România Viitoare, 1944. decembrie (Anul 1, nr. 1-12)

1944-12-15 / nr. 1

Pagina 2____________________________________________„ROMÂNIA VIITOARE»____________________________________Anul I.­­ Nr. 1 _ VAGINA SIN Succesul muncitorilor de­ a fabrica freca“ Comitetul de fabrică al muncitorilor şi muncitoarelor din fabrica de ciorapi „Areca“ în urma tratativelor duse cu direc­ţiunea fabricei, reprezentată de d. Zach Wilhelm, director, şi prezenţa delegaţilor Comisiei de organizare a indicatelor tov. Weiss şi tov. Breitenstein, a reuşit să obţină o serie de revendicări, care constitue o a­­devărată victorie a muncitorilor şi munci­toarelor din fabrica­­Areca*. Tratativele constitue o urmare la memoriul înaintat de Comitetul de fabrică în 2 Decemvrie 1944, iar rezultatul lor a fost concretizat într'un proces-verbal. Iată revendicările de seamă obţinute: Majorarea salariilor începând cu data de 6 Noemvrie se va soluţiona conform decre­tului de majorare a salariilor apărut în :Mon. Of.* din 5. Decemvrie 1944. Orele suplimentare se vor lucra în cadrul nevoilor de producţie apreciate de condu­cerea întreprinderii, fiind plinite primele 2 ore cu o majorare de 50%, iar orele urmă­toare precum şi toate orele din Dumineci şi sărbători cu o majorare de 100%. Pentru angajarea sau concedierea munci­torilor va fi consultat în prealabil Comite­­tul de fabrică. Baia întreprinderii va fi pusă şi la dispo­ziţia familiilor muncitorilor. Se acordă fiecărui angajat câte două pe­rechi ciorapi săptămânal contra cost. Fie­care muncitor al fabricei primeşte sub titlu de cadou de Crăciun şi ajutor de iarnă, suma de lei 50.000 iar nicio reţinere. Direcţiunea întreprinderii asigu­ră pe toţi muncitorii de respectul cuvenit muncii lor. S'a hotârit înfiinţarea unei grădini pen­tru copiii muritorilor unde întreprinderea le va servi prânzul pe socoteala ei. D. Schneider a primit însărcinarea de a procura alimentele necesare pentru apro­vizionarea angajaţilor. D-na Maria Călvărăşanu va supraveghea distribuirea ciorapilor la expediţie. Comitetul de fabrică asigură direcţiunea că muncitorii înţeleg să depună o muncă cinstită în interesul întreprinderii şi prin urmare în interesul întregii Economii Na­ţionale. Procesul verbal a fost semnat de membrii comitetului de fabrică: Călvărăşanu Maria, Ciocea Ecaterina, Ban Irina, Dragomir Eugenia, Schmit Carol, Florea Maria, Fră­­ţilă Maria II, Wagner. Succesul muncitorilor de la fabrica „Areca“ este o nouă dovadă a forţei pe care o poate reprezenta muncitorimea pentru ob­ţinerea drepturilor ei, atunci când este organizată. Realizările sindicale trebue să constitue pentru toţi muncitorii un puternic imbold la lupta organizată, garanţia obţinerii reven­dicărilor pentru un trai mai bun. Apelul Comisiei Sindicale către muncitori BUCUREŞTI, 14. — Comisia de Organizare a Mişcării Sindicatelor Unite din România a lansat un apel către toate sindicatele locale şi co­mitetele de fabrică, în care se spune între altele: „Astăzi avem un guvern de coa­liţie democratică sub preşedinţia d-lui general N. Rădescu, care a promis că va lua toate măsurile de epurare în întreprinderi şi fabrici. Pe baza acestei promisiuni, să dăm întâietate guvernului pentru scoa­terea din fabrici şi uzine a elemen­telor hitleriste şi fasciste. Faceţi liste despre hitleriştii din uzine şi întreprinderi, arătaţi în dreptul fie­căruia dovezile despre activitatea lor, şi înaintaţi-le, prin Comisia de Organizare a Sindicatului Local, M Ministerului de Interne sau Prese­­i Consiliului de Miniştrii“. Un escroc şi provocator demascat de muncitorii d­e Talmacii TALMACIU.