România Viitoare, 1949. aprilie (Anul 6, nr. 75-98)

1949-04-01 / nr. 75

Să pornim cu nădejde la însămânţări Printre sarcinile actuale ale plugărimii muncitoare, îndepli­nirea la timp a însămânţărilor de primăvară este sarcina cea mai importantă şi imediată. Zăpada şi ploile din iarna a­­ceasta, precum şi o temperatură scăzută care au prelungit ano­timpul friguros până spre sfâr­şitul lunei Martie, au împiedecat desfăşurarea normală a munci­lor pe ogoare, întârziind cam­pania însămânţărilor cu cca de până 15 zile. Acest timp trebue recuperat printr’o mai bună or­ganizare a muncii, printr’o con­tinu­tate desăvârşită intre arămii, gr­ăpări şi însămânţări şi prin­­tr un ajutor nestăvilit între plu­garii mijlocaşi şi plugarii săraci, pentru ca să recâştigăm zilele pierdute. Cu sprijinul muncito­rilor din uzine şi prin grija Par­tidului clasei muncitoare, care a ru­t­at pregătirea însămânţărilor, s­ au reparat uneltele de muncă ale muncitorimii dela coarnele plugului, s’au pregătit semin­ţele, s’au întocmit planurile de cultură până la gospodării. Pământul este acum suficient de uscat pentru a putea intra cu plugul sau tractorul şi este încă suficient de umed, păs­trând umezeala din ploi şi ză­pezi, pentru a sămăna în mustul zăpezii. Grâul de primăvară, ovăzul, orzul, măzărichea, floa­rea soarelui, sunt plante, ce trebue însămânţate imediat, pre­­gătind succesiv arăturile pentru porumb, cartofi, leguminoase, etc. Terenurile trebuesc grăpate imediat ce sunt arate, pentru a-şi păstra umezeala; trebuesc de ase­­menea grăpate ogoarele ce vor fi însămânţate mai târziu cu plante prăşitoare, chiar dacă nu sunt arate imediat. La staţiunile de maşini munca a început intens­, tractoarele in pâlcuri de Câte 5, lucrează la K­ungard, Daia, Şelimbar, Asnă­­­die, etc. pregătind terenurile­­ plugărimii sărace şi mijlocaşe. La gospodăriile de Stat, plu­gurile cu tracţiune animală în pasul liniştit al plăvanilor şi trac­toarele în păcănitul ritmic al motoarelor, întorc brazdă neagră in care maşinile împlântă să­mânţa dătătoare de rod. Ici şi colo au pornit şi plugarii muncitori pe ogoare. Aşa este la Guşteriţa, Şura Mare, Data, Mohu şi în alte părţi. Totuşi în­cercările sunt timide, sunt slabe. Mai există încă mentalitatea că pământul e rece şi sămânţa se va strica. In toamnă dăinuia mentalitatea greşită, că nu se poate însămânţa grâu în uscă­tură. Din faptul că cei care au sămănat în uscătură au grâu cu mult mai bun, mai sănătos şi mai viguros decât cei care au întârziat până la încheierea cam­paniei de toamnă, plugarii mun­citori trebue să tragă învăţă­minte, pornind la lucru fără pre­get, aşa cum au pornit gospo­dăriile de Stat şi staţiunile de maşini. Aci munca este plani­ficată, ştiinţific organizată şi în­drumată şi ştiinţa este superioară tradiţiei şi numai prin ştiinţă vom putea învinge inerţia unui trecut dezastruos. Aplicând învăţăturile agroteh­nice, vom reuşi să recoltăm şi noi câte 3—4000 kg la hectar, aşa cum se recoltează în Uniunea Sovietică, în locul celor 900 până 1200 kg, cât recoltam acum. Ştiinţa şi tehnica sovietică ce se introduce în gospodăriile de Stat, şi exemplul gospodării­lor de Stat trebue urmat, asigu­­rându-ne recolte îmbelşugate cu ajutorul cărora vom scăpa de sărăcie, căreia Partidul clasei muncitoare i-a declarat un crân­cen războiu şi ne vom pregăti condiţiuni pentru a păşi mai de­­parte în evoluţia agriculturii­­­­ noastre, în transformarea ei în­­ ! agricultură socialistă. - 1­L AGRICOLA Anus VI. - Mr. 75 {1191) Preţul 4 &«HI Vineri, 1 Aprilie 1949 REDACŢIA: Sfeta, A. lauen 10. TsL 2810, 2156 ADMINISTRAŢIA Pţa Republic» l. Id. 2174 dspsscti« unul «M­unstet lucrSfifp Conmesii­a» ?nVectuator pentru pac«­ultura BUCUREŞTI, 31. — Lucrările Congresului pentru pace şi cultură al intelectualilor din RPR au con­tinuat ieri dimineaţa în aceeaşi at­mosferă sărbătorească. Şedinţa a fost prezidată de d. profesor uni­versitar Traian Săvulescu, preşedin­tele Academiei Republicii Populare Române. D. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din RPR a citit raportul său întitulat: „Imperialis­mul, duşman de moarte al păcii, culturii şi independenţei naţionale“. ‘dă A&i&AvăAji m «s an sa ik* «b­as, tét im'sà ! D. Traian Săvulescu a dat apoi citir© telegramelor sosite pentru Congres din partea scriitorului american progresist Howard Fast şi a cântăreţului negru Paul Robeson. In telegrama d-lui Howard Fast se precizează între altele: Deşi am primit invitaţia Dvs. de a participa la Congres astăzi, 4 Martie, greu­tăţile care stau în faţa obţinerii unui paşaport vor face ca sosirea mea să nu fie o chestiune simplă. Nimic nu doresc cu mai multă plă­cere decât să fiu la Dvs. şi voi face totul pentru a putea veni. Dar dacă totuşi nu voiu putea fi acolo, atunci sper că veţi înţelege că absenţa mea e cauzată în parte de politica actuală a Departamentului de Stat. In telegrama d-hii Paul Robeson se afirmă între altele: Ca unul cand face parte din America progresistă regret că nu voiu putea fi la voi. Militanţii progresişti, activişti ai mişcării sindicale, intelectualii pro­gresişti ar fi fost feric­iţi dacă prin mine şi-ar fi putut exprima cre­dinţa in izbânda luptei voastre pentru egalitate, pentru apărarea intereselor celor mulţi şi nu a ce­lor puţini. Avem însă convingerea, că, cu toate ameninţările imperialişti­lor şi a aliaţilor lor, — rămăşiţele fasciste, — nu va trece mult timp până când poporul american va cere guvernului să găsească calea co­laborării cu Uniunea Sovietică şi ţările cu democrate populară. Voi sunteţi expresia concretă a puterii poporului. După citirea telegramelor d. Traian Săvulescu a enunţat că mu­zicianul Mălinian a scris in imn al Congresului. D. Iosif Ch­işinevsk­i, secretar al CC al PMR şi-a citit apel raportul întitulat: „Desvoltarea culturii în RPR, aport important la opera de apărare a păcii“. „Nilioane «ie naattni s© ridie:) şi se vor ridica tot mai dârzi ca si­ zădărni­cească planurile agresive ai© imperialiştilor“ BUCUREŞTI, 31. — In conti­nuarea lucrărilor Congresului in­telectualilor din RPR pentru pace şi cultură, a luat cuvântul d. Za­haria Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. D-na a desvoltat ra­portul întitulat „Imperialismul, (continuare în pagina 6-a) ,fNu pot să fiu la voi din cauza actualei politici a Departamentului de Stat american, voi sunteţi exemplul concret al puterii poporului“ ~ Telegramei© adresate de Howard Fast şi Paul Robeson fon* gresului intelectualii©!" din SC. I*. R. {»eatru »ace şi cultură — A Man­aai Sij MWMB Bill BWMIBttBBBMH IlBBBBBBBMIttBBBBb­BB­BBBBBBBBBB­ intelectualii $ tiranii inpton din emits Mérésien, Itvnp. Henrich. Od­at. Val de Sus ș- Map nu votai mot ani de­­ duz­une la ipaiul Comitetului de inițiativă al Con­prisului inteli­c­ualilor din R. P. R. pentrt­ pace $, cuikiră Intelectualii şi ţăranii muncitori din comunele Miercurea, Răşinari, Apaldul de Sus, Nocrich, Orlat, Mag şi Avrig, întrunindu-se zilele trecute în adunări obşteşti, au făcut act de adeziune la Apelul Comite­tului de iniţiativă al Congresului jwntin pace şi cultură al intelec­tualilor din Republica Populară Ro­mână — deschis Marţi 29 Martie a. c. la Bucureşti — votând într’o atmosferă de entuziasm, moţiuni în care salută Congresul şi îşi iau an­gajamentul de a sprijini cu toate forţele, hotărîrile ce se vor lua în vederea apărării păcii şi culturii, de a lupta cu toată hotărirea îm­potriva manevrelor războinice diri­jate de lagărul imperialist, de­­mascând fără cruţare pe duşmanii poporului şi ai păcii. Deasemenea ei şi-au luat angaja­mentul de a muncii pentru împli­nirea şi depăşirea Planului de Stat, spre grăbirea construirii socialis­mului la noi în ţară, spre con­solidarea lagărului antiimperialist şi democratic în frunte cu Uniunea Sovietică, împotriva imperialiştilor aţâţători la războiu, urmând exem­plul intelectualităţii celei mai înain­tate, intelectualitatea sovietică. li* *4AAAAA,AAAAAAAAAAAA «AAAAAAAAAA AAAAAA* AAA# Salatei de cronici mintali l­a Râul Va­jig — Fi­inţe, funcţionare, realizări şi planuri — Spitalul de cronici mintali din Râul Vadului a suferit foarte mult din cauza inundaţiilor din anul trecut. Gardurile precum şi ferestrele şi uşile de