România Viitoare, 1949. aprilie (Anul 6, nr. 75-98)
1949-04-01 / nr. 75
Să pornim cu nădejde la însămânţări Printre sarcinile actuale ale plugărimii muncitoare, îndeplinirea la timp a însămânţărilor de primăvară este sarcina cea mai importantă şi imediată. Zăpada şi ploile din iarna aceasta, precum şi o temperatură scăzută care au prelungit anotimpul friguros până spre sfârşitul lunei Martie, au împiedecat desfăşurarea normală a muncilor pe ogoare, întârziind campania însămânţărilor cu cca de până 15 zile. Acest timp trebue recuperat printr’o mai bună organizare a muncii, printr’o continutate desăvârşită intre arămii, grăpări şi însămânţări şi printr un ajutor nestăvilit între plugarii mijlocaşi şi plugarii săraci, pentru ca să recâştigăm zilele pierdute. Cu sprijinul muncitorilor din uzine şi prin grija Partidului clasei muncitoare, care a rutat pregătirea însămânţărilor, s au reparat uneltele de muncă ale muncitorimii dela coarnele plugului, s’au pregătit seminţele, s’au întocmit planurile de cultură până la gospodării. Pământul este acum suficient de uscat pentru a putea intra cu plugul sau tractorul şi este încă suficient de umed, păstrând umezeala din ploi şi zăpezi, pentru a sămăna în mustul zăpezii. Grâul de primăvară, ovăzul, orzul, măzărichea, floarea soarelui, sunt plante, ce trebue însămânţate imediat, pregătind succesiv arăturile pentru porumb, cartofi, leguminoase, etc. Terenurile trebuesc grăpate imediat ce sunt arate, pentru a-şi păstra umezeala; trebuesc de asemenea grăpate ogoarele ce vor fi însămânţate mai târziu cu plante prăşitoare, chiar dacă nu sunt arate imediat. La staţiunile de maşini munca a început intens, tractoarele in pâlcuri de Câte 5, lucrează la Kungard, Daia, Şelimbar, Asnădie, etc. pregătind terenurile plugărimii sărace şi mijlocaşe. La gospodăriile de Stat, plugurile cu tracţiune animală în pasul liniştit al plăvanilor şi tractoarele în păcănitul ritmic al motoarelor, întorc brazdă neagră in care maşinile împlântă sămânţa dătătoare de rod. Ici şi colo au pornit şi plugarii muncitori pe ogoare. Aşa este la Guşteriţa, Şura Mare, Data, Mohu şi în alte părţi. Totuşi încercările sunt timide, sunt slabe. Mai există încă mentalitatea că pământul e rece şi sămânţa se va strica. In toamnă dăinuia mentalitatea greşită, că nu se poate însămânţa grâu în uscătură. Din faptul că cei care au sămănat în uscătură au grâu cu mult mai bun, mai sănătos şi mai viguros decât cei care au întârziat până la încheierea campaniei de toamnă, plugarii muncitori trebue să tragă învăţăminte, pornind la lucru fără preget, aşa cum au pornit gospodăriile de Stat şi staţiunile de maşini. Aci munca este planificată, ştiinţific organizată şi îndrumată şi ştiinţa este superioară tradiţiei şi numai prin ştiinţă vom putea învinge inerţia unui trecut dezastruos. Aplicând învăţăturile agrotehnice, vom reuşi să recoltăm şi noi câte 3—4000 kg la hectar, aşa cum se recoltează în Uniunea Sovietică, în locul celor 900 până 1200 kg, cât recoltam acum. Ştiinţa şi tehnica sovietică ce se introduce în gospodăriile de Stat, şi exemplul gospodăriilor de Stat trebue urmat, asigurându-ne recolte îmbelşugate cu ajutorul cărora vom scăpa de sărăcie, căreia Partidul clasei muncitoare i-a declarat un crâncen războiu şi ne vom pregăti condiţiuni pentru a păşi mai departe în evoluţia agriculturii noastre, în transformarea ei în ! agricultură socialistă. - 1L AGRICOLA Anus VI. - Mr. 75 {1191) Preţul 4 &«HI Vineri, 1 Aprilie 1949 REDACŢIA: Sfeta, A. lauen 10. TsL 2810, 2156 ADMINISTRAŢIA Pţa Republic» l. Id. 2174 dspsscti« unul «Munstet lucrSfifp Conmesiia» ?nVectuator pentru pac«ultura BUCUREŞTI, 31. — Lucrările Congresului pentru pace şi cultură al intelectualilor din RPR au continuat ieri dimineaţa în aceeaşi atmosferă sărbătorească. Şedinţa a fost prezidată de d. profesor universitar Traian Săvulescu, preşedintele Academiei Republicii Populare Române. D. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din RPR a citit raportul său întitulat: „Imperialismul, duşman de moarte al păcii, culturii şi independenţei naţionale“. ‘dă A&i&AvăAji m «s an sa ik* «bas, tét im'sà ! D. Traian Săvulescu a dat apoi citir© telegramelor sosite pentru Congres din partea scriitorului american progresist Howard Fast şi a cântăreţului negru Paul Robeson. In telegrama d-lui Howard Fast se precizează între altele: Deşi am primit invitaţia Dvs. de a participa la Congres astăzi, 4 Martie, greutăţile care stau în faţa obţinerii unui paşaport vor face ca sosirea mea să nu fie o chestiune simplă. Nimic nu doresc cu mai multă plăcere decât să fiu la Dvs. şi voi face totul pentru a putea veni. Dar dacă totuşi nu voiu putea fi acolo, atunci sper că veţi înţelege că absenţa mea e cauzată în parte de politica actuală a Departamentului de Stat. In telegrama d-hii Paul Robeson se afirmă între altele: Ca unul cand face parte din America progresistă regret că nu voiu putea fi la voi. Militanţii progresişti, activişti ai mişcării sindicale, intelectualii progresişti ar fi fost fericiţi dacă prin mine şi-ar fi putut exprima credinţa in izbânda luptei voastre pentru egalitate, pentru apărarea intereselor celor mulţi şi nu a celor puţini. Avem însă convingerea, că, cu toate ameninţările imperialiştilor şi a aliaţilor lor, — rămăşiţele fasciste, — nu va trece mult timp până când poporul american va cere guvernului să găsească calea colaborării cu Uniunea Sovietică şi ţările cu democrate populară. Voi sunteţi expresia concretă a puterii poporului. După citirea telegramelor d. Traian Săvulescu a enunţat că muzicianul Mălinian a scris in imn al Congresului. D. Iosif Chişinevski, secretar al CC al PMR şi-a citit apel raportul întitulat: „Desvoltarea culturii în RPR, aport important la opera de apărare a păcii“. „Nilioane «ie naattni s© ridie:) şi se vor ridica tot mai dârzi ca si zădărnicească planurile agresive ai© imperialiştilor“ BUCUREŞTI, 31. — In continuarea lucrărilor Congresului intelectualilor din RPR pentru pace şi cultură, a luat cuvântul d. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. D-na a desvoltat raportul întitulat „Imperialismul, (continuare în pagina 6-a) ,fNu pot să fiu la voi din cauza actualei politici a Departamentului de Stat american, voi sunteţi exemplul concret al puterii poporului“ ~ Telegramei© adresate de Howard Fast şi Paul Robeson fon* gresului intelectualii©!" din SC. I*. R. {»eatru »ace şi cultură — A Manaai Sij MWMB Bill BWMIBttBBBMH IlBBBBBBBMIttBBBBbBBBBBBBBBBBB intelectualii $ tiranii inpton din emits Mérésien, Itvnp. Henrich. Odat. Val de Sus ș- Map nu votai mot ani de duzune la ipaiul Comitetului de inițiativă al Conprisului intelicualilor din R. P. R. pentrt pace $, cuikiră Intelectualii şi ţăranii muncitori din comunele Miercurea, Răşinari, Apaldul de Sus, Nocrich, Orlat, Mag şi Avrig, întrunindu-se zilele trecute în adunări obşteşti, au făcut act de adeziune la Apelul Comitetului de iniţiativă al Congresului jwntin pace şi cultură al intelectualilor din Republica Populară Română — deschis Marţi 29 Martie a. c. la Bucureşti — votând într’o atmosferă de entuziasm, moţiuni în care salută Congresul şi îşi iau angajamentul de a sprijini cu toate forţele, hotărîrile ce se vor lua în vederea apărării păcii şi culturii, de a lupta cu toată hotărirea împotriva manevrelor războinice dirijate de lagărul imperialist, demascând fără cruţare pe duşmanii poporului şi ai păcii. Deasemenea ei şi-au luat angajamentul de a muncii pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat, spre grăbirea construirii socialismului la noi în ţară, spre consolidarea lagărului antiimperialist şi democratic în frunte cu Uniunea Sovietică, împotriva imperialiştilor aţâţători la războiu, urmând exemplul intelectualităţii celei mai înaintate, intelectualitatea sovietică. li* *4AAAAA,AAAAAAAAAAAA «AAAAAAAAAA AAAAAA* AAA# Salatei de cronici mintali la Râul Vajig — Fiinţe, funcţionare, realizări şi planuri — Spitalul de cronici mintali din Râul Vadului a suferit foarte mult din cauza inundaţiilor din anul trecut. Gardurile precum şi ferestrele şi