România Viitoare, 1945. aprilie-iunie (Anul 2, nr. 87-157)
1945-04-01 / nr. 87
NJlBlll)/ ----------------------------------------------------------- Anul II. No. 87 Prețul 20 Lei PTT* Mt. i*mW I Duminecă 1 1945 Abonament ei 360 lei pe lena, 1080 lei pe/ an, 4300 lei pe an. întreprinderi, Instituţii fl de sprijin 12000 lei pe an I Directori Prof. Univ. Dr. Mihai Kernbach Redactor responsabil: Cornel Reteşan Redacţia: Sibiu, Str. Regina Maria No. 23, Telefon 432 Administraţia: Sibiu, Str. Avram Iancu No. 5 Sarcinile Comitetului Interimar Studenţesc de ANA BUGNARIU In 29. Martie 1945 s’a constituit comitetul interimar studenţesc care are următoarele sarcini: I. SARCINA POLITICA a) Comitetul interimar are misiunea de a înlătura toate incidentele eventuale dintre studenţii români şi studenţii maghiari. Pentru aceasta comitetul va ajuta şi va veghea ca înlăturarea elementelor reacţionare, şovine şi fasciste din sânul studenţimii, întreprinsă de Senatul Universitar, să se realizeze imediat şi radical. Pentru a se realiza o deplină înţelegere între studenţimea română şi maghiară, înainte de plecarea la Cluj, comitetul va fi ajutat de studente şi studenţi din diferiţi ani, care vor lua contact cu reprezentanţii studenţimii maghiare. b) Toate conflictele care s’au ivit până acum vor fi rezolvate şi se va preveni orice fricţiune în viitor. î) Toate elementele, care periclitează colaborarea sinceră dintre studenţimea celor două popoare vor fi înlăturate din Universitate, cu atât mai mult, cu cât reacţiunea atât cea românească cât şi cea ungurească va căuta, prin toate mijloacele posibile, să atâte spiritul şovin. Prin eliminarea acestora se va pune capăt acţiunii de desolidarizare a studentimii româneşti de către huliganism şi reactiune. d) Comitetul este dator să arate studentimii, atitudinea pe care trebue s’o adopte: ea trebue să fie conştientă de momentul istoric şi să incadreze sinceră şi cu tot sufletul, în marea operă de refacere a Ţării. 1. Pentru aceasta se cere în primul rând o atitudine dărză antifascistă. In lumea întreagă nu există decât două tabere: antifascişti şi fascişti. Toţi democraţii sunt obligaţi să se încadreze convinşi în lupta contra fascismului Orice şovăială In adoptarea acestei atitudini este considerată pe drept ca o solidarizare cu regimul fascist, antonescian. 2. Comitetul are obligaţia ca împreună cu toată studenţimea democrată să creeze şi să menţină o mentalitaet progresistă. Această constă în întărirea legăturilor între popor şi studenţime. Noi suntem ai poporului şi avem datoria de a merge alături de el strâns legaţi. De aceea trebue să pornim imediat pe teren în ajutorul plugarilor. Se vor constitui echipe, care vor participa la campania sanitară, vor aranja şezători culturale între muncitori şi plugari, vor începe cursuri pentru combaterea analfabetismului . . . II. MUTAREA ŞI INSTALAREA LA CLUJ In vederea reîntoarcerii la Cluj se vor constitui imediat echipe voluntare studenţeşti, care vor avea rolul de a ajuta la lucrările de montare efectivă, adică: a) se vor îngriji de împachetarea şi aranjarea în camioane a tuturor lucrurilor aparţinând Universităţii; b) vor supraveghea transportul şi instalarea la Cluj; c) se vor îngriji de cămine, cantine şi cazare în general. In legătură cu această problemă, destul de dificilă, d. primmi (Citiți continuarea în pagina 8-a) 21992 ■ . »Regele şi studenţimea - Studenţimea şi poporul« Marea manifestaţie a tineretului universitar democrat — Peste 1500 de studenţi şi studente şi-au luat angajamentul de a lupta pentru colaborarea sinceră dintre popoarele Transilvaniei — Cuvântul dlui Rector Prof. E. Petrovici şi a reprezentanţilor studenţimii SIBIU. 