România - Capitala, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 467-481)
1939-09-16 / nr. 467
Stranii aflaţi in Franţa continuă a se înrola in armata republicei Artileria polonă manevrând PARANTEZE. O MANIFESTAŢIE GRĂITOARE La Arad a avut loc, acum câteva zile, organizarea minorităţii maghiare, în cadrul Frontului Renaşterii Naţionale. Faptul a pricinuit o caldă manifestaţie de devotament a ungurilor faţă de Statul român şi faţă de acela care-i conduce destinele cu atâta strălucire: M. S Regele Carol I. Sentimentele minorităţilor etnice de la noi s'au exprimat deseori în ultima vreme prin asemenea manifestaţiuni. Şi este foarte natural să fie aşa. Noul regim constituţional a adus o reală soluţie a problemei acesteia importante care se cheamă problema minorităţilor. Soluţia constă în recunoaşterea demnă a drepturilor minoritare în spiritul superioarelor interese de Stat. Guvernul actual a înţeles să privească mai obiectiv şi mai propriu chestiunea aceasta decât cum se făcea odinioară. O serie de condiţiuni admirabile asigură acum desvoltarea justă a vieţii minoritarilor noştri în sânul largei familii de sânge şi credinţă a romanităţii. Comunităţile minoritare au toate motivele să se simtă in ţara noastră, nestingheriţi şi neprigoniţi ,, bucurându-se de atributele precise ce decurg din situaţia lor specială. In liberul şi civilizatul Stat român de astăzi, ele trebuie să recunoască, în desăvârşit acord cu adevărul, că li se garantează o viaţă pe care nu ar avea-o nici chiar în propria lor patrie. Dealtfel, desele mărturii de recunoştinţă ce se îndreaptă înspre cârmuitorii treburilor obşteşti sunt o definitivă dovadă a mulţumirii sufleteşti pe care o au minoritarii în ţara noastră. Recenta manifestaţie de la Arad se aşează în rândul lor. Aderarea la FRONTUL RENAŞTERII NAŢIONALE, care s’a produs în bloc cu câteva luni în urmă, s’a organizat deabea acum în formele ei precise. Minoritatea maghiară a ţinut cu acest prilej să ne ofere bucuria uniui frumos spectacol de realitate şi gratitudine In cuvântarea pe care a rostit-o, preşedintele adunării ungureşti a declarat că minoritatea maghiară se găseşte la adăpostul aceloraşi legi ca şi populaţia majoritară. Ea e supusă exact aceluiaş regim. Deci încadrarea în FRONT , singurul instrument de guvernare politică a României—, se impune de la sine, iar mnoritatea maghiară e fericită că poate să ia parte la această operă care a început în binele comun. Reformele ce se aduc sunt de natură să arate fiecăruia că munca de renaştere nu urmăreşte decât reala satisfacere a necesităţilor de viaţă colectivă pe lângă întărirea ideii de disciplină, ca pârghie fundamentală a Statului. În ceea ce priveşte cazul special al minorităţii maghiare, nu trebuie să uităm că încă imediat după război ungurilor li s’a dat, prin marea reformă agrară, pământul pe care ţăranii maghiari la ei acasă nui-l au. Ungurii din România ştiu prea bine lucrul acesta şi de aceea faptul că S’a amintit din nou la Arad este foarte grăitor semn — mai ales acum când se svonesc fel de fel de ştiri. Gestul de loială mărturisire al maghiarilor vine să mai aducă încă un argument la teza că regimul din România este un regim al solidarităţii, al dreptăţii şi al libertăţii pentru toţi cei care înţeleg să-şi împlinească elementarele datorii faţă de Rege şi Ţară. Nlariu Mureşan % 16. IX. 1939 ROMÁNIA CASA M.S. REGELUI COMUNICATUL No. 59 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: MAJESTATEA SA REGELE a primit în ziua de 14 Septembrie a. c, la ora 12.30, cu ceremonialul de rigoare, în audienţă de prezentare, pe excelenţa sa domnul dr. Ivan Miecz, trimis extraordinar şi ministru plenipotențiar al Slovaciei la Bucureşti, care a prezentat scrisorile sale de acreditare. Vacanţa judiciara a încetat azi Cu începere de azi, încetând vacanţa judiciară, tribunalele şi instanţele judecătoreşti superioare îşi vor relua activitatea în mod normal, orarul de lucru fiind după amiază între orele 13 şi 19. S'au amânat examenele de ocuparea posturilor vacante în asigurărilor sociale In urma hotărîrii consiliului de administraţie al Casei Centrale a asigurărilor sociale, examenete de şef de birou şi impiegat pentru ocuparea locurilor vacante în asigurările sociale, s’au amânat, pentru o dată ce va fi anunțată la vreme. Azi vor depune jurământul magistraţii de la instanţele din Capitala inaintaţi pe ziua de 15 Septembrie Azi după amiază va avea loc la Palatul de Justiţie din Capitală solemnitatea depunerii jurământului magistraţiilor de la instanţele din Capitală, înaintaţi pe această zi. La Curtea de Apel solemnitatea va fi la ora 14, în sala de şedinţe a secţiei I. Imediat după depunerea jurământului nouilor consilieri vor depune jurământul noui prezidenţi ai secţilor trb. Ilfov. Reluarea legaturilor aeriene Roma-Budapesta ROMA, 14 (Radar) — Agenţia „Ştefani” transmite: Vineri, 15 Septembrie, liniile de navigaţie aeriană italiene vor relua serviciul zilnic între Roma-Veneţia- Budapesta, în ambele direcţii, cu excepţia zilelor de Duminecă. 