România Viitoare, 1945. ianuarie-martie (Anul 2, nr. 13-86)
1945-01-04 / nr. 13
Pagina 2 „ROMÂNIA VIITOARE Anul II. Nr. 13 Constituirea sindicatului păstorilor din Judeţul Sibiu Mai mulţi păstori de pe întinsul Judeţului Sibiu au fost convocaţi la Inspectoratul Agricol Sibiu, în vederea stabilirii normelor de salarizare pe 1945. In timpul discuţiilor păstorii şi-au manifestat dorinţa de a se constitui într’un sindicat pentru apărarea intereselor lor comune. Astfel s’a constituit sindicatul păstorilor din judeţul Sibiu, cu următorul comitet ales din păstorii prezenţi: preş. Bratu Nicolae, văcar din comuna Răşinari; vicepreş. Paul Dumitru, cioban din com. Orlat; membrii: Nicolae Coman, îngrijitor de tauri din com. Roşia şi Popa Nicolae din com. Tălmăcel. Pentru ca să poată munci in condiţiuni potrivite şi pentru a li se asigura o viaţă mai omenească şi acestor muncitori, cei prezenţi au cerut îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi salarizare după cum urmează: La angajarea păstorilor si se ţină seamă dacă cel care sdidează este de profesiune sau nu, dându-se întâietate celor de profesiune. Păstorii se consideră de profesiune dacă au exercitat păstoritul de cel puţin 5 ani de zile. Păstorii care au fost în serviciu in 1944, să fie angajaţi şi în anul 1945 dacă şi-au făcut serviciul conştiincios. Diferitele reclamaţii împotriva lor să fie examinate şi rezolvate împreună cu comitetul sindical al păstorilor. Turmele, durzile de vite încredinţate unui păstor, să nu fie prea numeroase, întrucât în acest fel nu se poate asigura o pază bună. La acest punct procesul verbal prevede câte capete de vite să i se dea pentru îngrijire unui păstor. Pentru îmbunătăţirea traiului care până acum le-a fost aşa de greu, păstorii cer fixarea următoarelor salarii minimale: a) 140 lei şi 4 litri porumb boabe de fiecare oaie pentru paza pe timpul verii. b) 1500 lei pentru paza unei vite cornute în timpul perioadei de păşunat. c) 1500 de lei pentru paza unei capre pe tot timpul anului. d) 500 de lei şi 20 litri porumb boabe de fiecare porc pe tot timpul anului. e) 1500 lei pentru paza unui cal pe timpul epocii de pășunat. In cazul când păstorul cere ca o parte din plata în bani să i se dea In natură, aceasta se va putea face, stabilindu-se valoarea în bani. Salarul va fi achitat prin primăria comunei respective, iar plata în natură se va face direct de către proprietarii de vite, primăria garantând plata. Din salarul de mai sus păstorul angajează ajutoarele şi plăteşte pagubele. Pentru îngrijitorii de tauri se vor plăti 15.000 lei lunar, dându-li-se locuinţă sănătoasă şi încăpătoare în aceeaşi curte cu grajdul sau dacă nu-i posibil, în apropierea lui, precum şi doi stânjeni de lemne de foc anual şi 4 litri de petrol pe lună. De fiecare reproducător comunal în plus, se va plăti 1000 de lei pe lună. Fiecare păstor, inclusiv îngrijitorii de tauri, să primească anual de la primăria comunei respective o pereche de opinci sau bocanci şi să fie asigurat la Casa de Asigurări Sociale. Păstorii să fie angajaţi cu contractul tip întocmit de Inspectoratul Agricol Sibiu. Cer să fie instruiţi şi calificaţi, urmând să li se elibereze cărţi de muncitori agricoli specializaţi. Acţiunea păstorilor nu poate decât să ne bucure. Prin aceasta ei au dat dovadă că înţeleg să se servească de libertatea ce ne-a adus-o 23 August 1944, dată care le-a dat tuturor muncitorilor dreptul la organizare pentru, susţinerea revendicărilor lor, pentru asigurarea unui traiu mai tgmp' "mai omenesc. 