România Viitoare, 1945. ianuarie-martie (Anul 2, nr. 13-86)

1945-01-04 / nr. 13

Pagina 2 „ROMÂNIA VIITOARE Anul II.­­ Nr. 13 Constituirea sindicatului păstorilor din Judeţul Sibiu Mai mulţi păstori de pe întinsul Judeţului Sibiu au fost convocaţi la Inspectoratul Agricol Sibiu, în ve­derea stabilirii normelor de salari­zare pe 1945. In timpul discuţiilor păstorii şi-au manifestat dorinţa de a se constitui într’un sindicat pentru apărarea intereselor lor comune. Astfel s’a constituit sindicatul păs­torilor din judeţul Sibiu, cu urmă­torul comitet ales din păstorii pre­zenţi: preş. Bratu Nicolae, văcar din comuna Răşinari; vicepreş. Paul Du­mitru, cioban din com. Orlat; mem­brii: Nicolae Coman, îngrijitor de tauri din com. Roşia şi Popa Nicolae din com. Tălmăcel. Pentru ca să poată munci in con­­diţiuni potrivite şi pentru a li se asigura o viaţă mai omenească şi acestor muncitori, cei prezenţi au cerut îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi salarizare după cum ur­mează: La angajarea păstorilor si­ se ţină seamă dacă cel care sdidează este de profesiune sau nu, dându-se în­tâietate celor de profesiune. Păstorii se consideră de profesiune dacă au exercitat păstoritul de cel puţin 5 ani de zile. Păstorii care au fost în serviciu in 1944, să fie angajaţi şi în anul 1945 dacă şi-au făcut serviciul con­ştiincios. Diferitele reclamaţii împo­triva lor să fie examinate şi rezol­vate împreună cu comitetul sindical al păstorilor. Turmele, durzile de vite încredin­ţate unui păstor, să nu fie prea nu­meroase, întrucât în acest fel nu se poate asigura o pază bună. La acest punct procesul verbal prevede câte capete de vite să i se dea pentru în­grijire unui păstor. Pentru îmbunătăţirea traiului care până acum le-a fost aşa de greu, păstorii cer fixarea următoarelor salarii minimale: a) 140 lei şi 4 litri porumb boabe de fiecare oaie pentru paza pe timpul verii. b) 1500 lei pentru paza unei vite cornute în timpul perioadei de pă­­şunat. c) 1500 de lei pentru paza unei capre pe tot timpul anului. d) 500 de lei şi 20 litri porumb boabe de fiecare porc pe tot timpul anului. e) 1500 lei pentru paza unui cal pe timpul epocii de pășunat. In cazul când păstorul cere ca o parte din plata în bani să i se dea In natură, aceasta se va putea face, stabilindu-se valoarea în bani. Salarul va fi achitat prin primă­ria comunei respective, iar plata în natură se va face direct de către proprietarii de vite, primăria garan­tând plata. Din salarul de mai sus păstorul angajează ajutoarele şi plă­teşte pagubele. Pentru îngrijitorii de tauri se vor plăti 15.000 lei lunar, dându-li-s­e locuinţă sănătoasă şi încăpătoare în aceeaşi curte cu grajdul sau dacă nu-i posibil, în apropierea lui, pre­cum şi doi stânjeni de lemne de foc anual şi 4 litri de petrol pe lună. De fiecare reproducător comunal în plus, se va plăti 1000 de lei pe lună. Fiecare păstor, inclusiv îngrijitorii de tauri, să primească anual de la primăria comunei respective o pe­reche de opinci sau bocanci şi să fie asigurat la Casa de­ Asigurări So­ciale. Păstorii să fie angajaţi cu contrac­tul tip întocmit de Inspectoratul Agricol Sibiu. Cer să fie instruiţi şi calificaţi, ur­mând să li se elibereze cărţi de mun­citori agricoli specializaţi. Acţiunea păstorilor nu poate decât să ne bucure. Prin aceasta ei au dat dovadă că înţeleg să se servească de libertatea ce ne-a adus-o 23 August 1944, dată care le-a dat tuturor mun­citorilor dreptul la organizare pentru, susţinerea revendicărilor lor, pentru asigurarea unui traiu mai tgmp' "mai omenesc. 