România Viitoare, 1948. octombrie-decembrie (Anul 5, nr. 205-281)
1948-10-01 / nr. 205
3 VLO-r n. „KOi ViAiMAVaj. Pagina Sceotst An nou şcolari Fiecare toamnă reînvie cunoscuta formulă a începerii unui NOU an şcolar. Dar, de când s’a înfiinţat învăţământul public în ţara noa- j Dacă învăţătorul şi profesorul îşi dau seamiste de virs la proporţiile ei, nici nu va desarma pe vreunul, ci va reuşi să mobilizeze toate energiile şi să îndrumeze toate eforturile, pe fă triotism socialist Şi activitatea lor nu va mai 7~..........------------.=iv=r=— .. — —.—......-----------—- ■ i favoarea exploatatorilor criminali, ci o traii mereu clasa muncitoare, trebue să ne orienteze Şi să ne înarmeze în munca uriaşă şi covârşitor de importantă ce ne aşteaptă la începutul acestui nou an şcolar şi al noii epoci în pregătire- Suntem în situaţia de a da vieaţă unei fundamentale reforme a învăţământului, onoare excep ională dar şi răştiinţei marxist-lenguist-staliniste, nici devo- , tamentul cel mai cald pentru clasa munci- toare. Niciun efort să nu ni se pară îndestulător, nicio victorie să nu adoarmă vigilenţa noastră, sau să reducă intensitatea luptei. Să folosim din plin şi ceea ce ne aduce nou, ca posibilităţi de muncă, anul ce urmează, învăţători şi profesori vor lucra cot la cot în ciclul II al învăţământului elemen-tar. învăţători şi profesori vor fi membri ai la luptători devotaţi şi contractori luminati, tblourile Inspectoratului Şcolar Sibiu. După examenele de primire In şcoalele medii Zilele trecute s’aU terminat examenele d1* I nari săraci Şi numai în al treilea rând ffi itră şi până astăzi, niciodată califcativul de admitere tn anul Ia diferite şcoale tehnice părinţilor mai înstăriţi şi care în adevăr con-NOU n a fost, nici pe departe, atât de meri- medici, precum şi cele de admitere în clasa stituie numai o minoritate a populaţiei, tot, ca în toamna acestui an. VIII jx, de la licee. Pentru anul şcolar în curs, se resimt totuşi începem în adevar nu numai un an nou. Toate Şcolile practice, cum este Şi de ad unele greutăţi tehnice, din cauză că nu s’a dat mai ales o şcoală nouă, limpede definit teptat, au cunoscut o afluenţă de elevi can putut prevedea pentru fiecare ramură de în legea de reforma din 3 August 1948. Prin Ridaţi în anul I nevăzută până acuma. şcoale, la ce procent de candidaţi se poate aceeaşi lege s’au creat şi asigurat Şcoalei con-j Aceasta o dovadă că orientarea spre aştepta. ^rame,cu mana, omiu cir. ne,orma Andituni prielnice pentru a ajunge din urm SCOUle de pregătire a cadrelor medii şi teh- Astfel este un lucru pe de o parte şi im . ro. Manolea Maria, Sibiu Str Reforma Agra* clasa muncitoare care, sub «*ralufita atmndu‘ , nice, a prins rădăcini serioase în rândul popu- bucurător, dar şi de regretat, fiindcă la multe ră, Nicoara Uimat piaţa Cluj. Jimon Ana, cere a avantgardei sale, Faradul Muncitoresc iaţiei ţării, care e tot mai pregătită şi din zi şcoale tehnice, profesionale şi pedagogice au fabrica Areca“‘* Tinuriţă Maria fabrică Român, a înregistrat un şir întreg de cuceriri nu ş mai conştientă de necesitatea strin- fost declaraţi elevi reuşiţi, dar fără locuri. Gratinza“* Ţăranu FHs fabrica Gromenei istorice şi-şi continuă, cu tot mm larg avânt I gemă de a gc da tineretului de ari o pregă- In legătură cu aceasta desigur că, Ministe- £££ Wunescu Domn^ fab£ Xo