România Viitoare, 1945. aprilie-iunie (Anul 2, nr. 87-157)

1945-04-01 / nr. 87

N­JlBlll)/ -----------------------------------------------------------­ Anul II. No. 87 Prețul 20 Lei PTT* Mt. i*mW I Duminecă 1 1945 Abonament ei 360 lei pe lena, 1080 lei pe­­/­ an, 4300 lei pe an. întreprinderi, Instituţii fl de sprijin 12000 lei pe an I Directori Prof. Univ. Dr. Mihai Kernbach Redactor responsabil: Cornel Reteşan Redacţia: Sibiu, Str. Regina Maria No. 23, Telefon 432 Administraţia: Sibiu, Str. Avram Iancu No. 5 Sarcinile Comitetului Interimar Studenţesc de ANA BUGNARIU In 29. Martie 1945 s’a constituit comi­tetul interimar studenţesc care are urmă­toarele sarcini: I. SARCINA POLITICA a) Comitetul interimar are misiunea de a înlătura toate incidentele eventuale din­tre studenţii români şi studenţii maghiari. Pentru aceasta comitetul va ajuta şi va veghea ca înlăturarea elementelor reacţio­nare, şovine şi fasciste din sânul studen­­ţimii, întreprinsă de Senatul Universitar, să se realizeze imediat şi radical. Pentru a se realiza o deplină înţelegere între studenţimea română şi maghiară, înainte de plecarea la Cluj, comitetul va fi ajutat de studente şi studenţi din dife­riţi ani, care vor lua contact cu reprezen­tanţii studenţimii maghiare. b) Toate conflictele care s’au ivit până acum vor fi rezolvate şi se va preveni orice fricţiune în viitor. î) Toate elementele, care periclitează colaborarea sinceră dintre studenţimea celor două popoare vor fi înlăturate din Universitate, cu atât mai mult, cu cât re­­acţiunea atât cea românească cât şi cea ungurească va căuta, prin toate mijloacele posibile, să atâte spiritul şovin. Prin eli­minarea acestora se va pune capăt acţiu­nii de desolidarizare a studentimii ro­mâneşti de către huliganism şi reactiune. d) Comitetul este dator să arate studen­­timii, atitudinea pe care trebue s’o adop­te: ea trebue să fie conştientă de momen­tul istoric şi să incadreze sinceră şi cu tot sufletul, în marea operă de refacere a Ţării. 1. Pentru aceasta se cere în primul rând o atitudine dărză antifascistă. In lumea întreagă nu există decât două ta­bere: antifascişti şi fascişti. Toţi demo­craţii sunt obligaţi să se încadreze con­vinşi în lupta contra fascismului Orice şovăială In adoptarea acestei atitudini este considerată pe drept ca o solidarizare cu regimul fascist, antonescian. 2. Comitetul are obligaţia ca împreună cu toată studenţimea democrată să creeze şi să menţină o mentalitaet progresistă. Această constă în întărirea legăturilor în­tre popor şi studenţime. Noi suntem ai poporului şi avem datoria de a merge a­­lături de el strâns legaţi. De aceea trebue să pornim imediat pe teren în ajutorul plugarilor. Se vor constitui echipe, care vor participa la campania sanitară, vor a­­ranja şezători culturale între muncitori şi plugari, vor începe cursuri pentru comba­terea analfabetismului . . . II. MUTAREA ŞI INSTALAREA LA CLUJ In vederea reîntoarcerii la Cluj se vor constitui imediat echipe voluntare studen­ţeşti, care vor avea rolul de a ajuta la lucrările de montare efectivă, adică: a) se vor îngriji de împachetarea şi aranja­rea în camioane a tuturor lucrurilor a­­parţinând Universităţii; b) vor suprave­ghea transportul şi instalarea la Cluj; c) se vor îngriji de cămine, cantine şi ca­zare în general. In legătură cu această problemă, destul de dificilă, d. primmi­ (Citiți continuarea în pagina 8-a) 21992 ■­­ . »Regele şi studenţimea - Studenţimea şi poporul­­« Marea manifestaţie a tineretului universitar democrat — Peste 1500 de studenţi şi stu­dente şi-au luat angajamentul de a lupta pentru colaborarea sinceră dintre popoarele Transilvaniei — Cuvântul dlui Rector Prof. E. Petrovici şi a reprezentanţilor studenţimii SIBIU. 