23 August ne-s^scapat de dictatura care a ţisut­­muncitorii în lanţuri, plătindu­-le truda cu salarii de mizerie. Sub regimul lui Anto­­nescu muncitorul nu putea să-şi oreară drepturile. Orice îndrăzneală era aspru pedepsită. Astăzi munci­torii sunt liberi să-şi arate toate greu­tăţile vieţii lor să ceară drepturi pen­tru o viaţă mai bună, iar atunci când stăpânii fără suflet care nu vor să înţeleagă vremurile, nu vor să le recunoască dreptul la o viaţă mai omenească, muncitorii sunt liberi, să lupte şi luptă penn­tâi câştigarea acestui doept. Pentru acest scop s'au organizat în sindicate. „ ... un semn bun că mişcarea sin­dicală a pătruns până la sate. Mun­citorii păstori vor fi auzind de suc­cesele obţinute de muncitorii dela oraş organizaţi în sindicate şi atunci s’au hotărît să se organizeze şi ei ca să-şi ceară drepturile. Prin lupta sindicală îşi vor putea asigura o viaţă mai bună, mai dreaptă. Atunci îşi vor da seama ce mult face unirea, ce înseamnă organizarea. Sindicalizarea este un drept care nu poate fi restrâns sau tăgăduit de nimeni Declaraţiile făcute presei de d. Lotar Rădăceanu, Ministrul Muncii D. Lotar Rădăceanu, Ministrul Mun­cii, a făcut o serie de declaraţii în faţa reprezentanţilor presei cu privire la stadiul în care se găseşte proectul de lege a Sindicatelor. Fată de impor­tanta acestei legi care vine să stator­nicească dreptul de organizare a în­­tregii lumi salariate, era necesar să fie lămurite principiile călăuzitoare ale proectului. STADIUL IN CARE SE GA­SESTE PROECTUL DE LEGE „Pornind de la principiul că proec­­tele de lege trebue să izvorească din nevoile şi revendicările celor direct in­teresaţi, am apelat la colaborarea Sin­dicatelor pentru a întocmi un Proect de Lege în această materie. Acest pro­ect l-am depus la preşedinţia Consiliu­lui de Miniştri, pentru a căpăta cât mai curând formă de lege." PRINCIPIILE DE BAZA ALE PROECTULUI La baza proectului stă principiul li­bertății sindicale. Sindicalizarea este un drept care nu poate fi restrâns sau tăgăduit de nim­eni. Exercitarea aces­tui drept trebue să fie înlesnită printr-o procedură simplă și rapidă, cerând pentru recunoaşterea personalităţii ju­ridice numai avizul organului central sindical, Comisia centrală de organi­zare a Sindicatelor. Legea nu face nicio deosebire între salariaţii particulari şi publici, dând tuturor, fără deosebire, dreptul la sin­dicalizare. Acest lucru s’a realizat şi până acum prin constituirea Sindica­tului funcţionarilor publici. Al doilea principiu de bază este acel al unităţii sindicale. Legile vechi îngă­duiau formarea mai multor Sindicate în aceeaşi breslă şi aceeaşi regiunei, ceea ce a dat loc la politizarea Sindi­catelor, la punerea lor în serviciul di­feritelor partide politice, ducând ast­fel la spagerea frontului muncitoresc. Unitatea sindicală este necesară pen­tru împiedecarea fărimiţărilor organi­zatorice, pentru a se asigura condiţii normale de funcţionare a acestor orga­­nizaţiuni, cu un rol aşa de important în viaţa Statului. PROECTUL DE LEGE SINDI­­CALA VA FI SUSŢINUT DE TOŢI SALARIAŢII Nu mă îndoesc că întreaga lume sa­lariată il va susţine cu toată tăria. Dar cred că este şi în intersul general ca această lege să fie cât mai curând realizată. In orice caz, aceste două principii ale libertăţii şi unităţii sindicale sunt con­­diţiuni fundamentale, la care nu se poate renunţa. Am speranţa că toată lumea va în­ţelege acest lucru, ca legea să poată­­ lua fiinţă cât mai curând. O şedinţă a comitetului sindical dela Gaz Metan Intr’o­­şedinţă a Comitetului sindical de întreprindere al muncitorilor de la Gaz Metan, Distribuţia Sibiu, au fost dezbătute mai multe cazuri, privind viaţa muncitorilor. Şeful de magazie Vrăbiescu loan fură alimente Şeful de magazie Vrăbiescu Ioan de­la Şantierul Distribuţiei, în ziua de 15 Decemvrie 1944 a luat