România literară, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 27-39)
1983-09-15 / nr. 37
România literară DIRECTOR: George Ivaşcu. Redactor ţef adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil de redache: Roger Câmpeartu ÎN DEPLINĂ UNITATE (Urmare din pagina 1) atmosferă, de însufleţită sărbătoare, la care au participat mii şi mii de oameni ai muncii — români, maghiari, germani — o entuziastă manifestare, din adâncul inimii, pentru înflorirea României, pentru partid şi secretarul său general, pentru tot ceea ce reprezintă noul curs al construcţiei socialiste inaugurat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin Congresul al IX-lea şi impulsionat continuu în aceşti 18 ani sub semnul consolidării şi afirmării tot mai pregnante a factorilor de deplină unitate întru asigurarea realizării Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Precum releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa în faţa celor peste 80 000 de mureşeni : „Putem afirma cu îndreptăţită mindrie că politica naţională a partidului nostru, de dealina egalitate pentru toţi cetăţenii patriei, constituie o realitate — şi am dori ca in toate ţările această egalitate să fie cel puţin aşa cum este în România !** Evidenţiind rezultatele eforturilor unite ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, secretarul general al partidului a subliniat că aceste rezultate obţinute în Tg. Mureş şi în judeţul Mureş — ca, dealtfel, in toate judeţele patriei — demonstrează cu putere justeţea politicii de amplasare a forţelor de producţie pe întreg teritoriul în toate judeţele, concretizînd astfel finalitatea dezvoltării puternice a industriei, agriculturii, ştiinţei î invăţămîntului, culturii în toate zonele ţării, a asigurării condiţiilor de manifestare deplină a forţei creatoare a poporului nostru, deplin stăpîn pe destinele sale. PE ANSAMBLU, industria patriei noastre a obţinut, în cele 8 luni care au trecut, rezultate bune, înfăptuind prevederile planului şi realizînd o depăşire de circa 10 miliarde lei. De asemenea, şi în agricultură s-au obţinut rezultate bune, cu toate condiţiile nu prea favorabile din acest an. Avem rezultate bune şi în domeniile ştiinţei, învăţămîntului, culturii, în toate sectoarele de activitate. Putem spune că economia românească şi toate domeniile de activitate vor încheia acest an cu rezultate importante, înfăptuind prevederile planului pe 1983, hotăririle Congresului al XII-lea şi ale Conferinţei Naţionale, punînd astfel o bază trainică pentru realizarea în bune condiţii a actualului cincinal, care va asigura trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare şi ridicare continuă a bunăstării întregii naţiuni. Făcind această apreciere de sinteză şi de perspectivă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, totodată, o serie de priorităţi şi imperative marcînd o aprofundată cunoaştere a realităţii din actualul stadiu al construcţiei noastre socialiste, in raza unei lucide linii de perspectivă a propăşirii noastre. In această finalitate, cu atît mai îndreptăţită este şi indicaţia desfăşurării unei susţinute activităţi polico-educative, de formare a conştiinţei revoluţionare a omului nou, acordind, deci, o atenţie deosebită conţinutului revoluţionar al acestei activităţi, pornind de la concepţia materialist-dialectică despre lume şi viaţă. INTR-o asemenea viziune de certitudine în forţa şi capacitatea de construcţie revoluţionară a propriului său destin, poporul român manifestă o conştiinţă cu atit mai vie în ce priveşte condiţiile grele ale vieţii internaţionale, condiţii de profundă îngrijorare pentru, pacea şi colaborarea in lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat — o dată mai mult — şi la marea adunare populară de la Tg. Mureş preocuparea României pentru îmbunătăţirea substanţial a situaţiei mondiale, grav ameninţată de primejdia dezlănţuirii unui cataclism nimicitor, dacă nu se trece cit mai neîntârziat la măsuri de reducere şi punere sub control a armamentelor nucleare. Salutînd cu multă satisfacţie încheierea reuniunii de la Madrid, aprobarea, prin consens, a documentului final şi a hotărîrii de a organiza la începutul anului viitor o conferinţă pentru încredere şi dezarmare in Europa, preşedintele României a spus : „Dorim să se asigure respectul fiecărei naţiuni de pe continentul nostru, realizarea unei Europe fără arme nucleare, a unei Europe unite, a oamenilor liberi şi independenţi“. De unde necesitatea de a se face totul ca, la tratativele de la Geneva dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite, să se ajungă la înţelegeri concrete in această problemă, in sensul neamplasării de noi rachete, reducerii celor existente şi distrugerii lor, in condiţiile realizării unui echilibru intre forţele ce acţionează pe continentul nostru Ca atare, este necesar să fie luate In calcul şi rachetele pe care le au şi alte ţări din Europa. „Trebuie să ne adresăm tuturor statelor europene, celor două mari puteri nucleare cu cererea fermă de a ajunge la înţelegere, de a pune capăt politicii de înarmare nucleară şi de dezvoltare de noi rachete nucleare". Cât priveşte statele, guvernele şi oamenii politici care admit amplasarea rachetelor pe teritoriul lor, aceştia îşi asumă o mare răspundere In faţa poporului, in faţa tuturor popoarelor — şi este necesar să renunţe de a pune in pericol viaţa şi existenţa popoarelor lor, a îtregii Europe, a întregii omeniri. PUTEM considera această argumentare ca una din cele mai pregnante pledoarii întru apărarea păcii, ca un mesaj din cele mai penetrante pentru Îndepărtarea — cit mai e timp! —a spectrului nimicirii atomice cu care actualul potenţial nuclear al celor ce-l deţin ameninţă Însăşi existenţa omenirii, a civilizaţiei şi culturii pe acest pâmînt. Mesaj cu atit mai elocvent, cu cit — aşa cum, în Încheierea magistralei sale cuvîntări, observa conducătorul destinelor poporului român —, în ţara noastră, ca o expresie majoră a deplinei unităţi de conştiinţă civică, nu a lipsit o întîlnire, o manifestare cit de mică în care cuvintul Pace să nu răsune cu putere pretutindeni. „Românie literară“ 2 România literară Vizita la Uniunea Scriitorilor • Vineri, 9 septembrie 1983, Mahmoud Messaadi, preşedintele Camerei Deputaţilor din parlamentul Republicii Tunisiene, aflînduse în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale, a făcut o vizită la Uniunea Scriitorilor, înaltul oaspete a fost pri© Luni, 12 septembrie 1983, a avut loc la sediul Uniunii Scriitorilor o întîlnire între Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, şi Ramon Gonzales Parades, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Venezuela. Au fost discutate aspecte unit de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. La discuţiile care au avut loc, în legătură cu dezvoltarea relaţiilor culturale dintre cele două ţări, au participat: Alexandru Bălăci, George Bâlăiţă, Constantin Chiriţă şi Laurenţiu Fulga, vicepre Întîlnire ale relaţiilor dintre scriitorii români şi venezuelani, analizîndu-se căile şi mijloacele de dezvoltare în perspectivă a colaborării dintre cele două uniuni. La discuţiile care au urmat, au luat parte Alexandru Bălăci, George Bâlăiţă şi Constantin Ţolu, vicepreşedinţi ai Uniunii Scriitorilor, Ileana Mălăncioiu, Aurel şedinţi, Ioa Ilobana, secretar, Traian Iancu, director, Teofil Italaj, şeful secţiei de relaţii externe a Uniunii