23 August ne-s^scapat de dictatura care a ţisutmuncitorii în lanţuri, plătindu-le truda cu salarii de mizerie. Sub regimul lui Antonescu muncitorul nu putea să-şi oreară drepturile. Orice îndrăzneală era aspru pedepsită. Astăzi muncitorii sunt liberi să-şi arate toate greutăţile vieţii lor să ceară drepturi pentru o viaţă mai bună, iar atunci când stăpânii fără suflet care nu vor să înţeleagă vremurile, nu vor să le recunoască dreptul la o viaţă mai omenească, muncitorii sunt liberi, să lupte şi luptă penntâi câştigarea acestui doept. Pentru acest scop s'au organizat în sindicate. „ ... un semn bun că mişcarea sindicală a pătruns până la sate. Muncitorii păstori vor fi auzind de succesele obţinute de muncitorii dela oraş organizaţi în sindicate şi atunci s’au hotărît să se organizeze şi ei ca să-şi ceară drepturile. Prin lupta sindicală îşi vor putea asigura o viaţă mai bună, mai dreaptă. Atunci îşi vor da seama ce mult face unirea, ce înseamnă organizarea. Sindicalizarea este un drept care nu poate fi restrâns sau tăgăduit de nimeni Declaraţiile făcute presei de d. Lotar Rădăceanu, Ministrul Muncii D. Lotar Rădăceanu, Ministrul Muncii, a făcut o serie de declaraţii în faţa reprezentanţilor presei cu privire la stadiul în care se găseşte proectul de lege a Sindicatelor. Fată de importanta acestei legi care vine să statornicească dreptul de organizare a întregii lumi salariate, era necesar să fie lămurite principiile călăuzitoare ale proectului. STADIUL IN CARE SE GASESTE PROECTUL DE LEGE „Pornind de la principiul că proectele de lege trebue să izvorească din nevoile şi revendicările celor direct interesaţi, am apelat la colaborarea Sindicatelor pentru a întocmi un Proect de Lege în această materie. Acest proect l-am depus la preşedinţia Consiliului de Miniştri, pentru a căpăta cât mai curând formă de lege." PRINCIPIILE DE BAZA ALE PROECTULUI La baza proectului stă principiul libertății sindicale. Sindicalizarea este un drept care nu poate fi restrâns sau tăgăduit de nimeni. Exercitarea acestui drept trebue să fie înlesnită printr-o procedură simplă și rapidă, cerând pentru recunoaşterea personalităţii juridice numai avizul organului central sindical, Comisia centrală de organizare a Sindicatelor. Legea nu face nicio deosebire între salariaţii particulari şi publici, dând tuturor, fără deosebire, dreptul la sindicalizare. Acest lucru s’a realizat şi până acum prin constituirea Sindicatului funcţionarilor publici. Al doilea principiu de bază este acel al unităţii sindicale. Legile vechi îngăduiau formarea mai multor Sindicate în aceeaşi breslă şi aceeaşi regiunei, ceea ce a dat loc la politizarea Sindicatelor, la punerea lor în serviciul diferitelor partide politice, ducând astfel la spagerea frontului muncitoresc. Unitatea sindicală este necesară pentru împiedecarea fărimiţărilor organizatorice, pentru a se asigura condiţii normale de funcţionare a acestor organizaţiuni, cu un rol aşa de important în viaţa Statului. PROECTUL DE LEGE SINDICALA VA FI SUSŢINUT DE TOŢI SALARIAŢII Nu mă îndoesc că întreaga lume salariată il va susţine cu toată tăria. Dar cred că este şi în intersul general ca această lege să fie cât mai curând realizată. In orice caz, aceste două principii ale libertăţii şi unităţii sindicale sunt condiţiuni fundamentale, la care nu se poate renunţa. Am speranţa că toată lumea va înţelege acest lucru, ca legea să poată lua fiinţă cât mai curând. O şedinţă a comitetului sindical dela Gaz Metan Intr’oşedinţă a Comitetului sindical de întreprindere al muncitorilor de la Gaz Metan, Distribuţia Sibiu, au fost dezbătute mai multe cazuri, privind viaţa muncitorilor. Şeful de magazie Vrăbiescu loan fură alimente Şeful de magazie Vrăbiescu Ioan dela Şantierul Distribuţiei, în ziua de 15 Decemvrie 1944 