România Viitoare, 1948. octombrie-decembrie (Anul 5, nr. 205-281)

1948-10-01 / nr. 205

­3 VLO-r n. „KOi ViAiMA­V­a­j. P­agina Sceotst An nou şcolari Fiecare toamnă reînvie cunoscuta formulă­­ a începerii unui NOU an şcolar. Dar, de când­­ s’a înfiinţat învăţământul public în ţara noa- j Dacă învăţătorul şi profesorul îşi dau sea­­mist­e de virs la proporţiile ei, nici nu va desarma pe vreunul, ci va reuşi să mobilizeze toate ener­giile şi să îndrumeze toate eforturile, pe fă triotism socialist Şi activitatea lor nu va mai 7~..........------------.=iv=r=— .. — —.—......-----------—- ■ i favoarea exploatatorilor criminali, ci o trai­­i mereu clasa muncitoare, trebue să ne orien­teze Şi să ne înarmeze în munca uriaşă şi covârşitor de importantă ce ne aşteaptă la începutul acestui nou an şcolar şi al no­ii epoci în pregătire- Sun­tem în situaţia de a da vieaţă unei fundamen­tale reforme a în­văţământului, onoare excep ională dar şi ră­­ştiinţei marxist-lenguist-staliniste, nici devo- , tamentul cel mai cald pentru clasa munci-­­ toare. Niciun efort să nu ni se pară îndestu­lător, nicio victorie să nu adoarmă vigilenţa noastră, sau să reducă intensitatea luptei.­­ Să folosim din plin şi ceea ce ne aduce nou, ca posibilităţi de muncă, anul ce ur­mează, învăţători şi profesori vor lucra cot la cot în ciclul II al învăţământului elemen-­­­tar. învăţători şi profesori vor fi membri ai l­­a luptători devotaţi şi con­tractori luminati, t­blourile Inspectoratului Şcolar Sibiu. După examenele de primire In şcoalele medii Zilele trecute s’aU terminat examenele d1* I nari săraci Şi numai în al treilea rând ffi itră şi până astăzi, niciodată califcativul de admitere tn anul I­­a diferite şcoale tehnice părinţilor mai înstăriţi şi care în adevăr con-NOU n a fost, nici pe departe, atât de meri- medici, precum şi cele de admitere în clasa stituie numai o minoritate a populaţiei, tot, ca în toamna acestui an. VIII jx, de la licee.­­ Pentru anul şcolar în curs, se resimt totuşi începem în adevar nu numai un an nou. Toate Şcolile practice, cum este Şi de ad­ unele greutăţi tehnice, din cauză că nu s’a dat mai ales o şcoală nouă, limpede definit teptat, au cunoscut o afluenţă de elevi can­ putut prevedea pentru fiecare ramură de în legea de reforma din 3 August 1948. Prin Ridaţi în anul I nevăzută până acuma.­­ şcoale, la ce procent de candidaţi se poate aceeaşi lege s’au creat şi asigurat Şcoalei con-j Aceasta o dovadă că orientarea spre aştepta. ^­rame,cu mana, omiu cir. ne,orma A­n­dit­uni prielnice pentru a ajunge din urm SCOUle de pregătire a cadrelor medii şi teh- Astfel este un lucru pe de o parte şi im­ . ro. Manolea Maria, Sibiu Str Reforma Agra* clasa muncitoare care, sub «*ralufita atmndu‘ , nice, a prins rădăcini serioase în rândul popu- bucurător, dar şi de regretat, fiindcă la multe ră, Nicoara Uim­­at piaţa Cluj. Jimon Ana, cere a avantgardei sale, Faradul Muncitoresc iaţiei ţării, care e tot mai pregătită şi din zi şcoale tehnice, profesionale şi pedagogice au fabrica Areca“‘* Tinuriţă Maria fabrică Român, a înregistrat un şir întreg de cuceriri nu ş­ mai conştientă de necesitatea strin- fost declaraţi elevi reuşiţi, dar fără locuri. Gratinza“* Ţăranu FHs fabrica Gromen­ei istorice şi-şi continuă, cu tot mm larg avânt I gemă de a gc da tineretului de ari o pregă- In legătură cu aceasta desigur că, Ministe- £££ Wunescu Domn^ fab£ Xo lupta de ndicare a maselor populare. Intrat tire de care generaţia matură n’a avut parte, rul învăţământului Public, are soluţia de negrt Cisnădie Săndulescu Georgeta, fabric d in vieaţa cea nouă, legata strana de frăman- Q pregatire ;n adevăr pentru bieaţă Şi nu mult în studiu şi nu va lăsa pe «imeu fără , f­ă . C­risnădie. Stoia Maria fabric. ţările sociale, Şcoala trebue să fie în slujba­t pentru aşa zisele idealuri culturale, fără nici posibilitatea de a-Şi continua pregătirea şco- Jfeva“ Cisnădie* Puciata Maria­­ fabrici acestei lupte, pentru ca să fie cu adevarat 0 legătură, cu necesităţile existenţei şi muncii Iară, cu atât mai mult că e vorba tocmai de : Cisnădie* și Cârstea Filofteia post şcoala poporului. productive. tineretul care a avut parte de o pregăire in- ^ ri8nId­e Iată de ce anul şcolar 1948/1949 deschide Normele de recrutare ale acestui prim con- tectal democratică, în cultul celor 3 sau 4­0 ERA NOUA, REI­OL­ TIONARA, în în­­tingent de populaţie şcolară, fixate de condu­­ani de învăţământ, în gimnaziile unice sau Datele de mai sus, sunt copiate din tablou văţământul public al Republicii Populare cerea învăţământului nostru, au fo­t du­­cere cursul inferior al tuturor celorlalte Şcoale de rile de detaşări ale Inspectoratului Şcolar Române. Iată de ce, urcând la catedră în judicioase, re­pictând cerinţele cele mai grad secundar, toamna acestui an, membrii corpului didac- normale aie unei reale democratizări a învă­­ţii trebue nu numai să-şi orienteze în general ţământului, în sensul că s’a deschis mas­e­­activitatea profesională a anului şcolar care vor larg, populare, postilitat­a de a-şi trimite începe — ceea ce este desigur important, — odraslele, la toate categoriile de şcoale se­ci să cuprindă cu privirea întregul Șantier al cundare. In sensul acesta s’a ţinut cont de tinerei, dar viguroasei noastre Republici Popu- starea materială a părinţilor, deschizându-se tare şi să fie perfect conştienţi de revoluţia larg porţile tuturor şcoalelor medii celor prin care trecem şi de formele superioare de munţi şi săraci, celor care până acum î­ntâm­­ineaţă către care ne îndreptăm cu paşi siguri penaţi numai uşi închise, în Şcoalele de învă- Şi bine călăuziţi, ţământ mai înalt. Astfel şcoalele, prin co-şcoalele medii, din şcoalele adaptate unui nou , . . . „ ,. . . ’ ** ' . . tip de învăţământ, s’a rezervat cel mai mare gasul celor mai trainice înfăptuiri. Pornind n|]m1r de IooUr. M ltru categoria întâia, a­dela fiorul înaltei mis’uni ce Ie stă în faţă N. N. MUNTEANU Judeţean. Învăţătoare conducătoare detaşate la şcolile urbane pentru anul şcolar 1948-49 Avram Dominica Şc. Nr. 2, Rusanda Ma­ria Şc. Nr. 2, Itu Ana Şc. Nr. 4, Cojocaru Veronica Şc. Nr. 5, Buta Sorica Şc. Nr. 1 Cisnădie. LA CĂMINE DE ZI Paulescu Maria, Sibiu Str. Reforma Agra- Încadrările la şcoalele elementare (ciclul 2) din Sibiu pe anul 1948-1949 LICEUL DE BĂIEȚI „GH. LAZAR“ vidu Gheorghe, Stoica Emilia şi Mândra Creangă Nicolae, Zecheriu Ioan, Enăchescu Aurora, Gheorgghe Babtes Nicolae­­ SCOALA ELEMENTARA NR. 2: Urziceanu *­­ nr. . . . .. - examinare, au fost îndrumate sa-Şi­­ g ’­r . Yvonne, Cosma Silviu, Belu Modesta, Sion ma­i sunt, alatui de clasa muncitoare Şi aleagă elevii nu numai după media obţinută. LICEUL DE FETE: Lungoci Corina, Dan- Adina, Teofănescu Olimpia, Damian Elena şi ELEMENTARA NR. 3: Popovi- Urbeanu Elena, Mesrobeanfl Maria, Menciu Ana, Olariu Maria, Ştefănescu pee eroică, atunci sarcina uriaşă ce ne stă f.. dg funcţionari săraci şi ni, fii sparţi- R , T “ fa,i ” "*«1'1” ni”"' “ ^ 1-1 •«» «*•”« . ! ȘCOALA rSDAGOC.ri FETE. BaJ..cu Srfl S— « I». W Astfel pentru fiecare clară începătoare din r ^ . ..