Scriitorilor. A fost prezent Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale din Republica Socialistă România: Covaci, Paul Alexandru Georgescu, Darie Novăceanu şi Teofil Bălaj. Au fost de faţă Ruben Gonzales Gomez, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Venezuela, J. Alberto Zarrago, secretar III, şi Andreea Gelosi, ataşat cultural al Ambasadei Republicii Venezuela. • Marţi, 13 septembrie 1983, la sediul Uniunii Scriitorilor, a avut loc o consfătuire de lucru dedicată analizei programului de acţiuni ale Uniunii Scriitorilor, în lumina Cuvintării tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de la Mangalia (23 august) şi cu privire la aniversarea a 85 de ani de la Unire (1918). Consfătuire de lucru Au participat secretari ai asociaţiilor de scriitori din ţară — Anghel Dumbrăveanu, Janoshazy György, Nicolae Prelipceanu, Dan Tărchilă, Mircea Tomuş, — precum şi secretari ai unor cenacluri ale Uniunii Scriitorilor — Marcel Mureşeanu (Suceava), Florin Muscalu (Focşani), Lucian Valea (Botoşani). Au mai participat Alexandru Bălăci şi Laurenţiu Fulga (vicepreşedinţi), Ion Hobana (secretar), Traian Iancu (director al Uniunii Scriitorilor). Lucrările consfătuirii au fost conduse de Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. In spiritul colaborării • In cadrul schimburilor cu uniunile de scriitori din ţările socialiste, la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu" din Capitală, Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, şi Ion Hobana, secretar, l-au primit pe Ivan Kusnirek din R.S.S. Ucraineană, traducător din literatura română. „Stanţe euxine" • In aula Bibliotecii Judeţene Constanţa, Cenaclul scriitorilor din acest municipiu, a organizat o seară literară sub genericul „Stanţe euxine". Au participat Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Vasile Cojocaru, Şerban Gheorghiu, Sanda Guinea, Cristian Arthur Porumboiu, Nicolae Prelipceanu, Romulus Rusan, Corneliu Sturze, Petru Vălurianu. Codicele de la Ieud ■ In comuna maramureşană Ieud s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a colocviilor de literatură reunite sub genericul „Codicele de la Ieud“. Au fost prezentate, cu acest prilej, numeroase comunicări, lecţii de civilizaţie ţărănească, s-au organizat seri de poezie patriotică, a fost iniţiată o interesantă expoziţie Viata literară Fotografie de Ion Cucu „Numele poetului “ La şedinţa cenaclului literar „Numele Poetului“ de pe lingă revista „Luceafărul“, poetul Cezar Ivănescu, conducătorul cenaclului respectiv, a citit un emoţionant poem dedicat celui care a fost Teodor Balş. Au prezentat din creaţiile lor tinerii Mihai Culman, Mirela Mitrofanovici, Ileană Bucovină Izbăşoiu si Iuliana Palada. In alte două şedinţe ale cenaclului, Valeria Pantazi a vorbit despre poetul prematur dispărut Dumitru Peristeri, lecturînd si o suită de poeme ale acestuia. Au citit versuri si proză Martin Culcea, Ioana Dana Nicolae, Smaranda Cosmin şi Grigore Goanţă. Au mai luat cuvîntul Maria Cerchez, Alex. Duran, George Canache, Nicolae Georgescu şi Cezar Ivănescu. Pagini feroviare , în colaborare cu revista ieşana „Convorbiri literare“. Regionala de căi ferate din Iaşi a început să editeze o interesantă publicaţie căreia i s-au creat condiţii grafice excelente. Pe lingă articolele semnate de Elena Burghelia, Nicolae Dumbravă, Rudolf Calinca, Tudor Cinci, Ioan Lupu, Ioachim Toader, Ioan Paris, loan Mitican, Ionici Pescaru şi Paul Zamfir, publicaţia redă unele materiale utile cercetării literare cum este cel care demonstrează cu amănunte că linia ferată Leorda—Botoșani a trecut peste fosta proprietate a familiei Eminovici, parcelele respective aflîndu-se la vremea aceea „pe