4 No. 467 inspecţiile d-lui ministru g-ral Paul Teodorescu D. general Paul Teodorescu, ministrul Aeronauticei, a fost la Braşov unde a conferit cu d-nii: general de escadră ing. aviator Negrescu, inginer Persu, director la I. A. R., comandor ing. N. Pop, ing. Grosu-Viziru, ing. Florescu, etc. După aceasta d. ministru a cerut să vadă cartierul de locuinţe pentru lucrătorii şi funcţionarii instituţiei I. A. R. Este un cartier model care face cinste iniţiatorului. Aci au dat explicaţii d. ing. Persu şi arhitect Doicescu. A inspectat atelierele I. A. R., şi aerodromul de la Ghimbav, care e una dintre cele mai frumoase organizaţii similare din ţară. Trebue să reamintim că spiritul aviatic, care la Braşov a prins atât de mult, a fost propagat de d. comandor Andrei Popovici, un mare animator al aviaţiei, încă de pe când era la conducerea I. A. R.-ului De la Braşov, tot în sbor, d. ministru Paul Teodorescu a plecat la Tg.Jiu, unde a asistat la înmormântarea locat, aviator Tomulescu, mort într’un accident la Regensburg. Inspectând aerodromul de la Tg.Jiu, d. ministru şi-a exprimat dorinţa de a vedea o mai intensă activitate pe acest aerodrom. O înştiinţare a consulatului belgian din Bucureşti Ш Consulatul Belgiei din Bucureşti invită pe toţi cetăţenii belgieni care locuesc în judeţul Ilfov, Braşov, Dâmboviţa, Prahova şi Vlaşca să se înscrie împreună cu membrii familiilor lor, la consulat, înscrierea se poate faceprin prezentare personală sau prin scrisoare. Un comunicat sadei polone al amba- In legătură cu ştirea difuzată de staţiunile de radio şi ziarele din diferite ţări, despre o pretinsă şedere la Cernăuţi a d-lui Kwiatkowski vice preşedinte al Consiliului de miniştri polon, ambasada Poloniei comunică oficial că această ştire este lipsită de orice temeiu și că nici un ministru al republicei Polone n’a părăsit frontierele Poloniei. Reluarea circulţiei trenurilor expresse Germaniaţârie balcanice prin Budapesta BUDAPESTA, 14 (Rador) — Direcţia generală a căilor ferate ungare anunţă că trenurile expresse şi-au reluat funcţionarea Circulă deci acum trenurile expresse balcanice prin care se asigură legătura între Germania-Slovacia şi ţările balcanice, via Budapesta HUMORUL LILEI CONVENȚII. — Cred că nu mai e nevoie să repet că în conformitate cu art. 16 din convenția noastră n’avem voe să ne înfigem colții decât în ceafă și beregată! — Bun, hai să’ncepem! Vaporul englez „Athenia”înainte de mult discutata lui scufundare recentă Zestrea unei ţări are valoarea pe care o pregăteşte râvna neamului care o stăpâneşte. Cetăţeanul în genere, trebuie să se deebere de un egoism prea acut, care ar închide băierile pungii, pentru creşterea zestrei acesteia. Nu intră numai dorinţă pentru huzur, ci şi grija pentru întărire prin această creştere a bogăţiei. Şi una din bogăţiile pe care trebuie să ni le păstrăm la aceiaşi căldură şi lumină, să fie interesul pentru destinul, pentru puterea, pentru B3SBA- REPORTAJUL ZILEI RÂNDURI PENTRU ZESTREA ARMATEI nenţa acestui pământ românesc, înzestrarea armatei, cată să fie în această permanentă grije a neamului. Vremurile de azi ne impun să fim nu numai uniţi, ci să subliniem această unire spirituală, unire de duh românesc, printr-o puternică pregătire, să înfruntăm tot ce ne-ar putea înfrunta. Nu stăm cu gândul acolo, şi nimic nu pare să ne împingă să umplem intervalele gândurilor noastre domestice, cu umbre neliniştitoare. Conducătorii Statului au făcut un tur de forţă, ca în vremea atât de scurtă, ce ne desparte de vremurile imorale ale politicei de jaf din trecut, să aducă sistemul Înzestrării armatei româneşti, la un tempo normal. Greşelile guvernelor din epoca politicianistă, a crescut culoarea sumbră, alături de faptele naţionale de azi. In trecut ne uitam cu