­­ La Sediul Sindi­catelor Unite Muncitoreşti, Secţia Tălmaciu, s’a prezentat într’o dimi­neaţă un individ cu numele Ghinoiu Ilie, afirmând că este trimis de Sin­dicate, pentru a fi numit cu ajuto­rul muncitorilor, administrator di­rector la firma forestieră „Regni­­colara“. Prin ifosele pe care şi le dădea şi prin cuvintele-i mieroase, reuşise chiar să smulgă muncitori­­m­ii iscălituri pentru un memoriu în­tocmit de el. Tocmai tupeul acesta neruşinat prin care se lăuda singur a dat imediat de gândit comitetului care a cerut informaţii la Sibiu. Din informaţiunile primite s’a constatat că d-l Ghinoiu este un fost învăţă­tor, scoe din învăţământ pentru in­capacitate având pe conştiinţă mai multe mici excrocaerii d­intre alteia şi una cu căsătorii. Chiar şi la Tăl­măcirii a mâncat pe datorie fără să mai achite suma. La Sibiu, unde a fost la A. P. A. C. A. şef al personalului, a înjurat şi a maltrat muncitorii, iar pe cei care nu-i puteau da şperţ îi batea şi le făcea mizerie. In urma incorectitudinelor în ser­viciu şi a neregulilor în acte, indi­vidul „Gunoiu“ a fost deferit Curţii Marţiale Sibiu, care l-a condamnat la 2 luni arest sever. Astăzi după 23 August, luându-şi atitudine de om care a suferit pe timpul dictaturii antonesciene, toc­mai pentru activitatea lui de „apă­rător al cauzei clasei muncitoare11, începe să bată la porţile partidelor spre a se căpătui. încearcă întâiu la Partidul Comunist, unde cere să i se dea de lucru; este dat afară. De acolo pleacă la Frontul Plugari­lor şi declară preşedintelui Ion Me­­ţiu că vrea să intre într’un partid,­­ să facă afaceri; este alungat cu scârba, încearcă la Apărarea Pa­triotica să smulgă un ajutor, plân­­gându-se ca-i sinistrat de război şi, e refuzat. Totuşi omul nu disperă şi mai bate la uşă, la Partidul So­­cia­l-Dem­ocr­at. Aici este primit provizoriu. Dar el nu mai aşteaptă sa fie controlat şi încearcă să dea lovitura la... Tălmaciu. La Tălmaciu socotelile însă îi dau greş. Muncitorii vigilenţi îl descoperă. Şi într’o Duminică înso­rită sunt convocate la Sediul Sindi­catelor Unite Muncitoreşti diin Tăl­­miaciu toate Comitetele de fabrică şi membrii care se aflau în locali­tate într’o adunare generală extra­ordinară pentru ora 3 p. m. Până la acea®rii oră individul „Gunoiul* a fost lăsat drept „tovarăşul Ghi­­rto­vul Ilie14. Tovarăş până la ora trei... La ora trei, când toţi muncitorii erau prezenţi încât nici nu mai în­căpeau în sala de şedinţe, îşi face apariţia şi ex-tovarăşul Griinoiu. Preşedintele Sindicatului, tov. V. U. deschide şedinţa şi demască ne ticălosul Ghinoiu, cerând să fie zvârlit din mijlocul muncitorimii acest „gunoiu11 obraznic. In fluerăturile mulţimii „gunoiul11 este asvârlit în stradă. Tipul se reculege repede totuşi, şi în loc să fugă de lume să-şi as­cundă ruşinea undeva, să nu-l mai vadă nimenea, cu un tupeu extra­ordinar se duce la Oficiul Agricol şi cere prietenului ing. agronom Vasile Bastan un loc, ceva de lucru. Din cazul de la Tălmaciu, munci­torii să tragă un singur învăţământ: să legitimeze pe toţi cei cu care i-au contact şi să aibă de grijă să nu se strecoare în rândurile lor excroci şi indivizi fără nici un fel de con­ştiinţă. Valeriu Ursa ­onument „13 Decembrie44 în aţa Teatrului Naţional APEI din Piaţa Heslău­­neac­­liber­­locra-turile sină­rita ichia­­ică cu barbariei liberlafile Decem­­nocratie, snt care ifiereze crimele odioase ale elicelor reacţionare şi să fixeze în fața generaţiilor viitoare hotărîrea luată de poporul român de a bara pentru totdeauna calea de reîn­toarcere a fascismului. Ne adresăm tuturor organizaţiilor de­mocratice şi întregului nostru popor să sprijine prin donaţii şi subscrieri reali­zarea acestei opere. Comitetul de iniţiativă: Preşedinte: Tov. Teohari Georgescu, subsecretar de Stat la Ministerul de In­terne. Tov. Chivu Stoica din partea Comi­siei de Organizare a Sindicatelor Unite. Tov. Dr. Merling din partea Partidu­lui Social-Democrat. Tov. N. Popescu-Doreanu din partea Partidului Comunist. Prietenul Prof. Ștefan Nicolau din partea Apărării Patriotice. Prietenul Prof. Constantinescu-Iași din partea Uniunii Patrioților. Prietenul Gh. Micle din partea Fron­tului Plugarilor. Tov.