la saloanele bolnavilor au fost rupte iar pe­reţii stricaţi. In pivniţă şi pe podele au rămas straturi groase de nisip. Toate acestea au fost îndreptate prin munca fără pre­­get a personalului sanitar, ad­ministrativ şi de serviciu al spitalului. Cabinetul medical se compune din 2 încăperi luminoase şi în­căpătoare. Tot aci este instalată şi farmacia spitalului. Aici se dau consultaţii gratuite pen­ru popu­laţia săracă din împrejurimi: muncitori, plugari, ciobani, tăie­tori de lemne, care primesc şi medicamente, în limita cantită­ţilor disponibile în farmacie. Peste tot domneşte o curăţenie exemplară, începând de la hala­tele albe ale personalului sanitar, până la instrumentele şi uneltele cele mai neînsemnate. Faţă de cei 200 de bolnavi personalul este redus: 2 medici, 4 in­firmiere, 2 oameni de serviciu şi 2 pentru garda die noapte. Cu toate acestea toţi îşi fac da­­toria cu o conştiinciozitate deose-­ bită, pentru a face bolnavilor o vieaţă cât mai uşoară. De curând spitalul a primit un generator electric pentru in­stalarea luminii electrice. Spitalul mai are în plan captarea unor isvorare pentru instalarea unui apaduct şi introducerea canali­zării şi are în curs de confecţio­nare lingeria necesară pentru spital şi pentru bolnavi, procu­rată din fondurie afectate de Mi­nisterul Sănătăţii în cadrul Pla­nului de Stat. APROVIZIONAREA Spitalul este aprovizionat cu cantităţile de alimente necesare până la prima recoltă. Transpor­tul acestor alimente este insă foarte greu, fiind aduse de pe piaţa Sibiului, deja o depărtare de cca 40 de km. Pentru acest lucru administraţia spitalului nu dispune decât de o căruţă cu 2 cai. Ba poate ar fi nevoie ca Inspectoratul Sanitar să gă­sească modalitatea de a ajuta spitalul cu mijloace de transport auto, fie de la alte spitale din Sibiu, fie cu concursul prefec­turii în perioadele când spita­lul are nevoie de efectuarea transporturilor de aprovizionare. BUCĂTARI­A a fost înzestrată cu utilaj nou. Bolnavii primesc zilnic 2 felur­i de mâncare de bună calitate şi K­ I cantitate suficientă. Meni­ul este I afişat zilnic cu cantităţile de ali­mente necesare prevăzute de ta­bel. Din partea sindicatului zil­nic asistă un delegat la primirea­­ alimentelor şi a suplimentelor , pentru bolnavi. VIAT­A SINDICALA Deşi izolat la poalele munţi­lor, pe malul Oltului la cca 40 (continuare în pagina 6-a) Echipele de reparat in sprij­inul ţărănimii muncitoare Preocuparea îndeplinirii şi de­păşirii Planului de Stat frământă deopotrivă muncitorimea din în­treprinderi ca şi plugărimea. Pen­tru a veni în ajutorul muncitori­lor de la coarnele plugului, în perioada însămânţărilor de po­­mavară, echipele muncitoreşti din întreprind­en s-au deplasat la sate, reparându-le uneltele pe muncă. Duminecă 27 Martie a. c., au plecat la sate 12 echipe de reparaţii şi anume: Echipa dela Flamura Roşie în comuna Apaldul de Sus; două echipe dela Regionala Electrică în comnu Săcel şi Cristian; o echipă a Sindicatului Agricol la Am­naş­, o echipă IMS la Gura I Râului şi alta la Orlat; echipa Gaz Metan la Mag; două echipe de la Independenţa la Gârbova şi Cărpiniş; echipa de la Balanţa la Sângătin; echipa Elastic la Tur­­nişor iar Redtenbacher la Şura Mare. CE A REALIZAT REGIO­­NA­LA ELECTRICA LA CRISTIAN Echipa Regională Electrice Si­biu, care s-a deplasat la Cristian, au reparat mai multe maşini de semănat, au sudat pluguri şi au reparat o mulţime de unelte agri­cole mărunte, necesare fie pentru munce pe ogoare, fie în gospo­dăriile ţăranilor muncitori. ECHIPA GAZ METAN IN COMUNA MAG Deplac­.i.du-se în comuna Mag echipa întreprinderii de Stat Gaz Metan a reparat deasemenea uneltele agricole ale plugarilor muncitori și a distribuit în mod gratuit ,b.rănilor sărani 10 fiare de plug, care au fost lucrate die către muncitorii Bogdan Gh. şi Sânea Grigore. Colaborând îm­preună cu plugărimea munci­toare pentru repararea uneltelor, muncitorimea din fabrici întă­reşte alianţa cu plugărimea mun­citoare şi pregăteşte întrecerea agriculturii pe calea socialismu­lui. Lidner, Coman Li­viu, Bruja Aurel şi Spec­hei* corespondenţi

Next