30. — In efortul colectiv pen-tru susţinerea luptei antifasciste şi pentru crearea unei Românii democratice, s'a călit unitatea poporului român, bazată pe alianţa dintre toate păturile producătoare. Elemente izolate de agitatori reacţionari şi şovini, în slujba intereselor străine de neamul nostru au încercat să provoace o ruptură între majoritatea covârşitoare a Ţării şi studenţimea Universităţii din Cluj-Sibiu, provocând manifestări cu un pronunţat caracter şovin. încercarea acestor slugi ale fascismului s'a lovit de hotărîrea şi dârzenia studenţilor Frontului Naţional- Democrat, în frunte cu tineretul universitar comunist, care au reuşit să strângă în jurul steagului lor antifascist şi democrat, toate forţele vii ale democraţiei studenţeşti. Adunarea generală din ziua de 29 Martie, convocată în comun de FND. In aplauzele studenţimii, ia cuvântul , d. prof. E. Petrovici, rectorul Universi- ităţii, care arată că răpirea Transilvaniei de Nord se datora politicii de artificială învrăjbire a popoarelor, cu scopul de a demobiliza rezistenţa antihitleristă, singură în stare să împiedice războaiele de jaf. D-sa arată în continuare că Transilvania a fost câştigată prin lupta democraţiei româneşti şi această implică o atitudine neşovăitoare de colaborare demnă cu naţionalităţile conlocuitoare. In lumina acestor principii d. Rector a arătat sarcinile studenţimii Universităţii Regele Ferdinand I. CUVÂNTUL D-LUI OCTAVIAN POPA, REPREZENTANTUL PARTIDULUI NAŢIONAL-TARANESC Primit cu aplauze d. O. Popa spune: Domnişoarelor şi Domnilor colegi, In aceste momente, când s'a sfârşit un capitol dureros de pribegie a Universităţii Regele Ferdinand I, daţi-mi voie, ca în numele studenţimii Naţional-Ţărăniste de la această Universitate să exprim adevăratele noastre sentimente de bucurie şi gratitudine, pentru reîntoarcerea noastră, cât mai curând posibilă, în Clujul năzuinţelor noastre de mai bine. Mulţumim cu emoţie vitezei Armatei Roşii şi ne plecăm cu smerenie în faţa sacrificiilor armatei noastre, care într-o strânsă frăţie de arme au curăţit pământul sfânt al Ardealului de cutropitorii hitleristo-hortişti, dându-ne posibilitatea reîntoarcerii Almei Mater la sediul ei firesc. Timp de ani de zile, cât a ţinut această pribegie a Universităţii Ardelene, am fost încătuşaţi de o dictatură nefastă, care a dus ţara la dezastru. In tot acest timp nu am avut nici un drept, nu am auzit decât ordine, cari trebuiau executate, după cum dictau interesele odioase ale fascismului, cu toate că fiecare Ştia că prin munca sa colaborează cu interese streine, contrare lui şi naţiunii sale, PNŢ şi PNL, a decurs sub zodia acestei unităţi de luptă democratică. Peste 1500 de studenţi au umplut până la refuz hoitul Universităţii Regele Ferdinand I. Studenţii au ascultat expunerea situaţiei şi sarcinilor studenţeşti de către fruntaşii vieţii politice universitare. In numele comitetului de organizare a adunării, d. Grigore Poruţiu a propus ca doctorandul Radu Stoichiţa să conjducă adunarea. Preluând însărcinarea ce i s'a dat, R. Stoichiţa s'a adresat d-lui Rector prof. E. Petrovici, asistat de d-nii Prorector prof. Liviu Rusu şi d-nii prof. C. Daicoviciu, decanul Facultăţii de Litere şi dr. M. Kernbach, decanul Facultăţii de Medicină, arătând că d. Rector (aplauze prelungite) a participat alături de d. Prim-ministru dr. Petru Groza (aplauze repetate) la opera de unificare a forţelor sincer democratice ale studenţimii. După ce arată că Studenţimea Naţional- Ţărănistă, a refuzat conflictul pe care fas- cismul l-a strecurat diabolic între ideea democraţiei şi a iubirii de neam d-sa continuă. Vom stârpi neghina dictaturii din rândurile noastre şi vom veghea ca între „et ves academiens” să nu se mai poată introduce spectrul urei de rasă şi al dictaturii, ci o deplină înţelegere a tuturor a celor ce compun comunitatea studenţească, în special cea clujană. Pe drum arătat