spaimă la spectrul războiului, la marşul materiei, la vomitările de fier şi oţel ale fabricilor, de peste hotare, gândindu-ne, că stăm in faţa evenimentelor, în faţa acestui tăvălug de maşini moderne, mai naivi şi mai goi şi mai neajutoraţi decât viermii. Asta a fost ca în formula începutului de basm. Dar tot ca in basm s’au realizat ca peste noapte, minunatele recorduri de preocupare de punere în practică a unor mari imperative. Ţara de azi nu mai seamănă cu ţara de eri; zestrea de azi, o zestre nouă, deplină, alcătuită de părinţi grijulii pentru viaţa şi pământul ce adăposteşte viaţa noastră. Şi totuşi, n’ar fi zadarnic să mai ridicăm în văzduhul albastru al conştiinţei româneşti, un îndemn pentru ca tot cetăţeanul, să mai facă un mic sacrificiu material, pentru dospirea aluatului acestei zestre. Dacă ar fi să urmăm exemplul numai al marilor mutilaţi din Botoşani, cari au strâns, din pensia lor puţină, câteva zeci de mii de lei, să-i depună în chimirul cinstit al acestei zestre. Dacă ar fi să socotim că tocmai ei dându-ne exemplul, ei care au încercat actele, dramele pe care le leagă războiul, tocmai atunci am avea de învăţat, şi de făptuit. Să ne desbăram deci de micul egoism care ne strânge băierile pungii, o sumă cât de mică pusă pe masa dăruirii obşteşti, ar însemna, un val uriaş un efort şi un randament, care ar ului aşteptările, şi ne-ar pune multe paveze, împotriva vreunei primejdii, dacă ea, ar gândi vreodată, să cadă peste pământul acesta ferit de blesteme. ^ & OMUL ŞI MASCA Ce ţi s’a întâmplat de ne vorbeşti despre căinia omenească ? — Nu s’a întâmplat mare lucru — spune domnu Nae, dar putea să se întâmple una lată de tot, din cauza câinelui ăluia de cumnatumeu... (Aici, domnu Nae, pronunţă un nume oarecare...) A venit aseară la noi, şi parcă era turbat, nu altceva. „Tarsino, urlă el către soră-sa, adică nevastă-mea, cu porcul de bărbatu-tău, nu mai stau de vorbă....Aici, domnu Nae se roşeşte puţin apoi mărturiseşte jenat : înţelegeţi... porcul eram eu... după cum afirma câinele !“. — Şi mă rog dumitale ?, m’am repezit eu atunci... De ce nu mai stai de vorbă, cu mine ? Fiindcă — răspunde câinele — nu ești decât un făţarnic, un om cu mască... — Da, răspund eu sincer ca un înger, sunt un om cu mască... de gaze, așa cum scrie la remaament și nu neg că mi-am cumpărat-o chiar ori... — Lasă că nu despre masca de gaze e vorba, — se repede câinele de cumnatu-meu. E vorba de masca ailaltă, aia care ai purtat-o toaată viaţa şi ai indus cu ea lumea in eroare, chiar şi pe biata Tarsina. Dar îmi pare bine că acuma am isbutit să ţi-o smulg de pe obraz şi să-ţi cunosc adevărata faţă... „Ei bine domnilor — continuă domnu Nae — am simţit în acel moment că îmi vine rău, că m’a lovit parcă o bombă, că-mi arde obrazul cu pirită... La toate mă aşteptam, dar la un asemenea atac nu. Şi mi-am spus : Trebue să mă apăr, cu orice preţ. Mi-am compus repede... o mască de circumstanţă, adică am început să zâmbesc cu dispreţ spre cel care mă ataca, şi i-am spus: „continuă mă rog... dar să ştii că pe mine nimic nu mă atinge". A început el câinele să dea atacul, să lanseze asupra mea o adevărată ploae de acuzaţii, să mă mitralieze cu calomnii, dar eu nimic... Stăteam dârz pe poziţie, rezistam... Şi continuam să surâd, să-mi port masca de circumstanţă. Dacă a văzut câinele că nu isbuteşte să mă răpună, a încetat ofensiva şi-a luat frumos tălpăşiţa, şi a plecat cu coada între picioare... Eu însă am verificat ,cu acest prilej un lucru, ca în apărarea cauzei tale, ca şi în apărarea pasivă totul nu este să ai o mască, ci să ştii... cura s’o întrebuinţezi ! Şi se pare că eu o întrebuinţasem aşa de bine pe a mea, încât Tarsina mi-a spus mai târziu: ,,Nae dragă, mă uitam la tine şi te admiram. Nici măcar un muşchi al feţii nu-ţi tresărea când se desfăşura atacul de acuzaţii"... Toc — „Eu domnilor — povesteşte domnu Nae, la bodegă — nu rri’am lăsat niciodată impresionat de svonuri şi de gura lumii. Omul, mi-am spus eu întotdeauna ă’aia este om, ca să vorbească... Aşa după■ cum câinele, de-asta e câine, ca să latre... In timp ce câinele însă latră la lună, omul vorbeşte câte’n lună şi în stele. Asta e deosebirea. Iar asemănarea fiindcă este şi o asemănare — este că şi câinele se dă la om, ca şi omul... la om ! să te ferească Dumnezeu de colţii câinelui şi de gura omului ! — Dar ce s’a întâmplat dom’le Nae, întreabă cineva dela masă.