proprietatea Hipotesei“. Poezii valoroase Iscălesc Mihai Platon, Mădăălina Cianura, Angela Boaru, George Petrone, iar epigrame, Vasile Grosu. O pagină cuprinde varietăţi literare (cronici rimate, caricaturi, cuvinte încrucişate etc.). Din partea revistei „Convorbiri literare“ îşi aduc contribuţia Emil Brumară, Lucian Dumbravă, Eugenia Colman și Georgeta Iacobitz. KtprnitntiVi Ini Pminoppni* ■ Studioul cultural „Gheorghe Şincai“ din Capitală a iniţiat două manifestări dedicate Luceafărului poeziei româneşti. Despre „Romantismul lui Mihai Eminescu“ a vorbit Aurel Mărgineanu, preşedintele Studioului, iar despre „Eminescu în literatura universală“, prof. univ. Gh. Bulgăr. In cadrul celei de a doua manifestări consacrate aceleiaşi teme, a conferenţiat Pan Vizirescu, iar Aurel Mărgineanu a prezentat secvenţe din jurnalistica marelui nostru poet naţional. în continuare, au citit versuri omagiale Rodica Ciocârdel Teodorescu, Petre Moroşan, Gheorghe Ierugan, Ecaterina Buculei, Marga Ştefănescu, Crina Liviu. Artista Maria Rotară a recitat „Scrisoarea III“ de Eminescu. SEMNAL • Dimitrie Cantemir — OPERE COMPLETE, Vol. IX — partea I. Editarea operei cantemireşti continuă cu De antiquis et bodiernis Moldaviae nominibus şi Historia Moldo-Vlachica. Prefaţă de Virgil Cândea ; ediţie critică, traducere, introducere, note şi indici de Dan Sluşanschi. (Editura Academiei, 438 p., 47 Iei). • • • • — DEPUTAŢII SOCIALISTI IN PARLAMENTUL ROMAN. Sub auspiciile Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. sînt publicate (antologie, cuvînt înainte şi note de Vasile Niculae, Ion Toacă, Georgeta Tudoran) discursuri şi interpelări parlamentare din anii 1888—1899 şi 1919—1921 rostite de : V. G. Morţun, I. Nădejde, Toma Dragu, Gheorghe Cristescu, Alexandru Oprescu, Alexandru Dunăreană, Gheorghe Tanase, Ilie Moscovici, Boris Ştefanov, George Grigorovici, Costa Stoev, Iosef Mayer, Iosif Ciser, Alexandru Dobrogeanu- Gherea, Evanghele Stanev, Eftimie Gherman, Iacob Pistiner, Iuliu Dascăl, Cracalia Constantin, N. D. Cocea. (Editura Politică, 364 p., 18 lei). • Camil Petrescu: OPERE. V. Ediţia îngrijită, note şi variante de Liviu Călin, publică acum vol. II al trilogiei Un om între oameni. (Editura Minerva, 730 p, 36 lei). © Laurenţiu Fulga — E NOAPTE ŞI E FRIG, SENIORI. Roman. (Editura Cartea Românească, 350 p., 12,50 lei). © Pompiliu Mareea — CONCORDANŢE ŞI CONTROVERSE. Al X-lea volum al autorului. (Editura Eminescu, 348 p., 17 lei). • Mihai Duţescu — IZGONIREA NEGUŢĂTORILOR. Roman. (Editura Scrisul românesc, 264 p. 9,50 lei). • Ion Popa Argeşanu — MIRABILE NINSORI Versuri grupate în ciclurile Patria poetului, Trecerea poetului și Mirabile ninsori. (Editura Albatros, 78 p., 8,25 lei). • Adrian Petringenaru — IMAGINE SI SIMBOL LA BRANCUŞI. Eseuri. (Editura Meridiane, 136 p., 13 lei). • Voicu Bugariu —• LITERAŢII SE AMUZAU. Roman apărut în colecţia „Sfinx“. (Editura Militară, 236 p., 11,50 lei). • Elena Zafira Zanfir — DOMNIŢA AZALEEA. Basme, cu ilustraţii de Nicolae Sirbu. (Editura Ion Creangă, 92 p., 11 iei). • Robert Merle * WEEK-END LA ZUYDCOOTE. Romanul pentru care scriitorul a fost încununat cu Premiul Goncourt (1949), este tradus de Maria Berza. (Editura Militară, 224 p., 8 lei). • John Shearman — MANIERISMUL. Traducere in colecţia „Curente şi sinteze“ de Roman Nădăşan. (Editura Meridiane, 208 p., 19,50 lei). • Helen Kay — TOIAGUL CIOBĂNESC. „Povestea copilăriei lui Constantin Brâncuşi“ scrisă de cercetătoarea americană este tradusă de C. Vonghizas. (Editura Ion Creangă, 52 p. 4,50 lei) • Pentru • şi mai promptă reflectare in cadrul acestei rubrici • ultimelor apariţii, rugăm editurile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal. LECTOR