România Viitoare, 1946. aprilie-iunie (Anul 3, nr. 77-146)

1946-04-02 / nr. 77

ANUL I­I Nr. 77 (384) Prețu­l 200 Lei aponamente: 5000 lei pe lună, 13.000 lei pe 3 luni, 25.000 lei pe 6 luni si 45.000 lei pe an. întreprinderi, Institutii­ni de sprijin 100.000 lei anual. Abonamente pt. salai publ. s* part. 3.500 el. m­ai 10.000 trim Director: PETRE DRAGHIC Inspector General Mărfi, 2 Aprilie 1946 mm Redacția: SIBIU, Str. Honterus No. 2 a, Telefon 810 Administrat­ d: Str. Regina Maria No. 25 Telefon 74 si Str. Avram Iancu No. 5 Semnificaţia unui gest de MIRCEA ALEXIU Ne apropiem de împlinirea unui an de când războiul a luat sfârşit, de când hoardele hitleriste au fost înfrânte. Anul acesta a fost un an greu, un an de pregătire a temeiurilor­­păcii, pe care omenirea o vrea statornica pe timp în­delungat, sătulă de ororile unui măcel, care pe lângă milioane de morţi şi milioane de invalizi, a semănat ruină şi suferinţă în multe ţări. Dacă omenirea este dornică de lini­ştea necesară reconstrucţiei, reacfiunea care a îmbrăţişat totdeauna mişcările extremiste de dreapta, nădăjduieşte zi de zi că Marile Puteri vor ajunge la neînţelegere, creind astfel climatul pri­elnic reînvierii fascismului. Discuţiile duse între cei ce au rea­lizat victoria democraţiilor pe câmpul de luptă, discuţii în care uneori se nasc unele fricţiuni inerente, când se vreea cristalizarea unor condiţiuni via­bile ale păcii, au fost speculate cu un mare lux de amănunte de către presa reacţionară din lume, socotind că ziua neînţelegerilor totale nu va întârzia să sosească. Limpezirea ce a urmat în toate a­­ceste mici neînţelegeri şi lămuririle date de Generalissimul Stalin şi pre­şedintele Statelor Unite, d. Trumann, care au căutat să arate strădania ce se duce pentru asigurarea păcii în cadrul O.N.U., au risipit nădejdile celor care propovădui­au războiul ca ceva ne­cesar. Şi totuşi reacţiunea nu a dezarmat, socotind că prilejul unui conflict va fi determinat de aceea că Uniunea So­vietică nu va retrage trupele din Persia. O lovitură serioasă pentru reacțiune a fost, când Agenţia Reuter a anunțat, cu o zi înainte de începerea sesiunii O.N.U., că Rusia a început retragerea trupelor din Iran şi că în 4—5 săptă­mâni, acest teritorii va fi complet e­­vacuat. Gestul spontan pe care U. R. S. S -a făcut nu este rezultatul unei obligații de tratate, ci mărinimiei cu care a în­­țeles că poate servii interesele păcii. Trebue să se ştie că poziţia juridică a Rusiei în ceea ce priveşte drepturile de a păstra trupe în Iran, era aceea re­zultată din anumite înțelegeri ce au stat la baza tratatului Ruso-Persan în­cheiat în 1921. Vom lămuri acest acord, pentru a se vedea cât de înțelegător este poporul sovietic la drumuirea unui climat ne­cesar unei păci durabile, renunțând la anumite drepturi izvorîte de obliga­ţiunile incluse în tratat. In anul 1921 Rusia renunțând la anu­mite drepturi de exploatare petroliferă în Persia, a încheiat un tratat bilateral, prin care se dădea dreptul Uniunii So­vietice, în urma acestei renunţări, de a trimite în Persia trupe ori de câte ori amenință o primejdie pentru securi­tatea republicei. Primejdia aceasta nu implica numai atacul unor alte state ci chiar mișcările interne. (Continuare în pagina a 5-a) 21996 Marea adunare a Partidului Social-Democrat Cuvântarea d-lui Lotar Rădăceanu, secretar general al P. S. D. şi Ministru al Muncii ASPECTE Duminecă 31 Martie a. c., oraşul nostru a avut cinste de a găzdui pentru câteva ore pe fruntaşul socialist, Lotar Rădă­­ceanu, secretarul general al Partidului Social-Democrat din România şi Ministrul al Muncii. La chemarea Partidului Social-Democrat Sibiu, sala „Elite" s-a dovedit a fi neîn­­căpătoare pentru numeroşii cetăţeni veniţi să asculte cuvântul fruntaşilor socialişti locali şi a secretarului general al Partidu­lui lor, d. Lotar Rădăceanu. Sala frumos pavoazată cu brad şi por­tretele lui Karl Marx, Lenin şi Stalin, avea un aspect de sărbătoare. Deasupra portretelor conducătorilor cla­sei muncitoare, era scrisă lozinca oameni­lor muncii din lumea întreagă: „Proletari din toate ţările uniti-va!