România literară, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 27-39)

1983-09-15 / nr. 37

or-Proletari din toate ţările, uniţi-va I Anul XVI, nr. 37, joi 15 septembrie 1983-Săptămânii editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România . Numai prin dezvoltarea puternica a industriei, agriculturii, a ştiinţei, învăţămîntului, culturii, în toate zonele ţarii, asigurăm condiţii de manifestare deplina a forţei creatoare a poporului nostru, condiţii ca fiecare cetăţean să aibă posibilitatea de a-şi demonstra capacitatea­­ de muncă, de creaţie liberă, fiind fiu al unui popor liber, stăpîn pe destinele sale, care-şi făureşte­­ viitorul socialist şi comunist în deplină libertate, convins că aceasta îi asigură bunăstarea* * » fericirea, independenţa şi suveranitatea! NICOLAE CEAUŞESCU In deplina UNITATE FIECARE vizită de lucru a conducătorului partidului şi statului este un generator de viu interes civic, de trăire intru comuniunea de ginduri şi sentimente pe care imaginile televizate le mijlocesc Întregului popor cu un reînnoit prilej de îmbrăţişare In spirit a unei componente din viaţa patriei, cu oamenii şi locurile caracteristice, vibrînd în lumina aceleiaşi dăruiri întru propăşirea ţării, manifestind totodată conştiinţa res­ponsabilităţii depline pentru o lume a păcii şi a co­operării cu toate popoarele planetei. Este ceea ce fiecare dintre noi a resimţit şi cu prilejul vizitei din aceste zile a tovarăşului Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu în judeţele Mureş şi Cluj. Mijloacele de co­municare in masă ne-au făcut nu doar simpli recep­tori de multiple semnificaţii, ci părtaşi la bucuria în­tâlnirii cu colective de oameni ai muncii din întreprin­deri industriale sau din cooperative agricole, din insti­tuţii şi laboratoare, cu cetăţeni din fruntea treburilor obşteşti de pe aceste meleaguri transilvane, intr-un peisaj în care siluetele noilor construcţii se armonizau cu fluxul străvechilor costume strămoşeşti, într-o am­bianţă reverberind sub soarele unui septembrie atât de ospitalier. Actuala vizită de lucru a preşedintelui Republicii îşi sporeşte dimensiunea prin însuşi faptul desfăşurării ei pe străvechi aşezări ale poporului nostru, cărora, în cel de-al doilea mileniu, li s-au adăugat, prin dialectica istoriei europene, şi fii ai altor naţionalităţi, precum cea maghiară sau germană. Marea adunare populară din municipiul Tirgu Mureş a constituit, prin întreaga „România literară" (Continuare în pagina a 2-a) Şcoală, literatură, educaţie A SUNAT clopoţelul şcolilor cu acel sunet misterios ■ şi distinct, pe care memoria afectivă a fiecăruia il păs­trează intr-un colţ de suflet, ca pe o melodie unică, răscolitoare, ce ne urmăreşte toată viaţa, precum o umbra vie a copilăriei şi adolescenţei noastre. A sunat clopoţelul şi l-au auzit elevii de pretutin­deni , din taberele de la munte şi de la mare, din gră­dinile cu pomii încărcaţi de roadă ale bunicilor de pe la sate, de pe tarlalele cîmpurilor pe care s-au străduit şi ei pentru strîngerea recoltelor, din brigăzile culturale sau de pe grandiosul şantier al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Pe străzile satelor înnoite din temelii sau ale oraşe­lor impunătoare, elevii patriei noastre îşi duc în ghiozdan, alături de tulburătorul Abecedar şi celelalte manuale şcolare, propriul lor destin, viitoarea lor personalitate. Lucrul acesta m-a tulburat şi mă tulbură In fiecare toamnă de cind am pus şi eu in traista ţesută de mama Abecedarul pe care nu-1 uit niciodată, manualele care au intrat in formarea mea, ca o fibră vie din marea uzină a vieţii. Să ne ajutăm copiii, elevii ţării, să nu uite că poartă un ghiozdan, lingă Abecedar şi lingă celelalte manuale şcolare, propriul lor destin, elementele viitoarei lor per­sonalităţi. Cită răspundere pentru educatori şi profesori ! Manualele şcolare rămîn pentru toată viaţa, pentru toţi, de la cioban şi ţăran, la muncitor şi academician, cărţi de căpătâi. Dacă elevul nu şi le însuşeşte temeinic şi treptat, incepînd cu prima zi de şcoală, personalitatea lui va fi ca un covor destinat cu şirurile rănite. Fireşte, toate manualele intră în această nobilă ţesătură, dar mai mult şi mai organic decit toate intră manualul de lite­ratura şi limba română. Uneori, ele rămîn, pentru toată viaţa, unica imagine despre literatura şi limba naţională, prin ele elevul rămine permanent in contact cu valorile spiritualităţii româneşti. Ele au un rol decisiv in educarea tineretului. Cu cită îndreptăţire spunea secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că e de neconceput o educaţie comunistă fără cunoaşterea temeinică a isto­riei glorioase a poporului nostru, a limbii şi literaturii române ! De aici , excepţionala răspundere a factorilor­ care pun elevii în contact cu valorile culturii naţionale. De aici , marea răspundere cetăţenească a scriitoru­lui pentru ceea ce scrie şi cum scrie, pentru o literatură patriotică, militantă şi revoluţionară, pentru eroii pe care-i creează, şi-i oferă ca modele tinerilor. De aici , răspunderea criticii faţă de ceea ce pro­movează şi propune ca exemplu de conduită in viaţă, de aici răspunderea şcolii, a autorilor de manuale şco­lare şi chiar universitare, faţă de hrana spirituală cea mai necesară a tinerelor generaţii. Studiul literaturii şi al limbii nu poate constitui pen­tru nimeni, sub nici o formă, un scop în sine, ci un mij­loc nobil şi eficient de cunoaştere a lumii, a omului, de cultivare a patriotismului, a umanismului socialist. Nu orice veleitate şi ambiţie egoistă poate intra intr-un manual şcolar , nu orice modă şi valoare trecătoare, ci valorile perene, model, reprezentative pentru identitatea noastră spirituală, capabile să inrturească şi să modeleze conştiinţele tinere. De aceea, literatura din manualele şcolare, de la Abe­cedar la cursul universitar, trebuie să fie de o înaltă valoare artistică, patriotică, umanistă şi revoluţionară. încă o dată, secretarul general al partidului ne-a atras răspicat atenţia în Cuvintarea de la Mangalia asupra a­­cestui lucru esenţial, cu puternice influenţe in procesul instructiv-educativ. Este vorba, fireşte, de o mai justă utilizare socială a valorilor atât de diverse şi de marcante ale culturii noastre um­an­ist-socialiste. Pentru mine, fiecare început de an şcolar e şi un În­ceput de noi biografii şi destine,, o piatră kilometrică în evoluţia unei vieţi. Anii şcolari se reflectă, prin cărţile buna pe care le citim, ca o efigie de împărat roman pe monezile de aur, pe toţi anii vieţii unui om. Ei sunt şi anii vîrstei spirituale, nu numai al vârstei biologice. Ion Dodu Bălan

Next