTOR : George Ivascu. Redactor sef adjunct : G. Divoisianu. Sorietar asa responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. .........•:• ' ' fft%¥ DIN 7 ÎN 7 ZILE Transformări revoluţionare II interviul acordat secretarului general al Institutului italian de relaţii internaţionale, profesorul Giancarlo Elia Valeri (interviu dat publicităţii simbită, 29 septembrie), preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, evidenţiază marile transformări petrecute în ţara noastră în cei 35 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă. Dintr-o ţară agrară înapoiată, cu o industrie slab dezvoltată, România a devenit un stat industrial-agrar în plin progres, ceea ce a determinat schimbări radicale în structura socială, precum şi creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor. In cadrul acestui proces complex a avut loc o serie de mutaţii calitative (perfecţionarea relaţiilor sociale, a democraţiei socialiste, realizarea unui nou cadru prin care oamenii muncii participă direct la conducerea societăţii, la adoptarea deciziilor, atît în ce priveşte politica internă, cit şi politica internaţională concretizate la noţiunea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Toate aceste transformări profunde — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu în interviul acordat publicistului italian — sunt posibile doar „in condiţiile în care un popor devine stăpîn pe destinele sale, pe bogăţiile naţionale, îşi cucereşte deplina independenţă“. Este — aceasta — garanţia progresului real al statelor care au scuturat dominaţia imperialistă, colonială, care şi-au cucerit independenţa naţională. Condiţionată de o serie de factori, problema dezvoltării este legată astăzi de aceea a dezarmării. O prea mare parte a resurselor omenirii alimentează uriaşele bugete militare, ameninţând securitatea lumii, un prea mare potenţial de energie este destinat înarmărilor, în dauna dezvoltării economico-sociale, a păcii şi prosperităţii. De aici necesitatea efortului susţinut pentru adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare pe plan internaţional. Solicitat să puncteze principiile care stau la baza relaţiilor României cu celelalte ţări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reafirmă necesitatea dezvoltării relaţiilor cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, în spiritul deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei, suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Pe această bază se dezvoltă şi relaţiile dintre România şi Italia, relaţii care corespund nu numai intereselor celor două ţări, ci şi cauzei generale a păcii şi colaborării între popoare. La Naţiunile Unite PRIORITĂŢI absolute ale vieţii internaţionale contemporane — dezarmarea nucleară, îngheţarea şi reducerea cheltuielilor militare, soluţionarea globală pe cale politică a conflictelor, creşterea rolului O.N.U. în rezolvarea problemelor lumii contemporane ş.a. — stau în atenţia dezbaterilor politice generale din plenara Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Luînd cuvîntul la cea de a XXXIV-a sesiune, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, şeful delegaţiei române, a precizat poziţia ţării noastre în complexa conjunctură internaţional contemporană, reliefînd eforturile constante ale României de a dezvolta relaţii de colaborare cu toate statele lumii, integrindu-se astfel în procesul universal de afirmare liberă şi independentă a naţiunilor pe arena mondială. Realităţile contemporane impun, ca o cerinţă fundamentală, garantarea independenţei şi suveranităţii fiecărei ţări, a dreptului sacru al fiecărui popor de a dispune liber şi independent de destinele sale, la adăpost de orice acte de amestec, constrîngere şi agresiune. Nici un gest de forţă sau de ameninţare cu forţa, nici un fel de presiune sau ingerinţe nu pot constitui căi de soluţionare a litigiilor dintre state. Pornind de la aceste adevăruri fundamentale, şeful delegaţiei române a readus în faţa Adunării Generale probleme de o deosebită stringenţă : întărirea securităţii, păcii şi cooperării europene (importanţa, în acest cadru, a pregătirii temeinice a reuniunii de la