România literară, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 27-39)

1983-09-15 / nr. 37

România literară DIRECTOR: George Ivaşcu. Redactor ţef adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil de redach­e: Roger Câm­­peartu ÎN DEPLINĂ UNITATE (Urmare din pagina­ 1) atmosferă, de însufleţită sărbătoare, la care au parti­cipat mii şi mii de oameni ai muncii — români, maghiari, germani — o entuziastă manifestare, din adâncul inimii, pentru înflorirea României, pentru partid şi secretarul său general, pentru tot ceea ce re­prezintă noul curs al construcţiei socialiste inaugurat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin Congresul al IX-lea şi impulsionat continuu în aceşti 18 ani sub semnul consolidării şi afirmării tot mai pregnante a factorilor de deplină unitate întru asigurarea realizării Programului partidului de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comu­nism. Precum releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa în faţa celor peste 80 000 de mureşeni : „Putem afirma cu îndreptăţită mindrie că politica na­ţională a partidului nostru, de dealina egalitate pentru toţi cetăţenii patriei, constituie o realitate — şi am dori ca in toate ţările această egalitate să fie cel puţin aşa cum este în România !** Evidenţiind rezultatele eforturilor unite ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, secretarul general al partidului a subliniat că aceste rezultate obţinute în Tg. Mureş şi în judeţul Mureş — ca, dealtfel, in toate judeţele patriei — demonstrează cu putere justeţea politicii de amplasare a forţelor de producţie pe întreg teritoriul în toate judeţele, con­­cretizînd astfel finalitatea dezvoltării puternice a in­dustriei, agriculturii, ştiinţei î invăţămîntului, culturii în toate zonele ţării, a asigurării condiţiilor de manifes­tare deplină a forţei creatoare a poporului nostru, de­plin stăpîn pe destinele sale. PE ANSAMBLU, industria patriei noastre a obţinut, în cele 8 luni care au trecut, rezultate bune, înfăptuind prevederile planului şi realizînd o depăşire de circa 10 miliarde lei. De asemenea, şi în agricultură s-au obţi­nut rezultate bune, cu toate condiţiile nu prea favora­bile din acest an. Avem rezultate bune şi în domeniile ştiinţei, învăţămîntului, culturii, în toate sectoarele de activitate. Putem spune că economia românească şi toate domeniile de activitate vor încheia acest an cu rezultate importante, înfăptuind prevederile planului pe 1983, hotăririle Congresului al XII-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale, punînd astfel o bază trainică pen­tru realizarea în bune condiţii a actualului cincinal, care va asigura trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare şi ridicare continuă a bunăstării întregii naţiuni. Făcind această apreciere de sinteză şi de per­spectivă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, tot­­odată, o serie de priorităţi şi imperative marcînd o a­­profundată cunoaştere a realităţii din actualul stadiu al construcţiei noastre socialiste, in raza unei lucide linii de perspectivă a propăşirii noastre. In această finali­tate, cu atît mai îndreptăţită este şi indicaţia desfăşu­rării unei susţinute activităţi polico-educative, de formare a conştiinţei revoluţionare a omului nou, acor­­dind, deci, o atenţie deosebită conţinutului revoluţionar al acestei activităţi, pornind de la concepţia materia­­list-dialectică despre lume şi viaţă. INTR-o asemenea viziune de certitudine în forţa şi capacitatea de construcţie revoluţionară a propriului său destin, poporul român manifestă o conştiinţă cu atit mai vie în ce priveşte condiţiile grele ale vieţii inter­naţionale, condiţii de profundă îngrijorare pentru, pa­cea şi colaborarea in lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat — o dată mai mult — şi la marea adunare populară de la Tg. Mureş preocuparea României pentru îmbunătăţirea substan­ţial a situaţiei mondiale, grav ameninţată de primej­dia dezlănţuirii unui cataclism nimicitor, dacă nu se trece cit mai neîntârziat la măsuri de reducere şi pu­nere sub control a armamentelor nucleare. Salutînd cu­ multă satisfacţie încheierea reuniunii de la Madrid, aprobarea, prin consens, a documentu­lui final şi a hotărîrii de a organiza la începutul anu­lui viitor o conferinţă pentru încredere şi dezarmare in Europa, preşedintele României a spus : „Dorim să se asigure respectul fiecărei naţiuni de pe continentul nostru, realizarea unei Europe fără arme nucleare, a unei Europe unite, a oamenilor liberi şi independenţi“. De unde necesitatea de a se face totul ca, la tratati­vele de la Geneva dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite, să se ajungă la înţelegeri concrete in această problemă, in sensul neam­plasării de noi rachete, redu­cerii celor existente şi distrugerii lor, in condiţiile rea­lizării unui echilibru intre forţele ce acţionează pe continentul nostru Ca atare, este necesar să fie­ luate In calcul şi rachetele pe care le au şi alte ţări din Europa. „Trebuie să ne adresăm tuturor sta­telor europene, celor două mari puteri nucleare cu cererea fermă de a ajunge la înţelegere, de a pune capăt politicii de înarmare nucleară şi de dezvoltare de noi rachete nucleare". Cât pri­veşte statele, guvernele şi oamenii politici care admit amplasarea rachetelor pe teritoriul lor, aceştia îşi asumă o mare răspundere In faţa poporului, in faţa tuturor popoarelor — şi este necesar să renunţe de a p­une in pericol viaţa şi existenţa popoarelor lor, a îtregii Europe, a întregii omeniri. PUTEM considera această argumentare ca una din cele mai pregnante pledoarii întru apărarea păcii, ca un mesaj din cele mai penetrante pentru Îndepărtarea — cit mai e timp! —a spectrului nimicirii atomice cu care actualul potenţial nuclear al celor ce-l deţin ameninţă Însăşi existenţa omenirii, a civilizaţiei şi culturii pe acest pâmînt. Mesaj cu atit mai elocvent, cu cit — aşa cum, în Încheierea magistralei sale cuvîntări, ob­serva conducătorul destinelor poporului român —, în ţara noastră, ca o expresie majoră a deplinei unităţi de conştiinţă civică, nu a lipsit o întîlnire, o manifes­tare cit de mică în care cuvintul Pace să nu răsune cu putere pretutindeni. „Românie literară“ 2 România literară Vizita la­ Uniunea Scriitorilor • Vineri, 9 septembrie 1983, Mahmoud Messaadi, preşedintele Camerei Depu­taţilor din parlamentul Re­publicii Tunisiene, aflîndu­­se în ţara noastră la in­vitaţia Marii Adunări Na­ţionale, a făcut o vizită la Uniunea Scriitorilor, înaltul oaspete a fost pri­© Luni, 12 septembrie 1983, a avut loc la sediul Uniunii Scriitorilor o întîl­nire între Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniu­nii Scriitorilor din Republica Socialistă România, şi Ra­mon Gonzales Parades, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Venezuela. Au fost discutate aspecte unit de Dumitru Radu Po­­pescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. La discuţiile care au avut loc, în legătură cu dezvolta­rea relaţiilor culturale dintre cel­e două ţări, au participat: Alexandru Bălăci, George Bâlăiţă, Constantin Chiriţă şi Laurenţiu Fulga, vicepre­ Întîlnire ale relaţiilor dintre scriito­rii români şi venezuelani, analizîndu-se căile şi mijloa­cele de dezvoltare în per­spectivă a colaborării dintre cele două uniuni. La discuţiile care au ur­mat, au luat parte Alexandru Bălăci, George Bâlăiţă şi Constantin Ţolu, vicepre­şedinţi ai Uniunii Scriitori­lor, Ileana Mălăncioiu, Aurel şedinţi, Ioa Ilobana, secre­tar, Traian Iancu, director, Teofil Italaj, şeful secţiei de relaţii externe