România - Provincie, februarie 1939 (Anul 2, nr. 256-268)

1939-02-16 / nr. 256

.«„Ort»"'.' Anul II No. 256 MESAGIUL M. S. REGELUI PESTE OCEAN Cuvântul Suveranului, împrăştiat de­­ undele nevăzute­ ale posturilor de emisiune în cele patru zări ale lumii, a lămurit rostul participării­ noa­stre la marea Expoziţie Internaţională din New-York. Rostire sobră, substanţială, afirmând încă odată dorinţa de­ pace României, dorinţa de bună înţelegere şi de cooperare între neamuri, pen­­tru a ne bucura de roadele unei civilizaţii, ale unui progres, din nefericiri mereu ameninţate de spectrul războiului. Şi cum vorbele se adresau unu binecuvântat popor, dintr’un continent cu harta ţărilor trasă cu linia, fost fericit gândul regesc de a aminti că alta ne-a fost soarta, altele condiţiile de existenţă, altele şi mult mai vitrege împrejurările geografice şi istorice care au zădărnicit României evoluţia firească ,­a privilegiatelor etate de-aiurea­ .Pavilionul României de la New-York va înfăţişa străduinţele noastr Continui către progresul social-general al ţării. El va arăta că România, a­­şezată la răscrucea atâtor civilizaţii, a reuşit în ciuda luptelor de secol­ pentru apărarea sa naţională, să creeze pentru­ sine o civilizaţie naţională specifică, de care este cu drept cuvânt mândră. Pe acest trecut ne inte­meiera i­ sforţările noastre continui către progres şi dorim să infăţişăm această desvoltare neîntreruptă lumii întregi". Prospectorii vastului continent american, emigranţii porniţi din lu­mea veche în lumea nouă ca să-şi creieze o patrie nouă, au găsit în veacu­rile trecute un teritoriu imens, virgin, neexplorat şi neexploatat. Au găsit urmele unei civilizaţii crepusculare, care nu mai corespundea întru nimic ci ritmul civilizaţiei europene de după renaştere. Seminţiile indigene s’au stins, s’au retras spre marile rezerve unde mai supravieţuiesc doar ca vesti­giile unei specii condamnate peirii, ca bourii din codrii Europei şi caprei negre din surele tancuri carpatice. Ciclul răsboaielor teritoriale s’a înche­iat repede. Pe un teren neted, proaspăt, abia defrişat, au luat fiinţă gigan­tele oraşe, au purces a sfredeli sondele, s’au ridicat fabuloase uzini, a născu o civilizaţie care nu cunoştea nimic din tradiţiile Europei noastre, dar nici nimic din obstacolele viclene, tenace, care împiedicau progresul absolut­. Mai ales aceasta are nevoie s-o cunoască poporul american, pentru înţelege forma nostră deosebită de cultură şi de civilizaţie, dificultăţii­ noastre, adaptarea mult mai anevoioasă şi mai circumspectă la tehnicis­mul total. America îşi rezolvă multe probleme aproape in abstract, fiindcă mentalitatea, tradiţia, rezistenţa materialului uman, animozităţile între na­­ţiile vecine secular moştenite, nu stau piedică la religia progresului şi­­ confortului. Climatul nostru e altul. Poate şi substanţa civilizaţiei şi a cul­turei e alta. . ....... Pavilionul României, ca şi pavilioanele celorlalte state europene, vor­ concretiza pentru americani răspicata deosebire între cele două lumi, cari nu se aseamănă nici structural, nici psihologic, dar pentru atât, nu-i ш motiv să nu se iubească şi să nu se preţuiască poate chiar prin legea con­trastelor. A mai rostit Suveranul: „Nu vom uita niciodată că în rândurile cetă­ţenilor americani se găsesc foarte mulţi de origină română şi că ei alcă­tuiesc legătura care ne uneşte şi intensifică interesul participării noastre la Expoziţia din New-York“. Despre aceşti fraţi români de peste ocean, prea adesea uitaţi de patria, mumă în trecut, am scris nu odată în ziarele noastre de aci ca şi în ziare­­­almanahurile, publicaţiile româneşti de peste ocean. Ni s’au cerut cărţi, i s’au cerut tipărituri, am primit