Madrid din 1980); trecerea la măsuri efective de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară ; îngheţarea şi reducerea cheltuielilor militare cu 10—15 la sută intr-o primă etapă, fondurile astfel eliberate urmînd să fie folosite pentru progresul fiecărei ţări şi pentru sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare (în acest sens, România va prezenta actualei sesiuni a Adunării Generale propuneri corespunzătoare) ; promovarea relaţiilor reciproce de bună vecinătate, înţelegere şi colaborare pe plan regional (un proiect de rezoluţie al ţării noastre în această privinţă va fi înaintat Adunării Generale) ; lichidarea subdezvoltării şi făurirea noii ordini economice mondiale. In efortul de a sprijini efectiv abordarea constructivă a tuturor acestor probleme, România a propus înscrierea pe ordinea de zi a actualei sesiuni a punctului privind „Reglementarea prin mijloace pașnice a diferendelor dintre state“, considerînd în continuare ca actuală ideea privind crearea unei comisii permanente de bune oficii şi conciliere a Adunării Generale. Arâtînd că România este ferm hotărîtă să-şi aducă întreaga contribuţie la soluţionarea justă şi echitabilă a problemelor care se află în atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, şeful delegaţiei române a subliniat — ca un punct de referinţă — că „rolul hotărîtor în elaborarea şi promovarea politicii externe a ţării,in dezvoltarea largă şi dinamică a raporturilor sale internaţionale revinne preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, care desfăşoară o activitate perseverentă in slujba cauzei păcii, libertăţii şi independenţei, securităţii şi cooperării între popoare“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Premiile Concursului „Nicolae Labiş“ • CEA de a XI-a ediţie a Concursului naţional de poezie N. Labiş s-a încheiat duminică, 30 septembrie, prin festivitatea desfăşurată la galeriile de artă din Suceava. A participat tovarăşul Alex. Toma, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Suceava. Juriul, alcătuit din Sergiu Adam, George Bălăiţă, Florin Kratu, George Damian, Ion Gheorghe, Ion Harca (preşedintele juriului), Mircea Radu Iacoban, Liviu Leonte, Marcel Muraşan, Ion Paranici, Nicolae Prelipceanu, Corneliu Sturzu, Ion Ţugui, Alex. Toma, Laurenţiu Ulici, Dragoş Vicol, a acordat următoarele premii : Marele premiu al Concursului N. Labiş şi premiul special al Editurii Junimea : Lucian Vasiliu (student, Iaşi) Premiul II : Luiza Lasinnc Stochiţă (muncitoare, Bucureşti) Premiul III : Luminiţa Lupu (studentă, Bucureşti) Menţiunea I : Adrian Moldovan (student, Iaşi) Menţiunea II : George Cucu (recepţioner, Vălenii de munte, Prahova) Menţiunea III : Tudor Cristian Roşca (student, Suceava) Premiul Uniunii Scriitorilor : Dan Bodnar (elev, Suceava) şi Daniel Corbu (student, Vînători, Neamţ) Premiul revistei „România literară“ : Aurel Dumitraşcu (student, Borca, Neamţ) Premiul revistei „Luceafărul“ : Catia Fodor (studentă, Bucureşti) Premiul revistei „Convorbiri literare“ : Victor Ionescu (muncitor, Cîmpulung Moldovenesc) Premiul revistei „Tribuna“ : Vasile Tudor (student, Lunca, Botoşani) Premiul revistei „Cronica“ : Ioana Dana Ciongradi (elevă, Iaşi) Premiul revistei „Ateneu“ : Ieronim Diaconu (muncitor, Botoşani) Premiul ziarului „Zori noi“ — Suceava : Ion Doatcu (tehnician, Timişoara) Premiul Centrului de librării Suceava : Mona Liana Paiu (elevă, Iaşi) Premiul Comitetului judeţean de luptă pentru pace : Iulian Talianu (tehnician, Slobozia — Ialomiţa) Premiul Comitetului judeţean U.T.C. Suceava : Val Guraliuc (muncitor, Botoşani) Premiul Consiliului judeţean al pionierilor şi şoimilor patriei Suceava : Marinda Stoicescu (elevă, Oradea) In cadrul festivităţii, poeţii laureaţi, prezentaţi de Grigore Ilisei, au citit din lucrările premiate. De asemenea, poeţii Sergiu Adam, Ion Beldeanu, George Damian, Ion Gheorghe, Ion Horea, Gheorghe Lupu, Marcel Mureşanu, N. Prelipceanu, Constantin Ştefuriuc, Nicolae Turtureanu, Ion Ţugui, Lucian Valea, prezenţi la Suceava cu ocazia acestor manifestări, au susţinut două recitaluri de poezie. La Liceul industrial nr. 2 din Suceava şi la căminul cultural din comuna