a luat din magazia Societăţii de Gaz Metan un sac cu târâte, pe care l-a trimis la el acasă prin manipulantul Serb Nicolae. Acest caz a fost observat şi urmărit de la inceput până la sfârşit de muncitorii sindicalişti Baloş loan şi Cupu Petru Tot în sarcina acestui şef de magazie cad şi diferite dispariţii de alimente din magazie. Manipulantul Ciupariu loan a declarat în faţa comitetului că seara după terminarea programului de lucru predă cheile de la magazia cu alimente d-lui Vrăbiescu, la care rămân până dimineaţa. A observat însă că dimineaţa nu mai găsea diferite alimente,în ordinea lăsată. Căutând să descopere autorul, într’o seară a lăsat alimentele într’o anumită ordine. Dimineaţa a constatat că lipsesc două S’a întocmit proectul legi! sindicatelor La ministerul muncii s’a instituit o comisie legislativă compună din reprezentanţi ai sindicatelor profesionale şi jurişti pentru elaborarea unei noui legi a reglementarii muncii în timp de războiu. Din primele comSuitări cari au avut loc, s-a stabilit reintroducerea concediilor de odihnă pentru muncitori ineseluşi şi funcţionari particulari — concediu care fusese suspendat — cu excepţia acelor întreprinderi care lucrează pentru nemile armatei. Salariaţii acestor întreprinderi vor primi concediul în bani. Un alt punct din lege este acela al duratei muncii stabilindu-se durata normală de muncă la 3 ore pe zi cu dreptul pentru întreprinderile care lucrează pentru armată, să obţină prin decizie ministerială extinderea până la 12 ore. întreprinderile sunt obligate să plătească orele suplimentare. Ore suplimentare se vor plăti şi în zilele de sărbători legale şi Dumineca în cazul când salariaţii sunt obligaţi să presteze munca. Ministerul muncii a dat formă definitivă legii pentru epurarea în instituţiile particulare şi a legii sindicatelor profesionale. Ambele legi urmează a fi supuse avizului consiliului legislativ. Legea pentru epurarea elementelor hitleriste, legionare din întreprinderi particulare, a fost elaborată într’un înalt spirit de dreptate, desbrăcată de orice patimă politică ~ ** Legea sindicatelor profesionale a fost întocmită în spiritul timpurilor democratice de azi. Societatea de Radiodifuziune și Sindicatele O delegaţie a comisiei centrale de organizare a Sindicatelor inite din România, s-a prezentat la Societatea de Radiodifuziune şi a cerut ca toate informaţiile în legătură cu organizarea Congresului sindicatelor să fie radiodifuzate. La acest Congres urmează să participe delegaţi ai Sindicatelor din Uniunea Sovietică, Iugoslavia şi Bulgaria. Deşi s-a arătat necesitatea transmiterii acestor ştiri, conducerea Societăţii de Radio a refuzat să le radiodifuzeze, bucăţi mari de carne de porc şi o bucată de slănină. Când a întrebat portarul de serviciu dacă a văzut pe cineva umblând în magazie, acesta i-a răspuns că l-a văzut pe d- Vrăbiescu care a ieşit din magazie cu un pachet. Urâtă meserie de noapte şi-a găsit acest şef de magazie! Ziua funcţionar, trudindu-se poate să pară cinstit, iar noaptea nici mai mult, nici mai puţin decât hoţ. Asupra acestui caz comitetul a hotărît trimiterea unei copii după procesul verbal încheiat Comitetul de întreprindere al funcţionarilor de la atribuţia „Sonametan" Sibiu, în a cărei competinţă cade judecarea acestui caz-Comitetul cere direcţiunii generale Mediaş să înlocuiască fără întârziere, pe Vrăbiescu Ioan dela conducerea magaziei Distribuţiei Sibiu. Societatea nu a respectat contractul colectiv de muncă Comitetul constată că întrucât nu s’a dat muncitorilor gratificata fixată pentru data de 20 Decemvrie societatea nu a respectat punctul 8 din contractul colectiv de muncă.