scrisori, de o sfâşietoare nostalgie, cari dovedesc că românii de-acolo şi-au dus cu dânşii patria în suflet, deş atâtea urâte uneltiri au încercat să adumbrească un nobil şi etern senti­­ment. Aşa­dar un prilej mai mult să ne amintim cu mai fierbinte grijă­­cu o mai aspră mustrare o datorie uitată, pentru fraţi din sângele noştr cu suflet din sufletul nostru. Intru cât ne priveşte o vom face şi iată, că încă odată, numai cuvânt, regal, gândul regesc, ne aduc la datoriile de care viaţa măruntă ne-i depărtat, ne-a înstrăinat, ne-a risipit. Căci în Mesagiul M. S. Regelui Carol II adresat peste ocean, ceva lipsit Anume a lipsit cuvântul care să­ amintească în ce neţărmurită mă­sură­­această Românie modernă şi paşnică şi temeinic restaurată pe cale progresului, e opera Maiestăţii Sale, înainte de a fi a noastră a tuturor mari şi mici, cunoscuţi şi necunoscuţi. Fără gândul, voinţa şi fapta Suve­ranului, fără isbăvitoarea hotărîre de anul­ trecut, ce-ar fi fost oare Fa­lionul României la Expoziţia Internaţională din New-York? .. . Pavilionul Haosului şi al Anarhiei, înfăţişând o ţară alunecată în A­­narhie și Haos. ‘ ’ ' ..........­­ .... . :: : ■ ‘ CEZAR PETRESCU M. S. REGELE CAROL II Гаха plătită în numerar. Ord. P. X. X. Nr. 143.114. A­n­g­li­a va desvolta relaţiile comerciale cu ţările Dunărene LONDRA, 13 (Rador). — Răspunzând la o întrebare privitoare la relaţiile co­merciale ale Marii Brita­nii cu ţările din sud-estul european, d. Butler a afir­mat din nou că politica guvernului britanic tinde la menţinerea şi, pe cât posibil, la desvoltarea co­merţului dintre Regali Unit şi ţările dunărene, contribuind astfel la îm­bunătăţirea situaţiei eco­nomice din acele ţări. Rezultatele generale ale alegerilor pentru Dieta Ukrainei Carpatice HUST, 13 (Rador). —Rezul­tatele generale ale alegerilor pentru prima Dietă autonomă a Ukrainei Carpatice au fost date publicităţii: Alegători înscrişi: 284.365. Voturi eximnate: 263.202, a­­dică 92,5 la sută. Lista guvernului a întrunit 243.557 voturi, adică 93 la sută din voturile exprimate. Contra guvernului au votat 19.645. D.V.V. TULEA IN AUDIENTA IA D. CHAMBERLAIN LONDRA, 13 (Rador). — D. V. V. Tilea, ministrul României la Londra, a fost primit Luni în audientă de primul ministru, d. Neville Chamberlain, în cabine­tul acestuia dela Camera Co­munele. . D. V. V. TILLEA . 16 Februarie 19 3 9 TELEFOANE: Direcția: Str. Regală No. 1 — 5.57.85. Redacţia şi Secretariatul: Regală No. 1 , Bl .Academiei 37 — 5.57.76. ,5.57.88. Secretariat Provincie: Str. Regală No. 1, 5.57.77.­­ * ' Administrația: Pasagiu­ Victoriei (fost Imobiliara) Scara C. 5.57.61 și 4.20.62. Publicitate - Abonamente - Informaţiuni : Str. Const Mille 9 — 4.89.05. ,, , ABONAMENTE: Un an 750 lei Şase luni 380 ■ „ Trei luni 200 „ Pentru instituţiuni 1000 .. O MARE PERFORMANŢĂ AERIANĂ LONDRA COLONIA CAPULUI $1 RETUR­­N 4 ZILE, 10 ORE $i 15 MINUTE Aviatorul englez Al­ec Henshaw a parcurs formidabila rută de 24.000 de km, cu o diferenţă de aproape 30 ore faţă de ultimul record PE AERODROMUL DIN GRAVESEND AVIATORUL S’A DAT JOS DIN CARLINGĂ EXTENUAT ŞI CU FAŢA PLINA DE SÂNGE LONDRA. — Alee Henshaw, cu­noscutul aviator englez, a reuşit sâ sfârşească cu bine unul din cele mai dificile raiduri aviatice: Lon­dra — Colonia Capului — Londra. Astfel Alee Henshaw deţine Tei re­corduri: Londra — Col. Capului (39 ore. 30) ; Col. Capului — Londra (39 ore| 33) şi Londra — Col. Capului — Londra, cu un total de 4 zile, 10 ore şi 15 minute. Raidul este însemnat mai ales prin dificultăţile sale şi Henshaw a plă­tit scump recordul. Omul care a ate­rizat pe aerodromul din Gravesend, la înapoere, nu avea deloc chipul unui erou surâzător, ci o biată alură de fiinţţă epuizată. Când s’a ridicat din carlingă, aviatorului i s’a pornit o emoragie nazală aşa că în loc de a-l felicita cei ce au venit să-l în­tâmpine au trebuit să-l dea pe mâ­na, sanitarilor, pentru un ajutor rapid. .