lupta de ndicare a maselor populare. Intrat tire de care generaţia matură n’a avut parte, rul învăţământului Public, are soluţia de negrt Cisnădie Săndulescu Georgeta, fabric d in vieaţa cea nouă, legata strana de frăman- Q pregatire ;n adevăr pentru bieaţă Şi nu mult în studiu şi nu va lăsa pe «imeu fără , fă . Crisnădie. Stoia Maria fabric. ţările sociale, Şcoala trebue să fie în slujbat pentru aşa zisele idealuri culturale, fără nici posibilitatea de a-Şi continua pregătirea şco- Jfeva“ Cisnădie* Puciata Maria fabrici acestei lupte, pentru ca să fie cu adevarat 0 legătură, cu necesităţile existenţei şi muncii Iară, cu atât mai mult că e vorba tocmai de : Cisnădie* și Cârstea Filofteia post şcoala poporului. productive. tineretul care a avut parte de o pregăire in- ^ ri8nIde Iată de ce anul şcolar 1948/1949 deschide Normele de recrutare ale acestui prim con- tectal democratică, în cultul celor 3 sau 40 ERA NOUA, REIOL TIONARA, în întingent de populaţie şcolară, fixate de conduani de învăţământ, în gimnaziile unice sau Datele de mai sus, sunt copiate din tablou văţământul public al Republicii Populare cerea învăţământului nostru, au fot ducere cursul inferior al tuturor celorlalte Şcoale de rile de detaşări ale Inspectoratului Şcolar Române. Iată de ce, urcând la catedră în judicioase, repictând cerinţele cele mai grad secundar, toamna acestui an, membrii corpului didac- normale aie unei reale democratizări a învăţii trebue nu numai să-şi orienteze în general ţământului, în sensul că s’a deschis maseactivitatea profesională a anului şcolar care vor larg, populare, postilitata de a-şi trimite începe — ceea ce este desigur important, — odraslele, la toate categoriile de şcoale seci să cuprindă cu privirea întregul Șantier al cundare. In sensul acesta s’a ţinut cont de tinerei, dar viguroasei noastre Republici Popu- starea materială a părinţilor, deschizându-se tare şi să fie perfect conştienţi de revoluţia larg porţile tuturor şcoalelor medii celor prin care trecem şi de formele superioare de munţi şi săraci, celor care până acum întâmineaţă către care ne îndreptăm cu paşi siguri penaţi numai uşi închise, în Şcoalele de învă- Şi bine călăuziţi, ţământ mai înalt. Astfel şcoalele, prin co-şcoalele medii, din şcoalele adaptate unui nou , . . . „ ,. . . ’ ** ' . . tip de învăţământ, s’a rezervat cel mai mare gasul celor mai trainice înfăptuiri. Pornind n|]m1r de IooUr. M ltru categoria întâia, adela fiorul înaltei mis’uni ce Ie stă în faţă N. N. MUNTEANU Judeţean. Învăţătoare conducătoare detaşate la şcolile urbane pentru anul şcolar 1948-49 Avram Dominica Şc. Nr. 2, Rusanda Maria Şc. Nr. 2, Itu Ana Şc. Nr. 4, Cojocaru Veronica Şc. Nr. 5, Buta Sorica Şc. Nr. 1 Cisnădie. LA CĂMINE DE ZI Paulescu Maria, Sibiu Str. Reforma Agra- Încadrările la şcoalele elementare (ciclul 2) din Sibiu pe anul 1948-1949 LICEUL DE BĂIEȚI „GH. LAZAR“ vidu Gheorghe, Stoica Emilia şi Mândra Creangă Nicolae, Zecheriu Ioan, Enăchescu Aurora, Gheorgghe Babtes Nicolae SCOALA ELEMENTARA NR. 2: Urziceanu * nr. . . . .. - examinare, au fost îndrumate sa-Şi g ’r . Yvonne, Cosma Silviu, Belu Modesta, Sion mai sunt, alatui de clasa muncitoare Şi aleagă elevii nu numai după media obţinută. LICEUL DE FETE: Lungoci Corina, Dan- Adina, Teofănescu Olimpia, Damian Elena şi ELEMENTARA NR. 3: Popovi- Urbeanu Elena, Mesrobeanfl Maria, Menciu Ana, Olariu Maria, Ştefănescu pee eroică, atunci sarcina uriaşă ce ne stă f.. dg funcţionari săraci şi ni, fii sparţi- R , T “ fa,i ” "*«1'1” ni”"' “ ^ 1-1 •«» «*•”« . ! ȘCOALA rSDAGOC.ri FETE. BaJ..cu Srfl S— « I». W Astfel pentru fiecare clară începătoare din r ^ . ..