România literară, octombrie-decembrie 1979 (Anul 12, nr. 40-52)

1979-10-04 / nr. 40

Wfffifffr. .. » gig&r , 2 V# ? , România literara DIRECTOR : George Ivascu. Redactor sef adjunct : G. Divoisianu. Sorie­tar asa responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. .........•:• ' ' fft%¥ DIN 7 ÎN 7 ZILE Transformări revoluţionare II interviul acordat secretarului general al Institutului italian de relaţii internaţionale, profesorul Giancarlo Elia Valeri (inter­viu dat publicităţii simbită, 29 septembrie), preşedintele Româ­niei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, evidenţiază marile transfor­mări petrecute în ţara noastră în cei 35 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi anti­­imperialistă. Dintr-o ţară agrară înapoiată, cu o industrie slab dezvoltată, România a devenit un stat industrial-agrar în plin progres, ceea ce a determinat schimbări radicale în structura socială, precum şi creşterea continuă a nivelului de trai mate­rial şi spiritual al întregului nostru popor. In cadrul acestui pro­ces complex a avut loc o serie de mutaţii calitative (perfecţio­narea relaţiilor sociale, a democraţiei socialiste, realizarea unui nou cadru prin care oamenii muncii participă direct la conduce­rea societăţii, la adoptarea deciziilor, atît în ce priveşte politica internă, cit şi politica internaţională­ concretizate la noţiunea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Toate aceste transformări profunde — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu în interviul acordat publicistului italian — sunt posi­bile doar „in condiţiile în care un popor devine stăpîn pe des­tinele sale, pe bogăţiile naţionale, îşi cucereşte deplina indepen­denţă“. Este — aceasta — garanţia progresului real al statelor care au scuturat dominaţia imperialistă, colonială, care şi-au cucerit independenţa naţională. Condiţionată de o serie de factori, problema dezvoltării este legată astăzi de aceea a dezarmării. O prea mare parte a resur­selor omenirii alimentează uriaşele bugete militare, ameninţân­d securitatea lumii, un prea mare potenţial de energie este desti­nat înarmărilor, în dauna dezvoltării economico-sociale, a păcii şi prosperităţii. De aici necesitatea efortului susţinut pentru adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare pe plan interna­ţional. Solicitat să puncteze principiile care stau la baza relaţiilor României cu celelalte ţări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reafirmă necesitatea dezvoltării relaţiilor cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orinduire socială, în spiritul deplinei egalităţi în drep­turi, respectului independenţei, suveranităţii naţionale, neames­tecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Pe această bază se dezvoltă şi relaţiile dintre România şi Italia, relaţii care corespund nu numai intereselor celor două ţări, ci şi cauzei ge­nerale a păcii şi colaborării între popoare. La Naţiunile Unite PRIORITĂŢI absolute ale vieţii internaţionale contemporane — dezarmarea nucleară, îngheţarea şi reducerea cheltuielilor militare, soluţionarea globală pe cale politică a conflictelor, creş­terea rolului O.N.U. în rezolvarea problemelor lumii contempo­rane ş.a. — stau în atenţia dezbaterilor politice generale din ple­nara Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Luînd cuvîntul la cea de a XXXIV-a sesiune, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, şeful delegaţiei române, a