30. — In efortul colectiv pen-­­­tru susţinerea luptei antifasciste şi pen­tru crearea unei Românii democratice,­­ s'a călit unitatea poporului român, ba­zată pe alianţa dintre toate păturile producătoare. Elemente izolate de agi­tatori reacţionari şi şovini, în slujba in­tereselor străine de neamul nostru au încercat să provoace o ruptură între majoritatea covârşitoare a Ţării şi stu­denţimea Universităţii din Cluj-Sibiu, provocând manifestări cu un pronunţat caracter şovin. încercarea acestor slugi ale fascismului s'a lovit de hotărîrea şi dârzenia studenţilor Frontului Naţional- Democrat, în frunte cu tineretul uni­versitar comunist, care au reuşit să strângă în jurul steagului lor antifascist şi democrat, toate forţele vii ale demo­craţiei studenţeşti. Adunarea generală din ziua de 29 Martie, convocată în comun de FND. In aplauzele studenţimii, ia cuvântul , d. prof. E. Petrovici, rectorul Universi- i­tăţii, care arată că răpirea Transilvaniei de Nord se datora politicii de artificială învrăjbire a popoarelor, cu scopul de a demobiliza rezistenţa antihitleristă, singură în stare să împiedice războaiele de jaf. D-sa arată în continuare că Tran­silvania a fost câştigată prin lupta de­mocraţiei româneşti şi această implică o atitudine neşovăitoare de colaborare demnă cu naţionalităţile conlocuitoare. In lumina acestor principii d. Rector a arătat sarcinile studenţimii Universi­tăţii Regele Ferdinand I. CUVÂNTUL D-LUI OCTAVIAN POPA, REPREZENTANTUL PARTIDULUI NA­­ŢIONAL-TARANESC Primit cu aplauze d. O. Popa spune: Domnişoarelor şi Domnilor colegi, In aceste momente, când s'a sfârşit un capitol dureros de pribegie a Universi­tăţii Regele Ferdinand I, daţi-mi voie, ca în numele studenţimii Naţional-Ţărăniste de la această Universitate să exprim ade­văratele noastre sentimente de bucurie şi gratitudine, pentru reîntoarcerea noas­tră, cât mai curând posibilă, în Clujul năzuinţelor noastre de mai bine. Mulţumim cu emoţie vitezei Armatei Roşii şi ne plecăm cu smerenie în faţa sa­crificiilor armatei noastre, care într-o strânsă frăţie de arme au curăţit pămân­tul sfânt al Ardealului de cutropitorii hit­­leristo-hortişti, dându-ne posibilitatea re­întoarcerii Almei Mater la sediul ei fi­resc. Timp de ani­ de zile, cât a ţinut această pribegie a Universităţii Ardelene, am fost încătuşaţi de o dictatură nefastă, care a dus ţara la dezastru. In tot acest timp nu am avut nici un drept, nu am auzit decât ordine, cari trebuiau executate, după cum dictau interesele odioase ale fascismului, cu toate că fiecare Ştia că prin munca sa colaborează cu interese streine, contrare lui şi naţiunii sale, PNŢ şi PNL, a decurs sub zodia aces­tei unităţi de luptă democratică. Peste 1500 de studenţi au umplut până la refuz hoitul Universităţii Regele Ferdinand I. Studenţii au ascultat ex­punerea situaţiei şi sarcinilor studen­ţeşti de către fruntaşii vieţii politice universitare. In numele comitetului de organizare a adunării, d. Grigore Poruţiu a propus­­ ca doctorandul Radu Stoichiţa să con­­j­ducă adunarea. Preluând însărcinarea­­ ce i s'a dat, R. Stoichiţa s'a adresat d-lui Rector prof. E. Petrovici, asistat de d-nii Prorector prof. Liviu Rusu şi d-nii prof. C. Daicoviciu, decanul Fa­cultăţii de Litere şi dr. M. Kernbach, decanul Facultăţii de Medicină, ară­tând că d. Rector (aplauze prelungite) a participat alături de d. Prim-ministru dr. Petru Groza (aplauze repetate) la opera de unificare a forţelor sincer de­mocratice ale studenţimii. După ce arată că Studenţimea Naţional- Ţărănistă, a refuzat conflictul pe care fas-­­ cismul l-a strecurat diabolic între ideea democraţiei şi a iubirii de neam d-sa con­tinuă. Vom stârpi neghina dictaturii din rân­durile noastre şi vom veghea ca între „et ves academiens” să nu se mai poată in­troduce spectrul urei de rasă şi al dicta­turii, ci o deplină înţelegere a tuturor a celor ce compun comunitatea studen­ţească, în special cea clujană. Pe drum arătat de generaţia