România - Provincie, mai 1939 (Anul 2, nr. 343-358)
1939-05-16 / nr. 343
Misiunea d-lui Mitiţă Constantinescu in Italia Pacifică prin însăşi esenţa ei, politica românească, externă sau economică, nu se putea inspira decât din situaţia geografică a României, pusă la răscruce de drumuri şi de neamuri. Tot trecutul nostru este pilduitor în această privinţă. Pe aceste meleaguri, de-a lungul veacurilor, nu s’au strecurat numai hoarde de năvălitori, înfometaţii stepelor în goană după pradă şi hrană bogată. Pe drumurile mari, cu circulaţie internaţională care brăzdau ţinuturile noastre, au trecut în acelaş timp chervane cu negustori, puzderie de oameni veniţi să aducă bogăţiile lor şi să ia în schimb roada pământului nostru. Târgurile româneşti de schimb, de odinioară, erau celebre în această parte răsăriteană a Europei. Mierea albinelor, caii moldoveneşti focoşi şi mândri cum nu se mai poate, ocalele de unt şi vinul ca nectarul zeilor luau drumul străinătăţii, în schimbul blănilor somptuoase, paloşelor cu mâner cizelat, abalelor şi şalurilor, mătăsurilor foşnitoare şi oglinzilor cu ramă înflorată. Atunci când vremea devenia calmă, când tulburarea şi svonul războiului se destrămau în nefiinţă ca visul urît, sau norii de plumb ai orizontului; când oştenii reintegrau căminele, ţăranul satelor, târgoveţul târgurilor, schimbând flinta şi suliţa pe mistrie, viaţa îşi reîncepea firul întrerupt o clipă. Odată politica treburilor din afară mântuită, prin semnarea de tratate sau alianţe, odată relaţiile paşnice cu vecinii instaurate prin înţeleaptă prevedere sau prin bărbăţia Voevodului, schimburile reîncepeau şi ele normal, înfloritoare, economicul —« spre a întrebuinţa o expresie consacrată a timpului de azi — lua întâietate asupra politicului. Suntem o ţară pacifică. Azi ca şi odinioară truda noastră este să avem relaţii de prietenie, să ne valorificăm dincolo de hotare munca noastră, să cumpănim bine ceia ce dăm cu ceiace ne trebue; să trecem, acolo de unde ni se cere, surplusul holdelor — prin voia lui Dumnezeu şi munca ţăranului — nesfârşit de bogate. Relaţiile noastre politice cu vecinii şi cu puterile mai îndepărtate nu au avut şi nu pot avea decât acest crez, moştenit de la înaintaşi , să păstrăm pacea, acest bun deosebit al umanităţii în care ne însorim, şi să ne valorificăm pe toate tărâmurile, mai ales pe cel economic, posibilităţile noastre. Vizita circulară a ministrului nostru de Externe d. Gafencu în marile Capitale ale Occidentului, a rostit desigur şi a precizat această dorinţă de pace, de armonie a României. Urmându-i imediat, călătoria ministrului de finanţe, d. Mitiţă Constantinescu, vine să întregească prin latura economică, ţinta şi rosturile politicii noastre. Prezenţa la Roma a d-lui Mitiţă Constantinescu nu este o simplă vizită, ci, ia în aceste momente o deosebită importanţă, pe care nu numai noi i-o atribuim, dar în acelaş timp şi opinia publică italiană, sensibilă, i-o atribue.In adevăr, nu trebue uitat că in balanţa noastră comercială schimburile cu Italia se plasau in rang de frunte aproape — (Italia era a doua ţară pentru exportul nostru după Germania) , şi că în afară de stricta importanţă din sectorul economicului, relaţiile cu această ţară se clădeau pe o afecţiune de strânsă înrudire. Uitate cândva, de un regim acum apus, aceste adevăruri, relaţiile noastre cu Italia au fost totuş considerabil sporite anul trecut, tot prin străduinţa şi clar viziunea d-lui Mitiţă Constantinescu. Astăzi contactul pe care d-sa il ia la Roma cu conducătorii economiei fasciste, nu face decât să adâncească o prietenie, să sporească relaţiile comerciale în viitor, să readucă, în raporturile economice pe care România înţelege să le aibă cu toate Statele, şi această ţară pe planul de frunte pe care îl ocupa odinioară. Şi felul extrem de elogios cu care presa italiană l-a întâmpinat pe ministrul nostru de finanţe, ca şi călduroasa primire pe care oficialitatea i-a rezervat-o, îndritueşte o promptă și îmbucurătoare reușită. fVUWWWWWUWWWWWWW întrevederea D-LUI V. V. ТШ CU LORDUL HALIFAX I LONDRA, 13 (Rador). — D. V. V. Tilea, ministrul României la Londra, a fost primit Miercuri, 10 маД, în audiență de către lordul Halifax, ministrul de Externe al Angliei. ■ BIROURILE / ! Direcţiunea şi Redacţia: Calea Victoriei! 