a Uniunii Scriitorilor. A fost prezent Virgil Teo­­dorescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale din Republica Socialistă România: Covaci, Paul Alexandru Georgescu, Darie Novăceanu şi Teofil Bălaj. Au fost de faţă Ruben Gonzales Gomez, membru al Uniunii Scriitorilor din Re­publica Venezuela, J. Alber­to Zarrago, secretar III, şi Andreea Gelosi, ataşat cultu­ral al Ambasadei Republicii Venezuela. • Marţi, 13 septembrie 1983, la sediul Uniunii Scri­itorilor, a avut loc o consfă­tuire de lucru dedicată ana­lizei programului de acţiuni ale Uniunii Scriitorilor, în lumina Cuvintării tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU de la Mangalia (2­3 august) şi cu privire la aniversarea a 85 de ani de la Unire (1918). Consfătuire de lucru Au participat secretari ai asociaţiilor de scriitori din ţară — Anghel Dumbrăvea­­nu, Janoshazy György, Ni­colae Prelipceanu, Dan Tăr­­chilă, Mircea Tomuş, — pre­cum şi secretari ai unor ce­nacluri ale Uniunii Scriitori­lor — Marcel Mureşeanu (Suceava), Florin Muscalu (Focşani), Lucian Valea (Botoşani). Au mai partici­pat Alexandru Bălăci şi Lau­­renţiu Fulga (vicepreşedinţi), Ion Hobana (secretar), Tra­ian Iancu (director al Uniu­nii Scriitorilor). Lucrările consfătuirii au fost conduse de Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor din Re­publica Socialistă România. In spiritul colaborării • In cadrul schimburilor cu uniunile de scriitori din ţările socialiste, la Casa Scriitor­ilor „Mihail Sadovea­­nu" din Capitală, Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, şi Ion Hobana, secretar, l-au primit pe Ivan Kusnirek din R.S.S. Ucraineană, traducător din literatura română. „Stanţe euxine" • In aula Bibliotecii Ju­deţene Constanţa, Cenaclul scriitorilor din acest mu­nicipiu, a organizat o seară literară sub genericul „Stan­ţe euxine". Au participat Ioan Alexan­dru, Ana Blandiana, Vasile Cojocaru­, Şerban Gheorghiu, Sanda Guinea, Cristian Ar­thur Porumboiu, Nicolae Pre­­lipceanu, Romulus Rusan, Corneliu Sturze, Petru Vă­luri­­an­u. Codicele de la Ieud ■ In comuna maramure­şană Ieud s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a colocvii­lor de literatură reunite sub genericul „Codicele de la Ieud“. Au fost prezentate, cu acest prilej, numeroase comunicări, lecţii de civilizaţie ţărăneas­că, s-au organizat seri de poezie patriotică, a fost ini­ţiată o interesantă expoziţie Viata literară Fotografie de Ion Cucu „Numele poetului­ “ La şedinţa cenaclului literar „Numele Poetului“ de pe lingă revista „Luceafă­rul“, poetul Cezar Ivănescu, conducătorul cenaclului res­pectiv, a citit un emoţionant poem dedicat celui care a fost Teodor Balş. Au prezentat din creaţiile lor tinerii Mihai Culman, Mirela Mitrofanovici, Ileană Bucovină Izbăşoiu si Iuliana Palada. In alte două şedinţe ale cenaclului, Valeria Pan­tazi a vorbit despre poetul prematur dispărut Dumitru Peristeri, lecturînd si o suită de poeme ale acestuia. Au citit versuri si proză Martin Culcea, Ioana Dana Nicolae, Smaranda Cosmin şi Grigore Goanţă. Au mai luat cuvîntul Maria Cerchez, Alex. Duran, George Ca­­nache, Nicolae Georgescu şi Cezar Ivănescu. Pagini feroviare , în colaborare cu revis­ta ieşana „Convorbiri lite­rare“. Regionala de căi fe­rate din Iaşi a început să editeze o interesantă publica­ţie căreia i s-au creat con­diţii grafice excelente. Pe lingă articolele semnate de Elena Burghelia, Nicolae Dumbravă, Rudolf Calinca, Tudor Cinci, Ioan Lupu, Ioa­­chim Toader, Ioan Paris, loan Mitican, Ionici Pescaru şi Paul Zamfir,­­ publicaţia redă unele materiale utile cercetării literare cum este cel care demonstrează cu a­­mănunte că linia ferată Le­orda—Botoșani a trecut peste fosta proprietate a familiei Eminovici, parcelele res­pective aflîndu-se la vremea aceea „pe proprietatea