de generaţia din 1918, care în adunarea de la Alba-Iulia, spunea că, poporul român nu vrea ca din asuprit să devină asupritor, în concordanţă cu crezul nostru adânc democratic, ne întoarcem în Clujul nostru drag, fără ură pentru popoarele conlocuitoare, creiând acolo citadela de egală îndreptăţire culturală şi de progres pentru aceste popoare. Aşa precum părinţii noştri, în momente de grea cumpănă pentru soarta neamului, îşi înfigeau adânc plugul în glia strămoşească, aşa şi tu, student român, cu gândul curat şi hotărîrea neţărmurită, împlântă în Cluj — focar al culturii transilvane — munca ta cinstita, pusă în slujba neamului pe teren cultural, pentru ca acest neam şi pe această cale să strălucească mândru între popoare. Pătrunşi de aceste sentimente, cu curaj şi cu sufletul curat, fiecare pentru el, să facem sforţarea necesară pentru a ne apropia de Clujul de care ne-a despărţit concepţia momentană a interesului, conjugată cu o deşănţată propagandă a forţelor reacţionare Cu aceste gânduri, păşim pe calea realizării unei sincere democraţii, pe calea reîntoarcerii la Cluj. VORBEŞTE D. OCTAVEAN BELEA Din partea Frontului Naţional Democrat ia cuvântul d. Octavean Belea. Intr'o avântată cuvântare el arată că reîntoarcerea noastră la Cluj se poate realiza numai în spiritul colaborării democratice între popoarele conlocuitoare. Subliniind cuvintele primului ministru al Ţării, d. dr. Petru Groza, că „Adevărata dragoste de neam este aceea care respectă şi dragostea de neam a celorlalţi. Cine-şi iubeşte într-adevar mama, respectă şi dragostea de mamă a celorlalţi", Belea Octavean arată necesitatea reeducării politice a studenţimii corupte de fascism. In încheere arată, că Frontul Naţional Democrat, prin generozitatea largă ce-l caracterizează a ţinut să creeze premisele unei lărgiri a frontului antifascist, prin chemarea pe care a adresat-o tuturor forţelor democratice ale studenţimii. Cuvântul dlui Rector G. Petrovici „Studenţimea înfrăţiţi cu stoperul să meargă pe drumul luptei democratice şi antifasciste“ — tom studenta comunistă Aina Bugneriu Primită cu aplauze susţinute, se ridică studenta Ana Bugnariu, în numele Frontului Naţional-Democrat. Este prima studentă, care rupând cu o veche prejudecată universitară a luat cuvântul la o manifestaţie cu caracter politic. Domnişoarelor colege şi Domnilor colegi, Toţi cari au vorbit înainte, sunt convinsă că au ajuns să vă lămurească pe deplin scopul adunării noastre aici. Eu caut să mă adresez în special colegelor de la toate facultăţile, care în frământările acestor vremi ar putea avea un rol important. Alături de colegii noştri, care, după cum vedem, luptă cu toate forţele pentru democratizarea vieţii stu- denţeşti, suntem datoare şi trebue — mai ales trebue — să luăm parte activă cu tot sufletul şi tot elanul nostru. De ce trebue să fim noi studentele antifasciste? Curentul fascist care a cur prins întreaga Europă, a distrus toate libertăţile individului şi ale familiei. Fascismul ne-a târât într’un război care ne-a distrus ţara, părinţii şi fraţii. El a fost o şcoală, care a creat elementele cele mai periculoase împotriva statului nostru, elementele care sub masca naţionalismului ne-au distrus ţara şi sufletul. Studente! In sufletele noastre există blândeţe dar există şi dârzenie Amândouă la un loc sunt arma noastră. Porniţi la luptă împotriva şovinismului şi fascismului! Voi veţi reuşi după cum aţi reuşit întotdeauna când aţi vrut un lucru bun. Acum e momentul să vreţi! Colege, vom pleca la Cluj şi asta va fi curând. Căutaţi să fiţi demne de misiunea voastră, înţelegeţi şi căutaţi ca plecarea noastră să se facă într’un cadru demn de voi. Până atunci aici, și mai târziu la Cluj misiunea noastră trebue să fie aceasta: Toată activitatea noastră să (Continuare în pagina a 8-a)