„...........' n. . . ȘCOALA ELEMENTARA Nr. 4: Ionescu Silvia, Dănescu Mihail, Pampu Nicolae Și Ovana Victoria. ȘCOALA ELEMENTARA Nr. 5: Petru« număr de locuri pentru categoria întâia, a , sî încătrind,, „ A­dică Pentru fii de “100'*0" »» ,.,uSari care, ȘCOALA ELEMENTARA NR. li Vnsiliu Ioan, Constantinescu Vera, Vasilescu Emilian, în întrper ,t-ri nonir mc, hr/ corni,lni în adevâr’ majoritatea populaţiei Aurel, Apolzan Sabina, Vasilescu Maria, Bar- Xatu Nicolae, Bratu Elena, Simion Nicolae, iu ,Iu­ba întregului popor, membri, corpulun­g ,„no, ven,noi , rSnd fi. de funcţie. bu Silvestru, M Valeria, Pitaru Savu, şi Nicola Traian didactic vor putea ajunge la adevăratul pa- 6 l,b­o,a traiau* ŞCOALA ELEMENTARA Nr. 6: Salatescu Gheorghe, Bica Silvia, Creangă Axente Şi Banciu Samoilă. ŞCOALA ELEMENTARA CISNĂDIE: DrîU­ghiciu Maria, Stroca Elena şi Martui Nicolae. Eugenia, Vişana Susana, Popescu Elena Şi Pleşca Maria. ŞCOLI CU 7 ANI cunoaşte şovăiri şi rătăciri. „Apostolatul“ lor E . , îi nu va mai fi un şir întreg de privaţiuni în Materiile ce se intpreda potrivit nouii programe gT analtfce, la şcoalele medii de toate categoriile valoare morală. I LICEE BĂIEŢI ŞI FETE RPR an. 4. Economie politică an. 4. Fizică , sisten­t sau participarea a naŞterea, ca Română, toate clasele, Rusă, toate clasele, an. 1, 2. Chimie an. 1, 2. Naturale an. 1, 2. I voltarea şi întărirea regimului de democraţie a doua limbă gtrăină (dupâ alegere dintre 3. Igienă an. 3. Ed. Fizică an. 1, 2. popu­ar in ţara noastră, stu crea utonce or GermanAj Franceză, Engle­z). Istorie Geo- La acestea se adaugă materiile de specia­­realizări ale regimului sovietic in L.R.S.S., u t . i i?j i* ... .­­, _v grafie, Matematci, fizica, M­aturare, Lduca­­litate, absolvirea careurilor I. C. D„ studiul de fie­ . Activitiți Desen la care zi al ştiinţei manc.st-lemn,st-stal,piste ?. Toate clase, Constituţie RpR cl. ilt Fi!oso. mai ales exemp.ele măreţe pe care ni le dă fie c, 1Q u chimie 5 cL 9. 10.­U. Igienă cl. 8. Muzică cl. 8. ŞCOLI PEDAGOGICE BĂIEŢI ŞI F 'TE $t!int! sT*/Îa Română, Rusă Istorie, Şt. Naturale (cu * ^ ^ f PP« f 7 1 T . 7 ^ -r lichida clafe]e* RpR C1 71 Flzică cl. 6, 7. im­ediat datoriile băneşti faţă de direcţiunea aplicaţii agricole) Geografie, Fizică, Matema­tică, Igienă, Muzică, Ed. Fizică Desen, Lucru manual, Activităţi Educat­ie — la toate cla­sele. Pedagogie an. 2, 3, 4. Economie poli­pundere imensă. In înfăptuirea acestei sar- . n r.nr.­o ... . , . tica an. 3, const. KrK an. 4. Chimie a. 2, cim, sa nu lipsească nici pătrunderea temei- „ . T . i , i • , . , « , ... ... ... 3, 4. La Școalele pedagogice de fete, Ia toate nică a îndatoririlor profesionale, nici lum­ina , , . . clasele 2 ore de gospodărie. ȘCOLI TLHN­CE. (MATERIILE DE CULTURA GENERALA) Română, Rusă, Matematică, la toate c­a ele. ŞCOLI ELMENT­ARE. CICLUL II CL. 5, 6, 7 Română, Rusă, Istorie, Geografie, Mare-Chimie cl. 7. Igienă cl. 5. ; Monitorului Oficial restituind manualele ef. ŞCOLILE TEHNICE COMERCIALE le au în depozit, sau trimiţând sumele re­­materiile pentru toate cele trei secţii — re­­zultate din vânzări i­mercială, industrială, financiară).