România - Provincie, mai 1939 (Anul 2, nr. 343-358)

1939-05-16 / nr. 343

Misiunea d-lui Mitiţă Constantinescu in Italia Pacifică prin însăşi esenţa ei, politica românească, externă sau economică, nu se putea inspira de­cât din situaţia geografică a Ro­mâniei, pusă la răscruce de dru­muri şi de neamuri. Tot trecutul nostru este pildui­tor în această privinţă. Pe aceste meleaguri, de-a lungul veacurilor, nu s’au strecurat nu­mai hoarde de năvălitori, înfo­metaţii stepelor în goană după prad­ă şi hrană bogată. Pe drumurile mari, cu circu­laţie internaţională care brăzdau ţinuturile noastre, au trecut în a­­celaş timp chervane cu negustori, puzderie de oameni veniţi să a­­ducă bogăţiile lor şi să ia în schimb roada pământului nostru. Târgurile româneşti de schimb, de odinioară, erau celebre în a­­ceastă parte răsăriteană a Euro­pei. Mierea albinelor, caii moldove­neşti focoşi şi mândri cum nu se mai poate, ocalele de unt şi vinul ca nectarul zeilor luau drumul străinătăţii, în schimbul blănilor somptuoase, paloşelor cu mâner cizelat, abalelor şi şalurilor, mă­­tăsurilor foşnitoare şi oglinzilor cu ramă înflorată. Atunci când vremea devenia calmă, când tulburarea şi svonul războiului se destrămau în nefiin­ţă ca visul urît, sau norii de plumb ai orizontului; când oştenii reintegrau căminele, ţăranul sa­telor, târgoveţul târgurilor, schim­bând flinta şi suliţa pe mistrie, viaţa îşi reîncepea firul întrerupt o clipă. Odată politica treburilor din afară mântuită, prin semna­rea de tratate sau alianţe, odată relaţiile paşnice cu vecinii instau­rate prin înţeleaptă prevedere sau prin bărbăţia Voevodului, schimburile reîncepeau şi ele nor­mal, înfloritoare, economicul —« spre a întrebuinţa o expresie consacrată a timpului de azi — lua întâietate asupra politicului. Suntem o ţară pacifică. Azi ca şi odinioară truda noastră este să avem relaţii de prietenie, să ne valorificăm dincolo de hotare munca noastră, să cumpănim bi­ne ceia ce dăm cu ceiace ne tre­­bue; să trecem, acolo de unde ni se cere, surplusul holdelor — prin voia lui Dumnezeu şi munca ţă­ranului — nesfârşit de bogate. Relaţiile noastre politice cu veci­nii şi cu puterile mai îndepărta­te nu au avut şi nu pot avea de­cât acest crez, moştenit de la înain­taşi , să păstrăm pacea, acest bun deosebit al umanităţii în ca­re ne însorim, şi să ne valorificăm pe toate tărâmurile, mai ales pe cel economic, posibilităţile noa­stre. Vizita circulară a ministrului nostru de Externe d. Gafencu în marile Capitale ale Occidentului, a rostit desigur şi a precizat a­­ceastă dorinţă de pace, de armo­nie a României. Urmându-i imediat, călătoria ministrului de finanţe, d. Mitiţă Constantinescu, vine să întregea­scă prin latura economică, ţinta şi rosturile politicii noastre. Prezenţa la Roma a d-lui Mi­tiţă Constantinescu nu este o simplă vizită, ci, ia în aceste mo­mente o deosebită importanţă, pe care nu numai noi i-o atribuim, dar în acelaş timp şi opinia pu­blică italiană, sensibilă, i-o atri­­bue.In adevăr, nu trebue uitat că in balanţa noastră comercială schimburile cu Italia se plasau in rang de frunte aproape — (Italia era a doua ţară pentru exportul nostru după Germania) , şi că în afară de stricta im­portanţă din sectorul economicu­lui, relaţiile cu această ţară se clădeau pe o afecţiune de strânsă înrudire. Uitate cândva, de un regim acum apus, aceste adevăruri, relaţiile noastre cu Italia au fost totuş considerabil sporite anul trecut, tot prin străduinţa şi clar vizi­unea d-lui Mitiţă Constantinescu. Astăzi contactul pe care d-sa il ia la Roma cu conducătorii eco­nomiei fasciste, nu face decât să adâncească o prietenie, să sporea­scă relaţiile comerciale în viitor, să readucă, în raporturile econo­mice pe care România înţelege să le aibă cu toate Statele, şi această ţară pe planul de frunte pe care îl ocupa odinioară. Şi felul extrem de elogios cu ca­re presa italiană l-a întâmpinat pe ministrul nostru de finanţe, ca şi călduroasa primire pe care oficialitatea i-a rezervat-o, îndri­­tueşte o promptă și îmbucurătoa­re reușită. fVUWWWWWUWWWWWWW întrevederea D-LUI V. V. ТШ CU LORDUL HALIFAX I LONDRA, 13 (Rador). — D. V. V. Tilea, ministrul Româ­­niei la Londra, a fost primit Miercuri, 10 маД, în audiență de către lordul Halifax, mini­­strul de Externe al Angliei. ■ BIRO­URILE / ! Direcţiunea şi Redacţia: Calea Victoriei!