precizat poziţia ţării noastre în com­plexa conjunctură internaţional contemporană, reliefînd efor­turile constante ale României de a dezvolta relaţii de colaborare cu toate statele lumii, int­egrindu-se astfel în procesul universal de afirmare liberă şi independentă a naţiunilor pe arena mon­dială. Realităţile contemporane impun, ca o cerinţă fundamentală, garantarea independenţei şi suveranităţii fiecărei ţări, a drep­­tului sacru al fiecărui popor de a dispune liber şi independent de destinele sale, la adăpost de orice acte de amestec, constrîn­­gere şi agresiune. Nici un gest de forţă sau de ameninţare cu forţa, nici un fel de presiune sau ingerinţe nu pot constitui căi de soluţionare a litigiilor dintre state. Pornind de la aceste ade­văruri fundamentale, şeful delegaţiei române a readus în faţa Adunării Generale probleme de o deosebită stringenţă : întări­rea securităţii, păcii şi cooperării europene (importanţa, în acest cadru, a pregătirii temeinice a reuniunii de la Madrid din 1980); trecerea la măsuri efective de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară ; îngheţarea şi reducerea cheltuielilor mili­tare cu 10—15 la sută intr-o primă etapă, fondurile astfel elibe­rate urmînd să fie folosite pentru progresul fiecărei ţări şi pen­tru sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare (în acest sens, Româ­nia va prezenta actualei sesiuni a Adunării Generale propuneri corespunzătoare) ; promovarea relaţiilor reciproce de bună veci­nătate, înţelegere şi colaborare pe plan regional (un proiect de rezoluţie al ţării noastre în această privinţă va fi înaintat Adu­nării Generale) ; lichidarea subdezvoltării şi făurirea noii ordini economice mondiale. In efortul de a sprijini efectiv abordarea constructivă a tu­turor acestor probleme, România a propus înscrierea pe ordinea de zi a actualei sesiuni a punctului privind „Reglementarea prin mijloace pașnice a diferendelor dintre state“, considerînd în continuare ca actuală ideea privind crearea unei comisii per­manente de bune oficii şi conciliere a Adunării Generale. Arâtînd că România este ferm hotărîtă să-şi aducă întreaga contribuţie la soluţionarea justă şi echitabilă a problemelor care se află în atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, şeful delegaţiei române a subliniat — ca un punct de referinţă — că „rolul hotă­­rîtor­­ în elaborarea şi promovarea politicii externe a ţării,­in dezvoltarea largă şi dinamică a raporturilor sale internaţionale revinne preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, care desfăşoară o activitate perseverentă in slujba cauzei păcii, libertăţii şi independenţei, securităţii şi cooperării între­ popoare“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Premiile Concursului „Nicolae Labiş“ • CEA de a XI-a ediţie a Concursului naţional de poezie N. Labiş s-a încheiat duminică, 30 septembrie, prin festivitatea desfăşurată la galeriile de artă din Suceava. A participat tovarăşul Alex. Toma, preşedin­tele Comitetu­lui de cultură şi educaţie socialistă al ju­deţului Suceava. Juriul, alcătuit din Sergiu Adam, George Bălăiţă, Florin K­ratu, George Damian, Ion Gheorghe, Ion Ha­rca (preşedintele juriului), Mircea Radu Iacoban, Li­­viu Leonte, Marcel Muraşan, Ion Paranici, Nicolae Prelipceanu, Corneliu Sturzu, Ion Ţugui, Alex. Toma, Laurenţiu Ulici, Dragoş Vicol,­­ a acordat următoa­rele premii : Marele premiu al Concursului N. Labiş şi premiul special al Editurii Junimea : Lucian Vasiliu (student, Iaşi) Premiul II : Luiza Lasinnc Stochiţă (muncitoare, Bucureşti) Premiul III : Luminiţa Lupu (studentă, Bucureşti) Menţiunea I : Adrian Moldovan (student, Iaşi) Menţiunea II : George Cucu (recepţioner, Vălenii de munte, Prahova) Menţiunea III : Tudor Cristian Roşca (student, Su­ceava) Premiul Uniunii Scriitorilor : Dan Bodnar (elev, Su­ceava) şi Daniel Corbu (student, Vînători, Neamţ) Premiul revistei „România literară“ : Aurel Du­­mitraşcu (student, Borca, Neamţ) Premiul revistei „Luceafărul“ : Catia Fodor (studen­tă, Bucureşti) Premiul revistei „Convorbiri literare“ : Victor Iones­­cu (muncitor, Cîmpulung Moldovenesc) Premiul revistei „Tribuna“ : Vasile Tudor (student, Lunca, Botoşani) Premiul revistei „Cronica“ : Ioana Dana Ciongradi (elevă, Iaşi) Premiul­ revistei „Ateneu“ : Ieronim Diaconu (mun­citor, Botoşani) Premiul ziarului „Zori noi“ — Suceava : Ion Doatcu (tehnician, Timişoara) Premiul Centrului de librării Suceava : Mona Liana Paiu (elevă, Iaşi) Premiul Comitetului judeţean de luptă pentru pace : Iulian Talianu (tehnician, Slobozia — Ialomiţa) Premiul Comitetului judeţean U.T.C. Suceava : Val Guraliuc (muncitor, Botoşani) Premiul Consiliului judeţean al pionierilor şi şoimi­lor patriei Suceava : Marinda Stoicescu (elevă, Ora­dea) In cadrul festivităţii, poeţii laureaţi, prezentaţi de Grigore Ilisei, au citit din lucrările premiate. De asemenea, poeţii Sergiu Adam, Ion Beldeanu, Geor­ge Damian, Ion Gheorghe, Ion Horea, Gheorghe Lupu, Marcel Mureşanu, N. Prelipceanu, Constan­tin Ştefuriuc, Nicolae Turtureanu, Ion Ţugui, Lu­cian Valea, prezenţi la Suceava cu ocazia acestor ma­nifestări, au susţinut două recitaluri de poezie. La Li­ceul industrial nr. 2 din Suceava şi la căminul cultural din comuna Stulpicani. „Decada cărţii româneşti“ • Luni, 1 octombrie 1979, la Librăria „M. Sa­­doveanu“ din Capitală a avut loc deschiderea fes­tivă a „Decadei cărţii ro­mâneşti“, manifestare a­­junsă în acest an la cea de-a XII-a ediţie. A luat cuvîntul Valter Roman, directorul Editurii Politi­ce. Organizată sub egida Consiliului Culturii şi E­­ducaţiei Socialiste, în în­­tîmpinarea celui de-al XII-lea Congres al Par­tidului Comunist Român, suita de acţiuni se înca­drează în Festivalul naţio­nal „Cîntarea României“, constituind un nou prilej de dezvoltare şi îmbună­tăţire a muncii politico­­educative prin interme­diul cărţii. După desfăşurarea „Zi­lelor Editurilor Politică şi Tehnică“, azi, 4 octombrie, va avea loc Ziua Editurii „Ion Creangă“, în cadrul căreia este programată lansarea volumului „Ure­chile lui Midas“ de Anca Bălăci. La 8 octombrie, o­­rele 13, la aceeaşi libră­rie, va avea loc un reci­tal de poezie patriotică la care vor participa cola­boratori ai Editurii „Car­tea Românească“. A doua zi, 9 octombrie, „Decada cărţii româneşti“ prevede Ziua Editurii „Acade­miei“, ca şi lansarea nou­lui volum destinat tine­retului, „învăţături pen­tru delfin“ de Mircea Ho­­ria Simionescu. La 10 oc­tombrie, Editura „Milita­ră“ va prezenta noile vo­lume „La ţărmul visului“ de Elena Gronov-Mari­­nescu şi „Amintiri“ de Viorica Loghin. Unităţile „Cartea la lo­cul de muncă“ au progra­mat în perioada 1—10 oc­tombrie, acţiuni de răs­­pîndire a cărţii la între­prinderile „23 August“, „Republica“, „IRMOAS“, „IRA“, „Ministerul apro­vizionării tehnico-mate­­riale şi gospodăririi fon­durilor fixe“, „Liceul E­­lectronic“ etc. în întreaga ţară se vor deschide expoziţii de cărţi în