România Viitoare, 1946. iulie-septembrie (Anul 3, nr. 147-221)
1946-07-02 / nr. 147
% Istoricii nu se desmint de ION ARDELEANU LEGIONARI! Voturile voastre în număr de peste 200.000 le veți împărți după cum urmează, ascultându-mă și de data aceasta fără șovăire. 1. Legionarii din Ardeal vor vota cu Iuliu Maniu. 2. Legionarii din Vechiul Regat, vor vota cu Gheorghe Brătianu. (Din „Circulari și Manifeste" de Corneliu Zelea Codreanu, 10/XII 1933.) Rândurile acestea de fapt nu ar trebui repetate, pentrucă o fără întreagă a asistat la aplicarea lor în fapt. Și pentru acei care s'au priceput să sesizeze just cele întâmplate la noi în anii de după războiul mondial, asemenea ordine nu au constituit o surpriză. Ieniimea şi Căpitanul, n'au fost creația unui creer dement, după cum nici desvoltarea gărzii de fier şi ajungerea ei la putere nu sunt fapte întâmplătoare, izolate. Corneliu Zelea Codreanu şi garda sa, au putut ajunge factori de seamă în această fără — o spunem răspicat— numai şi numai datorită ajutorului efectiv al partidului Naţional-Ţărănesc al d-lui Maniu. Interese şi aspiraţii comune i-au legat şi înfrăţit pe aceşti doi călăi ai poporului. Dacă legiunea a reuşit să se ridice la acel apogeu al crimei, când oameni erau atârnaţi de vii în măcelării, când ostaşii erau udaţi cu gaz şi aprinşi de vii, acestea se datoresc Partidului Naţional-Ţărănesc de sub conducerea lui Iuliu Maniu. De altfel, acest lucru îl recunoaşte şi d. Maniu, când la procesul marilor criminali de războiu, afirmă că a urmărit şi a reuşit să scoată pe legionari la suprafaţă. Acelaş lucru s-a întâmplat mai târziu şi cu Antonescu. Şi acesta —după cum reese cât se poate de clar din declaraţiile lui Maniu şi Antonescu — a fost ajutat şi nu ar fi putut trăi fără ajutorul lui Maniu şi Brătianu. Şi acelaş lucru se întâmplă şi astăzi, rămăşiţele fascisto-reacţionare se regrupează în diverse organizaţii teroriste subversive, cu protecţia şi ajutorul părintesc al d-lor Maniu şi Brătianu. Cei ce au urmărit desvăluirile organelor de siguranţă în privinţa organizațiunilor M. N. R., Graiul, sângelui, Sumanele negre, Haiducii lui Avram Iancu, etc., s'au convins de veracitatea spuselor noastre. Deci istoricii nu pot fi acuzați, că ar fi lipsiți de consecvenţă — nu ei rămân perseverenţi pe linia principiilor ce şi le-au fixat. Au ajutat ori legiunea şi pe Antonescu, ajută azi diversele mişcări criminale care atentează la viaţa tinerei noastre democrafii. Şi analizând în felul acesta trecutul şi prezentul, vom ajunge la concluzia obiectivă, că reacţiunea formată din foştii legionari şi saşii hillerişti din oraşul nostru, nu întâmplător au încet ANUL III — Nr. 147 (454) Prețul 209 Lei MARTI, 2 IULIE 1946 Abonamente: 3000 lei pe luna, 13.000 lei pe 3 luni, 25.000 lei pe 6 luni $1 45.000 lei pe an, întreprinderi, instituţii şi de sprijin 100.000 Iei anual. , Abonamente pt. salar publ. şi part. 3.500 lei lunar 10.000 trim Apare sub direcţia unui COMITET REDACŢIA: SIBIU, Str. Avram Iancu Nr. 10, Tel. 810 ADMINISTRAŢIA: Sfr. Regina Marla Nr. 25, Tel. 74 (Continuare în pag. 5-a) 2199*. IUL 2005 Bine ai venit, contingent al păcii! De la „răcanii din trecut la armata poporului de astăzi Câteva imagini din curtea regimentului 6 Ing. Voluntari In curtea Reg. 6 Voluntari este zarvă mare- Ordine împărţite cu blândeţe, sfaturi părinnteşti, ropote de bocanci grăbiţi, ţăcănitul pintenilor ofiţereşti şi „rapoartele" rostite ca o poezie învăţată pe dinafară, te fac să bănuieşti că acolo se întâmplă ceva... — Să trăiţi donte Căpitan. — Lasă ... ia pe Ioc repaus • ■ • Este pregătită bala ? Aveţi grije ... îi băgaţi pe serii • • . S'a dat săpun . — încă nu— Daţi tot ce le trebue . . să pun mult; efectele am se le aranjez eu, să le primească imediat. — Am înțeles don' . . • M'am apropiat de sentinela care-şi făcea conştincios serviciul la poartă și i-am Reportaj de PACA CONSTANTIN cerut voie să-mi dea drumul înăuntru— Cu cine vreţi să vorbiţi domnule ? — Imi este indiferent ■ . ■ totuşi dacă aşi putea să-l găsesc pe dl. locotenent Cotae. — Poftim înăuntru, vă conduce cineva până la domnia lui-Am intrat înuntru. Va se zică nu mă înșelasem . ■ • sosiseră recruții ctg. 1946- CEVA DIN ASPECTUL PRIMELOR PREGĂTIRI . . . Câţiva „oameni vechi“ dădeau instrucţiuni. — Aşa ... la rând ■ . • cum te cearnă? — Axente