50, Pasaglul Victoria, Scara B, Et. L, I Administraţia: Pasaglul Victoria a fost Imobiliara) Scara B. 12 TEXTUL INALTATOARELOR SCRISORI AfESATE D-LUI ARMAND CALINESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI Majestatea Sa Regele şi Marele Voevod Mihai au trimis ori d-lui preşedinte al Consiliului de miniştri alăturatele scrisori de subscripţie la fondul pentru apărarea graniţelor. La emoţionantele gesturi ale Ţării, care—prin fiii ei din toate straturile societăţii — a ţinut să-şi exprime încă odată sfântul legământ de a-şi apăra cu orice preţ fruntariile, subscripţia Majestăţii Sale Regelui şi a Marelui Voevod Mihai, are valoare cu totul deosebită, încă odată se dovedeşte că acolo unde se află Regele este şi Ţara; acolo unde este Ţara se află şi Regele. Fie ca pilda regală, alături de atâtea alte gesturi umile dar impresionante, să aibe rezonanţe in toate sufletele româneşti, datoare să dea ţării toată puterea lor de muncă şi de iubire. MARELE VOEVOD MIHAI suveranii marei britanii CONTRIBUE LA FONDUL PENTRU APARAREA GRANIŢELOR легат. Ord P. T. T. No. 143 .IV. "Cocu^ VOR RAMANE IN CANADA NUMAI ТОЖЕ OTTAWA, 13 (Rador). — D. Mackenzie King, primul ministru al Canadei, a anunţat că, în urma întârzierii pe care a suferit-o din cauza cetei transatlanticul „Empress of Australia, Suveranii Marei Britanii nu vor rămâne decât trei zile în Canada, în loc de patru cât prevedea programul iniţial. LONDRA, 13 (Rador). — Reprezentantul agenţiei „Reuter de pe bordul transatlanticului „Empress of Australia” anunţă că vaporul nu va putea ajunge la Québec înainte de Marţi, din cauza ceţei dese care domneşte pe ocean. Acesta este şi motivul pentru care vizita în Canada a Suveranilor englezi a fost redusă cu o zi. PRODUCŢIA AERONAUTICA BRITANICA IN CRESTERE LONDRA, 13 (Radar). — După Evening Standard”, producţia aeronautică lunară britanică va depăşi cifra de o mie de avioane peste câteva săptămâni, această cifră — adăugăm ziarul — fiind considerată drept cifra maximă ce poate fi atinsă de industria germană. Dar cifra producţiei britanice va continua să sporească rapid şi este sigur că, înainte de sfârşitul verii, marja de superioritate a aviaţiei germane va fi dispărut. Până la sfârşit, închee „Evening Standard”, aviaţia militară britanică ar putea fi numericeşte mai importantă decât aviația germană. pni пяти nmînnii я и ятя пят ouLUHi h murai uu ни hi ши 0 PATRULA MANCIURIANA Lupta a durat şapte ore TOKIO, 13 (Rador). — Agenţia Domei anunţă că un detaşament de o sută de soldaţi din Mongolia Exterioară a pătruns joi pe teritoriul manciurian, după ce a traversat râul Halaha, care serveşte drept linie de frontieră. Soldaţii mongoli au deschis focul asupra unei patrule manciuriene, provocând o luptă care a durat şapte ore. Mongolii s-au retras apoi, lăsând pe câmpul de luptă cinci morţi. CUTREMUR IN REGIUNEA KATOWICE KATOWICE 14 (Rador). — carbonifer şi cu deosebire la In după amiaza zilei de Sâm- Katowice, Mislowîce, Sosnobătă, pe la orele 15, un cutre wicemur de pământ destul de pu- Până acum nu se semnaleaternic a fost simţit în basmul că nicio victimă. INUNDATION capitala SUS: Gospodăria unui cetățean din comuna suburbană Militari inundată. JOS: Copii trecând pe o stradă din cartierul Măgurele după ploaie.