„...........' n. . . ȘCOALA ELEMENTARA Nr. 4: Ionescu Silvia, Dănescu Mihail, Pampu Nicolae Și Ovana Victoria. ȘCOALA ELEMENTARA Nr. 5: Petru« număr de locuri pentru categoria întâia, a , sî încătrind,, „ Adică Pentru fii de “100'*0" »» ,.,uSari care, ȘCOALA ELEMENTARA NR. li Vnsiliu Ioan, Constantinescu Vera, Vasilescu Emilian, în întrper ,t-ri nonir mc, hr/ corni,lni în adevâr’ majoritatea populaţiei Aurel, Apolzan Sabina, Vasilescu Maria, Bar- Xatu Nicolae, Bratu Elena, Simion Nicolae, iu ,Iuba întregului popor, membri, corpulung ,„no, ven,noi , rSnd fi. de funcţie. bu Silvestru, M Valeria, Pitaru Savu, şi Nicola Traian didactic vor putea ajunge la adevăratul pa- 6 l,bo,a traiau* ŞCOALA ELEMENTARA Nr. 6: Salatescu Gheorghe, Bica Silvia, Creangă Axente Şi Banciu Samoilă. ŞCOALA ELEMENTARA CISNĂDIE: DrîUghiciu Maria, Stroca Elena şi Martui Nicolae. Eugenia, Vişana Susana, Popescu Elena Şi Pleşca Maria. ŞCOLI CU 7 ANI cunoaşte şovăiri şi rătăciri. „Apostolatul“ lor E . , îi nu va mai fi un şir întreg de privaţiuni în Materiile ce se intpreda potrivit nouii programe gT analtfce, la şcoalele medii de toate categoriile valoare morală. I LICEE BĂIEŢI ŞI FETE RPR an. 4. Economie politică an. 4. Fizică , sistent sau participarea a naŞterea, ca Română, toate clasele, Rusă, toate clasele, an. 1, 2. Chimie an. 1, 2. Naturale an. 1, 2. I voltarea şi întărirea regimului de democraţie a doua limbă gtrăină (dupâ alegere dintre 3. Igienă an. 3. Ed. Fizică an. 1, 2. popuar in ţara noastră, stu crea utonce or GermanAj Franceză, Englez). Istorie Geo- La acestea se adaugă materiile de speciarealizări ale regimului sovietic in L.R.S.S., u t . i i?j i* ... ., _v grafie, Matematci, fizica, Maturare, Lducalitate, absolvirea careurilor I. C. D„ studiul de fie . Activitiți Desen la care zi al ştiinţei manc.st-lemn,st-stal,piste ?. Toate clase, Constituţie RpR cl. ilt Fi!oso. mai ales exemp.ele măreţe pe care ni le dă fie c, 1Q u chimie 5 cL 9. 10.U. Igienă cl. 8. Muzică cl. 8. ŞCOLI PEDAGOGICE BĂIEŢI ŞI F 'TE $t!int! sT*/Îa Română, Rusă Istorie, Şt. Naturale (cu * ^ ^ f PP« f 7 1 T . 7 ^ -r lichida clafe]e* RpR C1 71 Flzică cl. 6, 7. imediat datoriile băneşti faţă de direcţiunea aplicaţii agricole) Geografie, Fizică, Matematică, Igienă, Muzică, Ed. Fizică Desen, Lucru manual, Activităţi Educatie — la toate clasele. Pedagogie an. 2, 3, 4. Economie polipundere imensă. In înfăptuirea acestei sar- . n r.nr.o ... . , . tica an. 3, const. KrK an. 4. Chimie a. 2, cim, sa nu lipsească nici pătrunderea temei- „ . T . i , i • , . , « , ... ... ... 