Hi­­potesei“. Poezii valoroase Iscălesc Mihai Platon, Mădăălina Cia­nura, Angela Boaru, George Petrone, iar epigrame, Vasile Grosu. O pagină cuprinde varietăţi literare (cronici rimate, ca­ricaturi, cuvinte încrucişate etc.). Din partea revistei „Convorbiri literare“ îşi aduc contribuţia Emil Brumară, Lucian Dumbravă, Eugenia Colman și Georgeta Iacobitz. KtprnitntiV­i Ini Pminoppni* ■ Studioul cultural „Gheor­­ghe Şincai“ din Capitală a iniţiat două manifestări de­dicate Luceafărului poeziei româneşti. Despre „Roman­tismul lui Mihai Eminescu“ a vorbit Aurel Mărgineanu, preşedintele Studioului, iar despre „Eminescu în litera­tura universală“, prof. univ. Gh. Bulgăr. In cadrul celei de a doua manifestări consacrate ace­leiaşi teme, a conferenţiat Pan Vizirescu, iar­ Aurel Mărgineanu a prezentat sec­venţe din jurnalistica mare­lui nostru poet naţional. în continuare, au citit versuri omagiale Rodica Ciocârdel Teodorescu, Petre Moroşan, Gheorghe Ierugan, Ecaterina Buculei, Marga Ştefănescu, Crina Liviu. Artista Maria Rotară a re­citat „Scrisoarea III“ de Eminescu. SEMNAL • Dimitrie Cantemir — OPERE COMPLETE, Vol. IX — partea I. Editarea operei cantemireşti con­tinuă cu De antiquis et bodiernis Moldaviae no­­minibus şi Historia Mol­­do-Vlachica. Prefaţă de Virgil Cândea ; ediţie cri­tică, traducere, introdu­cere, note şi indici de Dan Sluşanschi. (Editura Academiei, 438 p., 47 Iei). • • • • — DEPUTAŢII SOCIALISTI IN PARLA­MENTUL ROMAN. Sub auspiciile Institutului de studii istorice şi social-po­­litice de pe lingă C.C. al P.C.R. sînt publicate (an­tologie, cuvînt înainte şi note de Vasile Niculae, Ion Toacă, Georgeta Tu­doran) discursuri şi in­terpelări parlamentare din anii 1888—1899 şi 1919—1921 rostite de : V. G. Morţun, I. Nă­dejde, Tom­a Dragu, Gheorghe Cristescu, Ale­xandru Oprescu, Alexan­dru Dunăreană, Gheorghe Tanase, Ilie Moscovici, Boris Ştefanov, George Grigorovici, Costa Stoev, Iosef Mayer, Iosif Ciser, Alexandru Dobrogeanu- Gherea, Evanghele Sta­­nev, Eftimie Gherman, Iacob Pistiner, Iuliu Das­căl, Cracalia Constantin, N. D. Cocea. (Editura Po­litică, 364 p., 18 lei). • Camil Petrescu­­: OPERE. V. Ediţia îngri­jită, note şi variante de Liviu Călin, publică acum vol. II al trilogiei Un om între oameni. (Editura Minerva, 730 p, 36 lei). © Laurenţiu Fulga — E NOAPTE ŞI E FRIG, SENIORI. Roman. (Edi­tura Cartea Românească, 350 p., 12,50 lei). © Pompiliu Mareea — CONCORDANŢE ŞI CON­TROVERSE. Al X-lea vo­lum al autorului. (Editura Eminescu, 348 p., 17 lei). • Mihai Duţescu — IZ­GONIREA NEGUŢĂTO­RILOR. Roman. (Editura Scrisul românesc, 264 p. 9,50 lei). • Ion Popa Argeşanu — MI­RABILE NINSORI Versuri grupate în ciclu­rile Patria poetului, Tre­cerea poetului și Mirabile ninsori. (Editura Albatros, 78 p., 8,25 lei). • Adrian Petringenaru — IMAGINE SI SIMBOL LA BRAN­CU­ŞI. Eseuri. (Editura Meridiane, 136 p., 13 lei). • Voicu Bugariu —• LITERAŢII SE AMU­ZAU. Roman apărut în colecţia „Sfinx“. (Editu­ra Militară, 236 p., 11,50 lei). • Elena Zafira Zan­­fir — DOMNIŢA AZA­­LEEA. Basme, cu ilus­traţii de Nicolae Sirbu. (Editura Ion Creangă, 92 p., 11 iei). • Robert Merle * WEEK-END LA ZUYD­­COOTE. Romanul pentru care scriitorul a fost în­cununat cu Premiul Gon­­court (1949), este tradus de Maria Berza. (Editura Militară, 224 p., 8 lei). • John Shearman — MANIERISMUL. Tradu­cere in colecţia „Curente şi sinteze“ de Roman Nădăşan. (Editura Meri­diane, 208 p., 19,50 lei). • Helen Kay — TOIA­GUL CIOBĂNESC. „Po­vestea copilăriei lui Con­stantin Brâncuşi“ scrisă de cercetătoarea ameri­cană este tradusă de C. Vonghizas. (Editura Ion Creangă, 52 p. 4,50 lei) • Pentru • şi mai promptă reflectare in ca­drul acestei rubrici • ul­timelor apariţii, rugăm e­­diturile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal. LECTOR

Next