din magazia Societăţii de Gaz Metan un sac cu tâ­râte, pe care l-a trimis la el acasă prin manipulantul Serb Nicolae. Acest caz a fost observat şi urmărit de la ince­put până la sfârşit de muncitorii sindi­calişti Baloş loan şi Cupu Petru­ Tot în sarcina acestui şef de magazie cad şi diferite dispariţii de alimente din magazie. Manipulantul Ciupariu loan a declarat în faţa comitetului că seara după terminarea programului de lucru predă cheile de la magazia cu alimente d-lui Vrăbiescu, la care ră­mân până dimineaţa. A observat însă că dimineaţa nu mai găsea diferite ali­mente,în ordinea lăsată. Căutând să descopere autorul, într’o seară a lă­sat alimentele într’o anumită ordine.­­ Dimineaţa a constatat că lipsesc două S’a întocmit proectul legi! sindicatelor­­ La ministerul muncii s’a instituit o comisie legislativă compună din re­prezentanţi ai sindicatelor profesio­nale şi jurişti pentru elaborarea unei noui legi a reglementarii muncii în timp de războiu. Din primele com­Suitări cari au avut loc, s-a stabilit reintroducerea concediilor de­ odihnă pentru munci­tori inesel­­u­şi şi funcţionari parti­culari — concediu care fusese sus­pendat — cu excepţia acelor între­prinderi care lucrează pentru nemile armatei. Salariaţii acestor întreprin­deri vor primi concediul în bani. Un alt punct din lege este acela al duratei muncii stabilindu-se du­rata normală de muncă la 3 ore pe zi cu dreptul pentru întreprinde­rile care lucrează pentru armată, să obţină prin decizie ministerială ex­tinderea până la 12 ore. întreprin­derile sunt obligate să plătească orele suplimentare. Ore suplimentare se vor plăti şi în zilele de sărbători legale şi Dumineca în cazul când salariaţii sunt obligaţi să presteze munca. Ministerul muncii a dat formă de­finitivă legii pentru epurarea în in­stituţiile particulare şi a legii sindi­catelor profesionale. Ambele legi urmează a fi supuse avizului consiliului legislativ. Legea pentru epurarea elementelor hitleriste, legionare din întreprinderi particulare, a fost elaborată într’un înalt spirit de dreptate, desbră­cată de orice patimă politică­ ~ ** Legea sindicatelor profesionale a fost întocmită în spiritul tim­purilor democratice de azi. Societatea de Radio­difuziune și Sindicatele O delegaţie a comisiei centrale de organizare a Sindicatelor inite din România, s-a prezentat la Societatea de Radio­difuziune şi a cerut ca toate informaţiile în legătură cu organi­zarea Congresului sindicatelor să fie radiodifuzate. La acest Congres urmează să par­ticipe delegaţi ai Sindicatelor din Uniunea Sovietică, Iugoslavia şi Bul­garia. Deşi s-a arătat necesitatea trans­miterii acestor ştiri, conducerea So­cietăţii de Radio a refuzat să le radiodifuzeze, bucăţi mari de carne de porc şi o bu­cată de slănină. Când a întrebat por­tarul de serviciu dacă a văzut pe cineva umblând în magazie, acesta i-a răspuns că l-a văzut pe d- Vrăbiescu care a ieşit din magazie cu un pachet. Urâtă meserie de noapte şi-a găsit acest şef de magazie! Ziua funcţionar, trudindu-se poate să pară cinstit, iar noaptea nici mai mult, nici mai puţin decât hoţ. Asupra acestui caz comitetul a hotă­rît trimiterea unei copii după procesul verbal încheiat Comitetul de întreprin­dere al funcţionarilor de la a­­tribuţia „Sonametan" Sibiu, în a cărei compe­­tinţă cade judecarea acestui caz-Comitetul cere direcţiunii generale Mediaş să înlocuiască fără întârziere, pe Vrăbiescu Ioan dela conducerea ma­gaziei Distribuţiei Sibiu. Societatea nu a respectat con­tractul colectiv de muncă Comitetul constată că întrucât nu s’a dat muncitorilor gratificata fixată pentru data de 20 Decemvrie so­cietatea nu a respectat punctul 8 din contractul colectiv de muncă.

Next