3, 4. La Școalele pedagogice de fete, Ia toate nică a îndatoririlor profesionale, nici lumina , , . . clasele 2 ore de gospodărie. ȘCOLI TLHNCE. (MATERIILE DE CULTURA GENERALA) Română, Rusă, Matematică, la toate ca ele. ŞCOLI ELMENTARE. CICLUL II CL. 5, 6, 7 Română, Rusă, Istorie, Geografie, Mare-Chimie cl. 7. Igienă cl. 5. ; Monitorului Oficial restituind manualele ef. ŞCOLILE TEHNICE COMERCIALE le au în depozit, sau trimiţând sumele remateriile pentru toate cele trei secţii — rezultate din vânzări imercială, industrială, financiară). ÎNDRUMĂTORUL ÎNVĂŢĂTORULUI Studiul comerţului, Contabilitatea şi calcul; Editura de Stat , tipărit îndrumătorul inflație, Statitică, Finanțe, Stenodactiografic, vânâtorului, programa analitică d._iy ,a Caligrafie, Geografie economică, Organizare prețul de 20 lei bucata ?1 /lanificare* . ... . . CINE POATE FI NUMIT IN -----------------------T-,---------------------- ^Ctu,e carf vor fun;tl0Da \ diversel e INVATAMANTUL PRESCOLAR Istorie an.. 1, 2, 3. Geografie an. 1, 2. Const. îcoli, comerciale se vor fixa de către minis- Ministerul In ordinul Nr 220.602/948. terul de resort. . . .... »rw«* —v.'wrg-mga'gi»' mi I I um in I iimi iiii'ii— face cunoscut ca pentru a acoperi lipsa de 1 ȘCOLILE TEHNICE PROFESIONALE cadre din învățămăntul preȘcolar aprobă ,a stituită din 15 ore nu din 18. Ştiri şcolare Ministerul învăţământului Public prin ordinul Nr. 220.410/1948 a dispus ca manualele didactice din anii trecuţi nu mai pot fi folosite pentru anul şcolar 1948 49. Soldurile de manuale monopolizate aflate la cooperativele Şcolare vor fi restituite Monitorului cadrarea II ciclu 1 şi 2. in VIIffttori dein«»ti la NOrelil^ vDE, FE,T£ ... r . . . fi® suplinitoare, elemente din urmă* • Vor funcţiona cu secţiile: Croitorie, Ruratoarele categorii: «llfl |*entru sutul rte şi Ţesut. Materiile de cultură generală: 1. Absolvente de şcoală normală. 2. Bacaaceluiaşi sindicat. Alăturarea, aceasta să în-! »««iar HMN-Ifli» sunt aceleaşi la orice şcoală tehnică, laureate. 3. Elevele şcoalei C. G. M. Cluj, semneze un pas hotărîtor pe calea 3ch.Ambu- Moga loan Şc. elem. Nr. 1, Burducea Elena ŞCOLILE TEHNICE DE GOSPODĂRIE care au absolvit 2 sau 3 ani şi care n au dat lui de experienţe şi a îmbunătăţirii muncii Şc. elem. Nr. 1, Bozoviciu Teodora Şc. elem. Vor funcţiona cu secţiile: bucătărie, apă, . examen de diplomă. 5* să nu degenereze într’o concurenţă bur- Nr. 1, Munteanu Dominica Şc. elem. Nr. 2, lat-călcat, ţesut, lucru de mână, ornamen- ÎNCADRAREA PROFESORILOR ŞI preză. Avem de învăţat unii de la alţii şi Popescu Maria Şc. elem. Nr. 3, Tomescu Vietaţie, menaj, ştiinţele menajului. ÎNVĂŢĂTORILOR GERMANI munca fiecăruia va avea de câştigat, luptatoria Şc. elem. Nr. 3, Roman Eugenia Şc. Şcolile tehnice profesionale de băieţi vor Ministerul a dat dispoziţii şi inspectoratetuturora va fi mai plină de roade. elem. Nr. 3, Iacoviţă Maria Şc. elem. Nr. 5, funcţiona cu secţiile automobile, lăcătuşerie, ■ lor şcolare, ca până la data de 1 Octomvrie Sub senmnul unirii trainice a corpului din Oancea Dorina Şc. elem. Nr. 5, Neagu Natân,plărie Şi croitorie. a. c. Să se facă încadrările tuturor profesori Sactic, cu conŞtinţa istoricelor prefaceri la dejdea Şc. elem. Nr. 6, Bratu Aurel Şc. elem. Şcolile tehnice textile vor funcţiona cu lor şi învăţătorilor germani pe clase şi cafetare suntem chemaţi a lua parte, înainte pen- Nr. 8, Marcoci Vasile Şc. elem. Nr. 8 şi Va- secţiile: torcătorie, ţesut, vopsitorie, capretură, gorii de salarizare conform instrucţiunilor (ru aplicarea justă a legei de reformă a însilescu Ana Şc. elem. Nr. 8. mecanică şi materii speciale, primite. La data de 1 Octomvrie lucrările vărământului, nu ca executanţi mecanici, ci Tablourile de mai sus, sunt copii după ta- Pe anul şcolar curent o catedră et' '■s vor fi la dipoziţia Ministerului, pentru în