Stulpicani. „Decada cărţii româneşti“ • Luni, 1 octombrie 1979, la Librăria „M. Sadoveanu“ din Capitală a avut loc deschiderea festivă a „Decadei cărţii româneşti“, manifestare ajunsă în acest an la cea de-a XII-a ediţie. A luat cuvîntul Valter Roman, directorul Editurii Politice. Organizată sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, în întîmpinarea celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, suita de acţiuni se încadrează în Festivalul naţional „Cîntarea României“, constituind un nou prilej de dezvoltare şi îmbunătăţire a muncii politicoeducative prin intermediul cărţii. După desfăşurarea „Zilelor Editurilor Politică şi Tehnică“, azi, 4 octombrie, va avea loc Ziua Editurii „Ion Creangă“, în cadrul căreia este programată lansarea volumului „Urechile lui Midas“ de Anca Bălăci. La 8 octombrie, orele 13, la aceeaşi librărie, va avea loc un recital de poezie patriotică la care vor participa colaboratori ai Editurii „Cartea Românească“. A doua zi, 9 octombrie, „Decada cărţii româneşti“ prevede Ziua Editurii „Academiei“, ca şi lansarea noului volum destinat tineretului, „învăţături pentru delfin“ de Mircea Horia Simionescu. La 10 octombrie, Editura „Militară“ va prezenta noile volume „La ţărmul visului“ de Elena Gronov-Marinescu şi „Amintiri“ de Viorica Loghin. Unităţile „Cartea la locul de muncă“ au programat în perioada 1—10 octombrie, acţiuni de răspîndire a cărţii la întreprinderile „23 August“, „Republica“, „IRMOAS“, „IRA“, „Ministerul aprovizionării tehnico-materiale şi gospodăririi fondurilor fixe“, „Liceul Electronic“ etc. în întreaga ţară se vor deschide expoziţii de cărţi în librării, biblioteci, săli publice etc. şi saloane cu ample expoziţii de carte beletristică la Baia-Mare, Botoşani, Braşov, Constanţa, Iaşi, Sibiu, Tirgovişte, Tîrgu-Jiu, Satu-Mare. De asemenea, vor avea loc întîlniri ale scriitorilor cu cititorii in 25 de judeţe ale ţării, urmind a fi prezentate numeroase noutăţi editoriale. „Tîrgul de carte Vaslui“ • între 26—33 septembrie 1979 s-au desfăşurat manifestările cultural-literare reunite sub genericul „Tîrgul de carte Vaslui“. La festivitatea inaugurală au participat tovarăşii Gheorghe Cilibiu, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, Elena Rănceanu, secretară a Comitetului judeţean de partid, Dumitru Bran, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, directorul Editurii „Junimea“, a prezentat expunerea „Cartea şi rolul ei în formarea şi dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane“. Momentul central al vernisajului expoziţiei de carte în piaţa oraşului l-a constituit prezentarea Operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu in România şi in lume şi a volumului tovarăşului Nicolae Ceauşescu România pe drumul societăţii socialiste multilateral dezvoltate (volumul 17). De asemenea, a avut loc simpozionul Gîndirea filosofică social-politică şi economică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu participarea prof. univ. Ilie Dodea, directorul şcolii interjudeţene de partid Iaşi, şi Călin Marin, de la Academia „Ştefan Gheorghiu“. în cadrul Tîrgului de carte au fost lansate volumele „Omul, creator de cultură şi civilizaţie“ de Al. Tănase şi Georgeta Todea şi „Civilizaţia socialistă. Dimensiuni şi confruntări contemporane“ de Al. Tănase. In suita manifestărilor, la Fabrica de încălţăminte din Huşi au fost prezentate, în prezenţa autorilor, volumele „Amintiri despre G. Calinescu“, ediţie de Ion Nuţă, „Nordul obiectelor“, versuri de Ioanid Romanescu, „Oglinzi în ceaţă“ de Horia Zilieru. La Librăria „Al. Vlahuţă“ a fost lansat volumul „Cindva fîntîni“ de Mihai Vicol, volum prezentat de Corneliu Sturzu. De asemenea, la Şcoala pencală nr. 3 din Vaslui, la Biblioteca judeţeană, la ferma Şcolii pedagogice din Bîrlad şi la Liceul agricol din Murgeni au fost prezentate volumele „Legendă valahă“ de Al. Mitru, „Pentru un pui de sturz“ de Constantin Clisu şi „Povestiri“ de Viniciu Safiţa. Tîrgul de carte Vaslui a inclus, de asemenea, o şezătoare literară la Biblioteca judeţeană, întîlniri cu cititorii în parcul oraşului, un spectacol literar sub genericul „Bună ziua, lume“, prezentat de actori ai Teatrului din Bîrlad. Manifestările s-au încheiat prin înminarea diplomei pentru cel mai bun librar, din judeţul Vaslui. TELEGRAME Stimate şi iubite tovarăşe Ion Dodu Bălan, Cu prilejul celei de a 50-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scriitorilor din R. S. România vă adresează, din inimă, un mesaj tovărăşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă lungă şi noi succese în activitatea literară şi in munca obştească, pe care le desfăşuraţi cu pasiune, devotament şi statornică slujire a intereselor înfloririi culturii umaniste revoluţionare în România socialistă. La mulţi ani ! Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România GEORGE MACOVESCU Stimate şi iubite tovarăşe Alexandru Andriţoiu, Cu prilejul celei de a 50-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scriitorilor din R. S. România urează din inimă poetului de remarcabile rezonanţe lirice şi umaniste, sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă lungă, noi succese în creaţia literară şi în activitatea obştească pe care le desfăşuraţi cu conştiinţă puternică, slujind cauza culturii umaniste revoluţionare din România socialistă. La mulţi ani ! Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România GEORGE MACOVESCU • Lucian Blaga — POEMELE LUMINII / FLONITE HA CRETLOSTA. Această ediţie bilingvă româno-macedoneanâ, în traducerea semnată de Taşco Sarov, este prefaţată de poetul Ştefan Aug. Doinaş. (Editura Minerva, 218 p., 28 lei, 1670 ex.). • Ioana Postelnicu — BOGDANA. Retipărirea acestui roman — prima apariţie, 1939 — este însoţită de textul pe care i-l consacrase autoarei E. Lovinescu în volumul „Aqua forte“ din 1941. (Editura Minerva, 177 p., 550 tei, 30 090 ex.) • Lucian Dumitrescu — SUB STREAŞINĂ LUNII Reluăm din volumul ce apare la patru decenii de la debutul (vol. Pândar de stele) autorului, această Schiţă de autoportret : „...Hidalgo (zic păunii :) precar. / Siluetă de crin ! (Scaieţii susţin :) echivocă. / Un glas fără fulgere, dar / — Intr-o lume cu încă prea mulţi vînători — solidar / Cu puii de focă...“ (Editura Eminescu, 94 p., 6,75 tei, 85 ex.) • Ioan Adam — INTRODUCERE IN OPERA LUI DUILIU ZAMFIRESCU. „Cartea de faţă — afirmă autorul ei în capitolul concluziv — este un recurs la un proces socotit prematur încheiat încă din timpul vieţii scriitorului. Am încercat să despart adevărul de legenda provocată de om şi să restitui cititorului de azi, într-o lectură estetică integrală, o operă modernă şi o conştiinţă pe măsura acesteia“. (Editura Minerva, 213 p., 450 tei, 24 510 ex.). • Ion Mărgineanu — MUNTELE CU FĂCLII. „Căci Iancului — scrie autorul în „Prinosul“ volumului dedicat lui Avram Iancu — îi sintem datori cu iubire nestrămutată, aşa cum pămîntului îi sintem datori cu moartea şi cu viaţa, aşa cum păsările sint datoare cerului cu ochiul limpede al aripii...“ (Editura Facla, 131 p. 5,25 tel, 30 093 ex.) • Zaharia Sângeorzan — PELERINI ROMÂNI I.A COLUMNA LUI TRAIAN. Volumul, consideră autorul, este „un şir de portrete ale Italiei reconstituite dintr-o epocă memorialistică formată intr-un timp ce depăşeşte trei secole, trăind pînă astăzi pe un fond de nestinsă admiraţie pentru istoria şi valorile Peninsulei, de un dor italic care este expresia sufletului românesc cum nu o are poate nici un alt popor în Europa“. (Editura Sport-turism, 298 p., 14,50 tei, 16 000 ex.) • Teodor Bulza — IULIE. Roman de debut, anuntînd un prozator care folosește arborescenta epică. (Editura Facla, 246 p., 6,75 tei, 12 890 ex.). • Constantin Th. Ciobanu» — PORŢILE LUI SEPTEMBRIE. Din cele trei cicluri ale volumului — Ochiul vameş, Scară la meşter. Cavaler cu dublă armură —, transcriem Urna condeiului : „Aduni trei degete magnetizate — -I urna condeiului. 1 Lacoma distanţă fură treptele rîsului de seară. Ajuns la prispa de scris, găseşti odihna caldă / şi curtea bogată / cu semnele coapte / şi ţi se ridică / la piept / fîntînile, / saci cu lumină solară / la gura cărora se poate citi cu ochiul liber / scăderea trupului“. (Editura Cartea Românească, 72 p., 8,50 lei, 1510 ex.). LECTOR • Erată : Titlul exact al spectacolului Teatrului Mic, recenzat în numărul trecut, este Se ridică ceața.