­ D. Avramescu din partea Sindi­­ca­­t Tipografilor. Tov. N. Radovanovici din partea Sin­dicatului Metalurgist. Alecu Constantinescu. iv. D. Cocea, Barbu Lăzăreanu. t­âmplătm... Intri una din zile, întorcându-mă acasă după 8 ore de muncă, în tramvaiul ce alerga obişnuit, destul de încet de altfel, un plutonier pre­­vndea watmanului să înceteze pr­in viteza, deoarece dânsul ajunsese a colţul străzii unde avea locuinţa. Watmanul, cum este de altfel firesc, a răspuns pe un ton civilizat, că dacă ar căuta să satisfacă dorinţa fiecărui pasager, dorinţe identice cu a domnului plutonier, atunci s’ar deranja grav întreaga circul­aţie. Dar d-l plutonier nu vrea să ţină seama de spusele vatmanului, şi foarte enervat întreabă: — Eşti înscris în sindicat, hai?... Te învăţ eu... Pastile mătii!.­. Şi vatmanul, fără a răspunde insultei, şi-a urmat drumul. Am încrestat aceste­ rânduri, pen­tru a demonstra opiniei publice că încă se mai găsesc „oameni11 care îndrăsnesc să aibă o astfel de atitu­dine faţă de angajaţii sindicalizaţi. Oare a uitat plutonierul cu pri­cina că nu mai trăim sub dictatură şi că pentru bruscările lui va trebui să răspundă? Dar Să ştie că el şi toţi cei ca el vor răspunde odată! “. Organizaţiile Sindicale din Sibiu După 23 August 1944 muncitorimea din Sibiu şi împrejurimi a dat dovadă că ştie cum să se folosească de libertate, păşind hotărîtă la organizarea în sindicate pentru ca uniţi in acest fel să ducă lupta pentru revendicări. Astfel in Sibiu s'au constituit ulTiia.aa, 8 sindicate: Fer­meta, Alimentar, C. F. R., Arte grafice, îmbrăcăminte şi pielărie, Textil, Industria lemnului, P. T. T. In ultimul timp sau organizat şi funcţionarii particulari, al căror comitet sindical se va c­umi­necă 17 Decemvrie a. c. In curs de organizare catul frizerilor. Transporturi şi siile Comunale. In judeţ s’au sindicaliza din Cisnădie şi plasa Tări Organizarea muncitorimii întârziat să-şi dea roadeli obţinerea unui însemnat numă­ricări: mărirea salariilor cu 10 cu 125 la sută; aprovizionarea articole de îmbrăcăminte şi făcut în cele mai multe părţi fiind în curs; pe linie citonimea din Sibiu, ca şi cea ai,, tre, a curăţit câteva întreprinderi a® mentele legionare şi hitleriste. Muncitorii şi-au dat seama că pentru în,­scăunarea dreptăţii trebue să-şi unease forţele cu ţărănimea, care trebue să duci aceeaşi luptă ca şi ei, pentru că a fost la fel de asuprită, la fel de neîndreptăţită. D aceea au plecat la sate arătând ţăranilor , trebue să-şi unească forţele cu muncitor dela oraşe ca să ducă lupta împreună. ţă­rănii organizaţi în Frontul Plugarilor , uniţi cu fraţii lor dela oraş, organizaţi în Sindicate, vor putea duce cu succes lupte pentru dreptate şi libertate. Din activitatea muncitorimii organizate se desprinde clar că e conştientă de îndatori­rile ei politice şi sociale. ''*+***+'»+*++**+*»**'+***+**+*+********ΑΛΛΑΛΑΛΛΛΛΛΛΛΛΛ»α***....................WWWVlMVWlVW Comemorarea zilei de 13 Decembrie la Sibiu SIBIU. — Toată muncitorimea română a comemorat astăzi ziua eroilor luptă­tori, cari s'au jertfit pentru cauza po­porului român în ziua de 13 Decemvrie 1918. La Sibiu în toate fabricile şi uzinele mai importante, la ora 11 s'a finut o pauză de reculegere de 2 minute în memoria martirilor lui 13 Decemvrie 1918. In timpul mesei sau la sfântul lucru­lui muncitorii în fiecare fabrică s'au adunat și oratorii desert­iafi din partea Comitetului de fabrici au vorbit despre însemnătatea zilei.

Next