­­ ÎNDRUMĂTORUL ÎNVĂŢĂTORULUI Studiul comerţului, Contabilitatea şi calcul; Editura de Stat , tipărit îndrumătorul inf­lație, Stati­tică, Finanțe, Stenodacti­ogr­afic, vânâtorului, programa analitică d.­­_iy ,a Caligrafie, Geografie economică, Organizare prețul de 20 lei bucata ?1 /lani­ficare* . ... . . CINE POATE FI NUMIT IN -----------------------T-,---------------------- ^Ctu,e carf vor fun;tl0Da \ diversel e INVATAMANTUL PRESCOLAR Istorie an.. 1, 2, 3. Geografie an. 1, 2. Const. îcoli, comerciale se vor fixa de către minis- Ministerul In ordinul Nr 220.602/948. terul de resort. . . .... »rw«* —v.'wrg-mga'gi»' mi I I um in I iimi iiii'ii— face cunoscut ca pentru a acoperi lipsa de 1 ȘCOLILE TEHNICE PROFESIONALE cadre din în­vățăm­ăntu­l preȘcola­r aprobă ,a stituită din 15 ore nu din 18. Ştiri şcolare Ministerul învăţământului Public prin or­­dinul Nr. 220.410/1948 a dispus ca manua­lele didactice din anii trecuţi nu mai pot fi folosite pentru anul şcolar 1948 49. Soldurile de manuale monopolizate aflate la coope­rativele Şcolare vor fi restituite Monitorului cadrarea II ciclu 1 şi 2. in VIIffttori dein«»ti la NOrelil^ vDE, FE,T£ ... r . . . fi® suplinitoare, elemente din urmă­*­­ • Vor funcţiona cu secţiile: Croitorie, Rura­­toarele categorii: «llfl |*entru sutul rte şi Ţesut. Materiile de cultură generală: 1. Absolvente de şcoală normală. 2. Baca­aceluiaşi sindicat. Alăturarea, aceasta să în-! »««iar HMN-Ifli» sunt aceleaşi la orice şcoală tehnică,­­ laureate. 3. Elevele şcoalei C. G. M. Cluj, semneze un pas hotărîtor pe calea 3ch.Ambu- Moga loan Şc. elem. Nr. 1, Burducea Elena ŞCOLILE TEHNICE DE GOSPODĂRIE care au absolvit 2 sau 3 ani şi care n au dat lui de experienţe şi a îmbunătăţirii muncii Şc. elem. Nr. 1, Bozoviciu Teodora Şc. elem. Vor funcţiona cu secţiile: bucătărie, apă, . examen de diplomă. 5* să nu degenereze într’o concurenţă bur- Nr. 1, Munteanu Dominica Şc. elem. Nr. 2, lat-călcat, ţesut, lucru de mână, ornamen- ÎNCADRAREA PROFESORILOR ŞI preză. Avem de învăţat unii de la alţii şi Popescu Maria Şc. elem. Nr. 3, Tomescu Vie­­taţie, menaj, ştiinţele menajului. ÎNVĂŢĂTORILOR GERMANI munca fiecăruia va avea de câştigat, lupta­toria Şc. elem. Nr. 3, Roman Eugenia Şc. Şcolile tehnice profesionale de băieţi vor Ministerul a dat dispoziţii şi inspectorate­tuturora va fi mai plină de roade. elem. Nr. 3, Iacoviţă Maria Şc. elem. Nr. 5, funcţiona cu secţiile automobile, lăcătuşerie, ■ lor şcolare, ca până la data de 1 Octom­vrie Sub senmnul unirii trainice a corpului din Oancea Dorina Şc. elem. Nr. 5, Neagu Na­­tân,plărie Şi croitorie.­­ a. c. Să se facă încadrările tuturor profesori Sactic, cu conŞt­inţa istoricelor prefaceri la dejdea Şc. elem. Nr. 6, Bratu Aurel Şc. elem. Şcolile tehn­ice textile vor funcţiona cu lor şi învăţătorilor germani pe clase şi cafe­tare suntem chemaţi a lua parte, înainte pen- Nr. 8, Marcoci Vasile Şc. elem. Nr. 8 şi Va- secţiile: torcătorie, ţesut, vopsitorie, c­apretură, gorii de salarizare conform instrucţiunilor (ru aplicarea justă a legei de reformă a în­­silescu Ana Şc. elem. Nr. 8. mecanică şi materii speciale, primite. La data de 1 Octomvrie lucrările vărământului, nu ca executanţi mecanici, ci Tablourile de mai sus, sunt copii după ta- Pe anul şcolar curent o catedră et' '■s vor fi la di­poziţia Ministerului, pentru în­

Next