din 1918, care în adunarea de la Alba-Iulia, spunea că, poporul român nu vrea ca din asuprit să devină asupritor, în concordanţă cu crezul nostru adânc democratic, ne în­toarcem în Clujul nostru drag, fără ură pentru popoarele conlocuitoare, creiând acolo citadela de egală îndreptăţire cul­turală şi de progres pentru aceste po­poare. Aşa precum părinţii noştri, în momente de grea cumpănă pentru soarta neamului, îşi înfigeau adânc plugul în glia strămo­şească, aşa şi tu, student român, cu gân­dul curat şi hotărîrea neţărmurită, îm­plântă în Cluj — focar al culturii tran­silvane — munca ta cinstita, pusă în slujba neamului pe teren cultural, pentru ca acest neam şi pe această cale să stră­lucească mândru între popoare. Pătrunşi de aceste sentimente, cu curaj şi cu sufletul curat, fiecare pentru el, să facem sforţarea necesară pentru a ne a­­propia de Clujul de care ne-a despărţit concepţia momentană a interesului, con­jugată cu o deşănţată propagandă a for­­ţelor reacţionare Cu aceste gânduri, păşim pe calea rea­lizării unei sincere democraţii, pe calea reîntoarcerii la Cluj. VORBEŞTE D. OCTAVEAN BELEA Din partea Frontului Naţional Demo­crat ia cuvântul d. Octavean Belea. Intr'o avântată cuvântare el arată că reîntoarcerea noastră la Cluj se poate realiza numai în spiritul colaborării de­mocratice între popoarele conlocui­toare. Subliniind cuvintele primului mi­nistru al Ţării, d. dr. Petru Groza, că „Adevărata dragoste de neam este a­­ceea care respectă şi dragostea de neam a celorlalţi. Cine-şi iubeşte într-a­­devar mama, respectă şi dragostea de mamă a celorlalţi", Belea Octavean a­­rată necesitatea reeducării politice a studenţimii corupte de fascism. In încheere arată, că Frontul Naţio­nal Democrat, prin generozitatea largă ce-l caracterizează a ţinut să creeze premisele unei lărgiri a frontului anti­fascist, prin chemarea pe care a adre­sat-o tuturor forţelor democratice ale studenţimii. Cuvântul dlui Rector G. Petrovici „Studenţimea înfrăţiţi cu stoperul să meargă pe drumul luptei democratice şi antifasciste“ — tom studenta comunistă Aina Bugneriu Primită cu aplauze susţinute, se ridică studenta Ana Bugnariu, în numele Fron­tului Naţional-Democrat. E­ste prima studentă, care rupând cu o veche preju­decată universitară a luat cuvântul la o manifestaţie cu caracter politic. Domnişoarelor colege şi Domnilor colegi, Toţi cari au vorbit înainte, sunt con­vinsă că au ajuns să vă lămurească pe de­plin scopul adunării noastre aici. Eu caut să mă adresez în special cole­gelor de la toate facultăţile, care în fră­mântările acestor vremi ar putea avea un rol important. Alături de colegii noş­tri, care, după cum vedem, luptă cu toate forţele pentru democratizarea vieţii stu-­­ denţeşti, suntem datoare şi trebue — mai­­ ales trebue — să luăm parte activă cu­­ tot sufletul şi tot elanul nostru.­­ De ce trebue să fim noi studentele an­tifasciste? Curentul fascist care a cu­­r prins întreaga Europă, a distrus toate li­bertăţile individului şi ale familiei. Fas­cismul ne-a târât într’un război care ne-a distrus ţara, părinţii şi fraţii. El a fost o şcoală, care a creat elementele cele mai periculoase împotriva statului nostru, elementele care sub masca naţionalismu­lui ne-au distrus ţara şi sufletul. Studente! In sufletele noastre există blândeţe dar există şi dârzenie­ Amân­două la un loc sunt arma noastră. Por­niţi la luptă împotriva şovinismului şi fascismului! Voi veţi reuşi după cum aţi reuşit întotdeauna când aţi vrut un lucru bun. Acum e momentul să vreţi! Colege, vom pleca la Cluj şi asta va fi curând. Căutaţi să fiţi demne de misiu­nea voastră, înţelegeţi şi căutaţi ca ple­carea noastră să se facă într’un cadru demn de voi. Până atunci aici, și mai târziu la Cluj misiunea noastră trebue să fie aceasta: Toată activitatea noastră să (Continuare în pagina a 8-a)

Next