alu Niculae Borcea. — Axente Borcea . . ■ aşa . • • uite tine : pantalon- veston, cintură, cămaşe... iscăleşte colea- Ştii carte ? — Nu . că să vedeţi dvs . . . — Pune degetul ; ăsta este „tventaru“... treci colea la frizer şi aşteaptă să intraţi la bae . . . altu! Scurt,,milităneşte, sergentul împărţea fiecăruia efectele, săpunul şi sfaturi, mai ales sfaturi— Militaria e frumoasă mă . ■ ■ astăzi s'au schmbat mult lucrurile ... o să vedeţi voi . LA CE SE GÂNDEŞTE UN „RFCRUTE“ ŞI DECE ESTE TRIST M-am apropiat de unul din recruţii rare şi aşteptau rândul tăcuţi, îngânduraţi--« Cum o fi? Badea Ghiţă Somorcan, zăcea când am plecat să oricât ar fi dă democrată, armata tot armată rămâne . . . mai Ştii? Ne-o bate? îmi aduc aminte de săracu Ilie alu lelea Maria, cura a venit acasă bătut, de-i scoaseseră un ochiu, dă l-au dat pe urmă dezertor ■ • . că mult a mai pătimit ăla cu armata- Stai . . . era . .. era ctg- pas‘ dot . . . da, da-L'am smuls din revetrie. Bună ziua ■ • . — Apoi, bună să hte dacă vrai matale... După câteva întrebări reuşii să-i câştig încrederea, astfel că putui să întrețin (Continuare în pagina a 5-a) Adunarea generala a Asociaţiei domine pentru strângerea legitutilor cu Uniunea Sovietică, A. R. L. U. S. Filiala Sibiu Cuvântarea I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan Duminecă la orele 11 a. m. a avut loc în sala mare a Prefecturii în prezența I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan, a reprezentanţilor armatei şi bisericii, precum şi membrilor A. R. L. U. S.-ului, adunarea generală a Asociaţiei Române pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică — A. R. L. U. S. Filiala Sibiu. Această adunare generală a avut ca scop alegerea unui nou comitet, care să fie alcătuit pe baze cât mai cuprinzătoare sub raport social, profesional şi politic. Adunarea a fost prezidată de d. prof. Nic. Creangă, director al liceului „Gh. Lazăr" şi vice-preşedinte al Filialei A. R. L. U. S., care deschizând şedinţa a arătat rostul acestei adunări generale. D-sa, a dat apoi cuvântul d-lui prof. St. Bozovec, secretarul general al Filialei Sibiu, care a făcut un raport detailat asupra activității depuse de Asociație, pentru întărirea legăturilor de prietenie cu Uniunea Sovietică. D-sa a încheiat aducând mulțumiri tuturor membrilor care au contribuit prin munca lor la reuşita manifestaţiilor A. R. L. U. S.-ului. De asemenea a mulţumit membrilor Secţiei militare, care au depus o rodnică activitate. (Continuare în pagina a 5-a) COMITETUL DE DIRECŢIE ŞI REDACŢIE AL ZIARULUI „ROMANIA VIITOARE" ÎMPĂRTĂŞEŞTE DUREREA PE CARE DIRECTORUL NOSTRU, D. INSPECTOR GENERAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECUNDAR PROF. PETRE DRAGHICI, A AVUT-O CU PRILEJUL PIERDERII TATALUI SAU, FOST PRIM-PREOTOR ŞI SENATOR PETRE DRAGHICI. EXPRIMAM ŞI PE ACEASTA CALE, SINCERELE NOASTRE CONDOLEANŢE. COMITETUL DE DIRECŢIE ŞI REDACŢIE AL ZIARULUI „ROMANIA VIITOARE" Sportul C. F. R. Sibiu a învins campioana Capitalei Carmen cu 4:2 (4:0) Reportaj de ŞT. C. NICULESCU Credem, că nu greşim, când spunem că sportivii sibieni, care au luat parte la matchul Carmen—CFR, au întrat pe terenul ANEF din localitate, resemnaţi că vor asista la o rezistență eroică, mai mult sau mai puțin onorabilă a CFR-iștilor, după care vor fi bătuți. Aceasta era mentalitatea fiecărui spectator, mai ales după scorul realizat cu o zi mai înainte cu Arsenal, 5:3, pe Petru Carmen. Dar contrar tuturor așteptărilor, intervine ceva care răstoarnă aceste socoteli sceptice. CFR-iştii de eri, nu mai sunt cei de acum. Noul comitet de conducere al acestei echipe în care au întrat deopotrivă într-o acţiune rodnică, muncitori ai atelierului de zonă CFR Sibiu, alături de conducătorii lor, au făcut spre surprinderea tuturor sibienilor, ca prestigiul sportivilor CFR- işti, să se ridice şi să se impună cu demnitate. In fruntea noului comitet îl găsim foarte activ pe d. insp. Sorete Gh. ca preşedinte de onoare, care întâlnindu-mă în pauză, după ce feroviarii marcaseră patru puncte la zero, îmi spune: — „Ce credeai dumneata d-le, că eu dorm? împreună cu nou comitet.. — și începu să îmi înșire: Crețoiu Pe- tre (muncitor), Popovici loan (impiegat de birou), Popa lacob (maestru), Câmpean Alexandru (muncitor), Preda loan (șef de atelier), Căpățână Octa(Continuare în pag. 3-a)