librării, biblioteci, săli publice etc. şi sa­loane cu ample expoziţii de carte beletristică la Baia-Mare, Botoşani, Bra­şov, Constanţa, Iaşi, Si­biu, Tirgovişte, Tîrgu-Jiu, Satu-Mare. De aseme­nea, vor avea loc întîl­­niri ale scriitorilor cu ci­titorii in 25 de judeţe ale ţării, urmind a fi prezen­tate numeroase noutăţi e­­ditoriale. „Tîrgul de carte Vaslui“ • între 26—33 septem­brie 1979 s-au desfăşu­rat manifestările cultu­­ral-literare reunite sub genericul „Tîrgul de car­te Vaslui“. La festivita­tea inaugurală au partici­pat tovarăşii Gheorghe Cilibiu, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, Elena Rănceanu, secretară a Comitetului judeţean de partid, Du­mitru Bran, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă, Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei Scri­itorilor din Iaşi, di­rectorul Editurii „Juni­mea“, a prezentat expu­nerea „Cartea şi rolul ei în formarea şi dezvolta­rea multilaterală a perso­nalităţii umane“. Momentul central al ver­nisajului expoziţiei de car­te în piaţa oraşului l-a constituit prezentarea O­­perei tovarăşului Nicolae Ceauşescu in România şi in lume şi a volu­mului tovarăşului Nicolae Ceauşescu România pe drumul societăţii socialis­te multilateral dezvoltate (volumul 17). De asemenea, a avut loc simpozionul Gîndirea fi­losofică social-politică şi economică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu participarea prof. univ. Ilie Dodea, directorul şcolii interjudeţene de partid Iaşi, şi Călin Ma­rin, de la Academia „Şte­fan Gheorghiu“. în cadrul Tîrgului de carte au fost lansate volumele „Omul, creator de cultură şi civi­lizaţie“ de Al. Tănase şi Georgeta Todea şi „Civi­lizaţia socialistă. Dimen­siuni şi confruntări con­temporane“ de Al. Tănase. In suita manifestărilor, la Fabrica de încălţămin­te din Huşi au fost pre­zentate, în prezenţa auto­rilor, volumele „Amintiri despre G. Calinescu“, edi­ţie de Ion Nuţă, „Nordul obiectelor“, versuri de Ioanid Romanescu, „O­­glinzi în ceaţă“ de Horia Zilieru. La Librăria „Al. Vlahuţă“ a fost lansat volumul „Cindva fîntîni“ de Mihai Vicol, volum prezentat de Corneli­u Sturzu. De asemenea, la Şcoala pencală nr. 3 din Vaslui, la Biblioteca ju­deţeană, la ferma Şcolii pedagogice din Bîrlad şi la Liceul agricol din Murgeni au fost prezen­­tate volumele „Legendă valahă“ de Al. Mitru, „Pentru un pui de sturz“ de Constantin Clisu şi „Povestiri“ de Viniciu Safiţa. Tîrgul de carte Vaslui a inclus, de asemenea, o şezătoare literară la Bi­blioteca judeţeană, întîl­­niri cu cititorii în parcul oraşului, un spectacol li­terar sub genericul „Bu­­­­nă ziua, lume“, prezentat de actori ai Teatrului din Bîrlad. Manifestările s-au în­cheiat prin înminarea di­plomei pentru cel mai bun librar, din judeţul Vaslui. TELEGRAME Stimate şi iubite tovarăşe Ion Dodu Bălan, Cu prilejul celei de a 50-a ani­versări a zilei dumneavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scri­itorilor din R. S. România vă adre­sează, din inimă, un mesaj tovă­răşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă lungă şi noi succese în activitatea literară şi in munca obştească, pe care le des­făşuraţi cu pasiune, devotament şi statornică slujire a intereselor în­floririi culturii umaniste revoluţio­nare în România socialistă. La mulţi ani ! Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România GEORGE MACOVESCU Stimate şi iubite tovarăşe Alexandru Andriţoiu, Cu prilejul celei de a 50-a ani­versări a zilei dumneavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scri­itorilor din R. S. România urează din inimă poetului de remarcabile rezonanţe lirice şi umaniste, sin­cere felicitări, calde urări de sănă­tate, viaţă lungă, noi succese în creaţia literară şi în activitatea obştească pe care le desfăşuraţi cu conştiinţă puternică, slujind cauza culturii umaniste revoluţionare din România socialistă. La mulţi ani ! Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România GEORGE MACOVESCU • Lucian Blaga — POEMELE LUMINII / FLONITE HA CRET­­LOSTA. Această ediţie bilingvă româno-macedo­­neanâ, în traducerea sem­nată de Taşco Sarov, este prefaţată de poetul Şte­fan Aug. Doinaş. (Editu­ra Minerva, 218 p., 28 lei, 1670 ex.). • Ioana Postelnicu — BOGDANA. Retipărirea a­­cestui roman — prima apariţie, 1939 — este în­soţită de textul pe care i-l consacrase autoarei E. Lovinescu în volumul „Aqua forte“ din 1941. (Editura Minerva, 177 p., 5­50 tei, 30 090 ex.) • Lucian Dumitrescu — SUB STREAŞINĂ LU­NII Reluăm din volumul ce apare la patru decenii de la debutul (vol. Pân­­dar de stele) autorului, a­­ceastă Schiţă de autopor­tret : „...Hidalgo (zic pău­nii :) precar. / Siluetă de crin ! (Scaieţii susţin :) echivocă. / Un glas fără fulgere, dar / — Intr-o lume cu încă prea mulţi vînători — solidar / Cu puii de focă...“ (Editura Eminescu, 94 p., 6,75 tei, 85­ ex.) • Ioan Adam — IN­TRODUCERE IN OPERA LUI DUILIU ZAMFIRES­CU. „Cartea de faţă — afirmă autorul ei în ca­pitolul concluziv — este un recurs la un proces socotit prematur încheiat încă din timpul vieţii scriitorului. Am încercat să despart adevărul de legenda provocată de om şi să restitui cititorului de azi, într-o lectură es­tetică integrală, o operă modernă şi o conştiinţă pe măsura acesteia“. (E­­ditura Minerva, 213 p., 4­50 tei, 24 510 ex.). • Ion Mărgineanu — MUNTELE CU FĂCLII. „Căci Iancului — scrie autorul în „Prinosul“ vo­lumului dedicat lui Avram Iancu — îi sintem­ datori cu iubire nestră­mutată, aşa cum pămîn­­tului îi sintem­ datori cu moartea şi cu viaţa, aşa cum păsările sint datoare cerului cu ochiul limpede al aripii...“ (Editura Fa­cla, 131 p. 5,25 tel, 30 093 ex.) • Zaharia Sângeorzan — PELERINI ROMÂNI I.A COLUMNA LUI TRAIAN. Volumul, con­sideră autorul, este „un şir de portrete ale Italiei re­constituite dintr-o epocă memorialistică formată in­tr-un timp ce depăşeşte trei secole, trăind pînă astăzi pe un fond de ne­stinsă admiraţie pentru istoria şi valorile Pe­ninsulei, de un dor italic care este expresia sufle­tului românesc cum nu o are poate nici un alt po­por în Europa“. (Editura Sport-turism, 298 p., 14,50 tei, 16 000 ex.) • Teodor Bulza — IU­LIE. Roman de debut, a­­nuntînd un prozator care folosește arborescenta e­­pică. (Editura Facla, 246 p., 6,75 tei, 12 890 ex.). • Constantin Th. Cio­banu» — PORŢILE LUI SEPTEMBRIE. Din cele trei cicluri ale volumului — Ochiul vameş, Scară la meşter. Cavaler cu dublă armură —, tran­scriem Urna condeiului : „Aduni trei degete mag­­netizate — -I urna conde­iului. 1 Lacoma distanţă­ fură treptele rîsului de seară.­­ Ajuns la prispa de scris,­­ găseşti odihna caldă / şi curtea bogată / cu semnele coapte / şi ţi se ridică / la piept / fîn­­tînile, / saci cu lumină solară / la gura cărora se poate citi cu ochiul liber / scăderea trupu­lui“. (Editura Cartea Ro­mânească, 72 p., 8,50 lei, 1510 ex.). LECTOR • Erată : Titlul exact al spectacolului Teatrului Mic, recenzat în numărul trecut, este Se ridică ceața.

Next