uşile de la saloanele bolnavilor au fost rupte iar pereţii stricaţi. In pivniţă şi pe podele au rămas straturi groase de nisip. Toate acestea au fost îndreptate prin munca fără preget a personalului sanitar, administrativ şi de serviciu al spitalului. Cabinetul medical se compune din 2 încăperi luminoase şi încăpătoare. Tot aci este instalată şi farmacia spitalului. Aici se dau consultaţii gratuite penru populaţia săracă din împrejurimi: muncitori, plugari, ciobani, tăietori de lemne, care primesc şi medicamente, în limita cantităţilor disponibile în farmacie. Peste tot domneşte o curăţenie exemplară, începând de la halatele albe ale personalului sanitar, până la instrumentele şi uneltele cele mai neînsemnate. Faţă de cei 200 de bolnavi personalul este redus: 2 medici, 4 infirmiere, 2 oameni de serviciu şi 2 pentru garda die noapte. Cu toate acestea toţi îşi fac datoria cu o conştiinciozitate deose- bită, pentru a face bolnavilor o vieaţă cât mai uşoară. De curând spitalul a primit un generator electric pentru instalarea luminii electrice. Spitalul mai are în plan captarea unor isvorare pentru instalarea unui apaduct şi introducerea canalizării şi are în curs de confecţionare lingeria necesară pentru spital şi pentru bolnavi, procurată din fondurie afectate de Ministerul Sănătăţii în cadrul Planului de Stat. APROVIZIONAREA Spitalul este aprovizionat cu cantităţile de alimente necesare până la prima recoltă. Transportul acestor alimente este insă foarte greu, fiind aduse de pe piaţa Sibiului, deja o depărtare de cca 40 de km. Pentru acest lucru administraţia spitalului nu dispune decât de o căruţă cu 2 cai. Ba poate ar fi nevoie ca Inspectoratul Sanitar să găsească modalitatea de a ajuta spitalul cu mijloace de transport auto, fie de la alte spitale din Sibiu, fie cu concursul prefecturii în perioadele când spitalul are nevoie de efectuarea transporturilor de aprovizionare. BUCĂTARIA a fost înzestrată cu utilaj nou. Bolnavii primesc zilnic 2 feluri de mâncare de bună calitate şi K I cantitate suficientă. Meniul este I afişat zilnic cu cantităţile de alimente necesare prevăzute de tabel. Din partea sindicatului zilnic asistă un delegat la primirea alimentelor şi a suplimentelor , pentru bolnavi. VIATA SINDICALA Deşi izolat la poalele munţilor, pe malul Oltului la cca 40 (continuare în pagina 6-a) Echipele de reparat in sprijinul ţărănimii muncitoare Preocuparea îndeplinirii şi depăşirii Planului de Stat frământă deopotrivă muncitorimea din întreprinderi ca şi plugărimea. Pentru a veni în ajutorul muncitorilor de la coarnele plugului, în perioada însămânţărilor de pomavară, echipele muncitoreşti din întreprinden s-au deplasat la sate, reparându-le uneltele pe muncă. Duminecă 27 Martie a. c., au plecat la sate 12 echipe de reparaţii şi anume: Echipa dela Flamura Roşie în comuna Apaldul de Sus; două echipe dela Regionala Electrică în comnu Săcel şi Cristian; o echipă a Sindicatului Agricol la Amnaş, o echipă IMS la Gura I Râului şi alta la Orlat; echipa Gaz Metan la Mag; două echipe de la Independenţa la Gârbova şi Cărpiniş; echipa de la Balanţa la Sângătin; echipa Elastic la Turnişor iar Redtenbacher la Şura Mare. CE A REALIZAT REGIONALA ELECTRICA LA CRISTIAN Echipa Regională Electrice Sibiu, care s-a deplasat la Cristian, au reparat mai multe maşini de semănat, au sudat pluguri şi au reparat o mulţime de unelte agricole mărunte, necesare fie pentru munce pe ogoare, fie în gospodăriile ţăranilor muncitori. ECHIPA GAZ METAN IN COMUNA MAG Deplac.i.du-se în comuna Mag echipa întreprinderii de Stat Gaz Metan a reparat deasemenea uneltele agricole ale plugarilor muncitori și a distribuit în mod gratuit ,b.rănilor sărani 10 fiare de plug, care au fost lucrate die către muncitorii Bogdan Gh. şi Sânea Grigore. Colaborând împreună cu plugărimea muncitoare pentru repararea uneltelor, muncitorimea din fabrici întăreşte alianţa cu plugărimea muncitoare şi pregăteşte întrecerea agriculturii pe calea socialismului. Lidner, Coman Liviu, Bruja Aurel şi Spechei* corespondenţi