“ SOSESTE D. MINISTRU LOTAR RADACEANU D. Ministru Lotar Rădăceanu a fost în­tâmpinat de fruntaşii Partidului Social- Democrat şi a celorlalte partide şi organi­­zaţiuni democratice care alcătuesc guver­nul de largă concentrare democratică Dr. Petre Groza. După terminarea unei scurte şedinţe cu membrii comitetului local ai Partidului Social-Democrat, d-sa Îşi face apariţia în sala festivă, neîncăpătoare pentru nume­rosul public, fiind primit cu aplauze ne­sfârşite. CUVÂNTUL D-LUI D. URSA Deschiderea şedinţei o face d. Dumitru Ursa care prezidează adunarea și care a­­duce căldurosul salut al muncitorimii si­­biene d-lui Ministru al Muncii Lotar Rădăceanu. D-sa încheie spunând: In special în ziua de astăzi, unitatea clasei muncitoare va fi mult mai întărită în ciuda acelora care vor destrămarea ei. Ultimele cuvinte ale d-lui D. Ursu sunt acoperite de aplauzele furtunoase ale asi­stenţei (Mulţimea scandează: Fron­tul u­nic! Fron­tul u­nic!). CUVÂNTUL D-LUI NAE IONESCU Ia cuvântul apei d. Nae Ionescu pre­şedintele secţiei locale a Partidului Social- Democrat, care după ce salută pe d. mi­nistru spune: Noi ca vechi luptători ne dăm seama că dacă nu erau oameni ca tov. Lotar Rădăceanu, Frontul Unic Mun­citoresc, chezășia clasei muncitoare nu ar mai fi existat. (aplauze). (Continuare în pagina a 5-a) din S'fe'y Marea adunare a Frontului Naţio­nal Democratic în comuna Miercurea Sute de ţărani cu steaguri şi fanfare pe jos şi pe căruţe au venit din întreaga plasă şi asculte cuvântul reprezen­tanţilor F. N. D-ului din Sibiu Pentru Duminecă 31 Martie ţăranii şi intelectualii din plasa Miercurea au fost convocaţi la o importantă adu­nare organizată de Frontul Naţional democratic din Sibiu, încă de la orele 8 dimineaţa au în­ceput să vină din toate comunele din această plasă ţărani şi intelectuali în coloane compacte cu drapele şi fan­fare pentru a asculta cuvântul autori­zat al reprezentanţilor lor din Sibiu. Intr’o înălţătoare atmosferă de soli­daritate în jurul guvernului de largă concentrare democratică Dr. Petru Groza au sosit coloanele­­de plugari din comunele Reciu, Boz, Apaldul de Sus, Cunţa, Draşov, Gusu, Luduş, Gâr­bova, Dobârca şi altele. La sosirea lor în comună urale pu­ternice strigate din toată inimă îm­pletite cu sunetele Ta­dârelor şi cu lo­­zinci democratice au umplut piaţa de la Miercurea. Prin această frumoasă manifestaţie de solidaritate şi simpatie pentru gu­vern, ţăranii din comuna Miercurea au dovedit că sunt alături de guvern, au dat o lovitură serioasă reacţiunii manito-brăteniste care a făcut câteva eşuate încercări de a se înfiripa în­­ aceste comune. CUM A DECURS ADUNAREA* D. Bogdan preşedintele comitetului de reformă agrară al plasei Miercurea după ce salută şi mulţumeşte celor prezenţi că au venit intr’un număr atât de frumos la această adunare politică, prezintă pe reprezentanţii F. N. D.-ului din Sib­iu. In numele Frontului Plugarilor din Sibiu a vorbit d. Inspector învăţător Barbu Silvestru. D-sa într’o frumoasă cuvântare a expus punctele esenţialle din pro­gramul Frontului Plugarilor. In concluzie de învăţător Barbu Sil­vestru secretarul comitetului judeţean al Frontului Plugarilor a arătat că Frontul Plugarilor merge pe liste co­mune în alegeri alături de celelalte forţe democratice componente ale gu­vernului, pentru că în faţa unităţii ce s’a creiat între partidele istorice, pen­tru a le sdrobi este nevoie de unitatea tutur­or forţelor democratice din ţara românească. Cuvântarea reprezentan­tului plugărimii din judeţul Sibiu a fost primită cu puternice urale şi ovaţii din partea asistenţei. CUVÂNTUL FEMEILOR DE ASTAZI In numele femeilor democratice a vorbit d-na prof. Nanu Elisabeta. D-sa a arătat lupta muncitoarelor organizate în sindicate de la oraşe şi succesele obţinute în această luptă da­torită unităţii şi solidarităţii. In continuare d-na prof. Nanu s-a ocupat de rolul femeii de astăzi în vieaţa de stat. A descris referinţele şi greutăţile pe care trebue să le în­tâmpine şi le-a întâmpinat toate fe­meile şi în special femeile de la ţară Mai departe d-na Nanu a dat exem­ple din lupta femeilor de pretutin­deni, a arătat deosebirea ce există între femeia de astăzi şi femeia de em­, evocând ca exemplu faptul că la congresul mondial al femeilor din lumea întregă de la Paris unde au fost reprezentate peste 100 milioane de femei,­ România a fost reprezentată şi printr-o ţărancă care a vorbit fe­meilor din toată lumea şi prin radio. In încheiere d-na Nanu a cerut fe­meilor ca alături de bărbaţi să se unească în vederea bătăliei pentru o vieaţă mai bună. (Continuare în pag- 2­ a)

Next