­­ 50, Pasaglul Victoria, Scara B, Et. L, I Administraţia: Pasaglul Victoria a fost Imobiliara) Scara B. 12 TEXTUL INALTATOARELOR SCRISORI AfESATE D-LUI ARMAND CALINESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI Majestatea Sa Regele şi Marele Voevod Mihai au trimis ori d-lui preşedinte al Consiliului de miniştri alăturatele scrisori de subscripţie la fondul pen­tru apărarea graniţelor. La emoţionantele ges­turi ale Ţării, care—prin fiii ei din toate straturile societăţii — a ţinut să-şi exprime încă odată sfân­tul legământ de a-şi apă­ra cu orice preţ frunta­riile, subscripţia Majes­­tăţii Sale Regelui şi a Ma­relui Voevod Mihai, are valoare cu totul deosebi­tă, încă odată se dove­deşte că acolo unde se află Regele este şi Ţara; acolo unde este Ţara se află şi Regele. Fie ca pilda regală, a­­lături de atâtea alte ges­turi umile dar impresio­nante, să aibe rezonanţe in toate sufletele româ­neşti, datoare să dea ţării toată puterea lor de mun­că şi de iubire. MARELE VOEVOD MIHAI suveranii marei britanii CONTRIBUE LA FONDUL PENTRU APARAREA GRANIŢELOR легат. Ord P. T. T. No. 143 .IV. "Cocu^ VOR RAMANE IN CANADA NUMAI ТОЖЕ OTTAWA, 13 (Rador). — D. Mackenzie King, primul mini­stru al Canadei, a anunţat că, în urma întârzierii pe care a suferit-o din cauza cetei trans­atlanticul „Empress of Aus­tralia, Suveranii Marei Brita­nii nu vor rămâne decât trei zile în Canada, în­ loc de patru cât prevedea programul ini­ţial. LONDRA, 13 (Rador). — Re­prezentantul agenţiei „Reu­ter de pe bordul transatlanti­cului „Empress of Australia” anunţă că vaporul nu va pu­tea ajunge la Québec înainte de Marţi, din cauza ceţei dese care domneşte pe ocean. Acesta este şi motivul pen­tru care vizita în Canada a Su­veranilor englezi a fost redusă cu o zi. PRODUCŢIA AERONAUTICA BRITANICA IN CRESTERE LONDRA, 13 (Radar). — După Evening Standard”, producţia ae­ronautică lunară britanică va depă­şi cifra de o mie de avioane peste câteva săptămâni, această cifră — adăugă­m ziarul — fiind conside­rată drept cifra maximă ce poate fi atinsă de industria germană. Dar cifra producţiei britanice va continua să sporească rapid şi este sigur că, înainte de sfârşitul verii, marja de superioritate a aviaţiei germane va fi dispărut. Până la sfârşit, închee „Evening Standard”, aviaţia militară britanică ar putea fi numericeşte mai importantă de­cât aviația germană. pni пяти nmînnii я и ятя пят ouLUHi h murai uu ни hi ши 0 PATRULA MANCIURIANA Lupta a durat şapte ore TOKIO, 13 (Rador). — Agen­ţia Domei anunţă că un deta­şament de o sută de soldaţi din Mongolia Exterioară a pă­truns joi pe teritoriul manciu­rian, după ce a traversat râul Halaha, care serveşte drept li­nie de frontieră. Soldaţii mongoli au deschis focul asupra unei patrule manciuriene, provocând o lup­tă care a durat şapte ore. Mon­golii s-au retras apoi, lăsând pe câmpul de luptă cinci morţi. CUTREMUR IN REGIUNEA KATOWICE KATOWICE 14 (Rador). — carbonifer şi cu deosebire la In după amiaza zilei de Sâm- Katowice, Mislowîce, Sosno­­bătă, pe la orele 15, un cutre­ wice­­mur de pământ destul de pu- Până acum nu se semnalea­­ternic a fost simţit în basm­ul că nicio victimă. INUNDATION capitala SUS: Gospodăria unui cetățean din comuna suburbană Militari inun­­dată. JOS: Copii trecând pe o stradă din cartierul Măgurele după ploaie.

Next