­­­ .. Cu toate acestea Alec Henshaw s’a refacut repede şi a putut­ răspunde discursului de primire al primarului local. După punctul Oran, ultima sa eta­pă, aviatorul a suferit un acces de malarie; deasupra Mediteranei a avut de luptat cu condiţii de atmos­feră extrem de rele. Vântul a jucat aparatul în aşa fel încât însuşi pilo­tul a’a lovit cu capul de tabloul de bord, făcându-şi ,o adâncă rană la frunte. Timp­ de şase ore sângele din nas n’a încetat să curgă. Şi cu toate acestea, cu o tenacitate puţin comu­nă, aviatorul şi-a urmat ruta, atin­gând pământul englezesc exact la ora pe care şi-o propusese. La felicitările primarului, Alee Henshaw n’a putut răspunde decât cu câteva cuvinte: — Mulțumesc­ din toată inima. Alee Henshaw mai deţine Cupa Regală engleză. El­ a pornit în raid după o îngrijită pregătire, deoarece acest drum era piatra­­ de încercare a­­ carierei ,sgle. Es­te­­ într’adevăr o acţiune de mare clasă recordul său, deoarece a acoperit peste 20.000 km, numai în 4 zile,­10 ore şi 15 minute, cu un mic aparat „200 cai putere”. Plecând ,aseară din Libreville, la ora­ș, Alec Henshaw a aterizat la Gao, apoi­ ]­ Oran, unde a făcut o scurtă escală de 20 minute. De aci încolo drumul a mers direct până la Londra, plin­ de­ primejdii dar glorios. Pentru­ a sublinia admirabila per­formanţă a raidului împlinit de Henshaw, ajunge să notăm că de multă vreme aviatorii cei mai în­cercaţi ai Angliei încearcă să-l ducă la bun sfârşit şi că timpul realizat acum este cu 30 de ore mai bun de­câ­t recordurile anterioare. Aterizând la Gravesend, Henshaw era complect e­­puizat şi plin de sânge pe faţă, aşa că a fost nevoe de o imediată intervenţie medicală Drumul parcurs de aviatorul Henshaw D. RUBLEE ŞI A TERONAT MISIUNEA LONDRA, 13 (Rador). — Comite­tul interguvernamental al refugia­ţilor, întrunit azi dimineaţă, a as­cultat expunerea directorului său Rublee asupra rezultatelor conver­­saţiunilor pe care le-a avut în ulti­mul timp la Berlin.­­ Se afirmă că d. Rublee îşi conside­ră misiunea ca­­ terminată prin re­miterea în mâinile comitetului a do­cumentului ce precizează condiţiile în care Reichul este dispus­ să­­ par­ticipe la finanţarea exodului evreilor în puterea vârstei. Mâine d. Rubb­e va pleca în Ame­rica. . CRIZA DE GUVERN DIN BELGIA SE PRELUNGEŞTE BRUXELLES,: 13 (Rador). — In cercurile parlamentare circulă s­vonul că d. Jaspar a renunţat să mai formeze guvernul. După ce a declarat ziariştilor că a renunţat la misiunea de a forma noul guvern, d. Jaspar a adăugat că crede că sunt trei condiţii esenţiale pentru constituirea unui guvern sta­bil şi anume: 1) limitarea număru­lui miniştrilor la zece; 2) respectul Constituţiei, care spune că Regele numeşte pe miniştrii săi; 3) repar­tiţia portofoliilor în cinci portofolii cu caracter politic, rezervate parla­mentarilor, şi în cinci portofolii cu caracter tehnic, adică privind apă­rarea naţională, sau necesităţile fi­nanciare şi economice ale ţării. Socialiştii nu au putut accepta a­­ceastă formulă, cerând cu insistenţă ca numărul miniştrilor şi proporţia portofoliilor încredinţate parlamen­tarilor să fie sporite. Neavând dorinţa să constitue un guvern oarecare şi convins fiind că formula sa corespunde necesităţilor actuale, d. Jaspar a renunţat deci să-şi continue misiunea. CEREMONIA DE LA PALAT D. Duc­d, ambasadorul Iugoslaviei la București, general N. Con­­deescu și col. Stavăr, prefectul Palatului, coborînd scările Pala­­tului Regal după prezentarea scrisorilor de acreditare

Next