România - Provincie, septembrie 1940 (Anul 3, nr. 811-818)
1940-09-01 / nr. 811
■v ..TBCA Gov..^ ii Umbra lui Aurel V. cui deasupra Ardealului Douăzeci şi şapte de ani se împlinesc de când Aure Vlaicu s’a prăbuşit din sbor, cu aripile frânte, în pragul Carpatilor, în drumul prin slăvi pe care-l voia simbolic, din tara liberă de-atunci, spre Ardealul său robit de-atunci. In drumul prin cer, pe care-l voia simbolic... Duhurile pământului l-au răspus, atrăgându-1 fulgerat la țărâna cea neagră. Ca pe atâtia din prietenii lui. Ca pe atâtia din noi, care am năzuit vreodată spre spatiile astrale, cu aripi de pânză, cu aripi de aluminiu, cu aripi de hârtie. Aripile sale, de dânsul erau făurite. De el cârmuite. De el se afla meşteruită fantastica maşină după fieştece sbor, perfecţionând-o cu adaosul propriilor proaspete experienţe. Feciorul de ţăran cu palmele bătătorite, din Câmpia Pâinei, aproape de Orăştie, se născuse cu seninul geniului pe frunte. Ca semnul şi blestemul de solitudine şi autodevorare al geniuluiDin povestirile contemporanilor, din răvaşele lor, din amintirile lor, se desprinde o figură singuratecă, închisă în sine, monosilabică, păşind printr’o lume străină care puţin îi înţelegea îndârjirea de născocitor şi încă mai puţin îi presimţea geniul. Intr’o lume sceptică, zeflemistă, preocupată de târâtoarele ei griji, bucurii şi convenienţe, flăcăiandru! ursuz şi neîndemânatec se mişca pe pământ după spusele tuturor, straniu, ca goelandul lui Baudelaire, incomodat de aripile-i prea vaste. Numai în văzduh se simţea în elementul firesc;rietenii luau cu indulgenţă lă act de curiosităţile lui; trecătorii nu luau aminte la chipul oacheş în care ardeau numai văpăile negre ale ochilor; oficialitatea de cele mai adesea era plictisită de perseverenţa încăpăţânată a acestui absurd inventator indigen, care se înverşuna să sboare când viaţa abia-ţi ajunge pentru a te târâ prin ea. Şi totuşi, mai norocos decât compatriotul său, Traian Vuia, (alt premergător), mai norocos, dar cu preţul vieţii, asfărmat legile gravităţii de trista robie, s’a desfăcut din urâta crisalidă a mocnirilor terestre şi a despicat aerian slăvile, vâslind în azur cu ciudatele-i aripi, fragile şi rectangulare. îmi amintesc de acea toamnă aurie şi dulce, a întâiului sbor public al lui Aurel Vlaicu, în Bucureşti. Soseam un grup de liceeni, tocmai din Capitala Moldovei, cu sărăcuţele noastre bilete de clasa Hî-a, dus şi întors, preţul celui mai modest pachet de ţigări de astăzi. Ne uimea cortegiul de vehicule bizare, arhaice, docare şi brecuri, tramcare, căleşti, berline şi tilbururi, briste şi faetoane, împestriţate cu automobilele acum preistorice ale veacului, cortegiul curgând fără sfârşit, pe Şoseaua de-atunci, spre Băneasa şi câmpul improvizat de sbor de-atunci, în lumea deatunci. Se revărsase tot Bucureştiul să vadă cu ochii minunea cea încă atât de nemaivăzută. Şi ne-am regăsit tineret, liceeni, studenţi, din toate ungherele ţării de atunci şi din ungherele neamului mai de departe, de peste hotarele străine deatunci. Ne svâcnea dureros inima în piept de teama cine ştie cărei protivincii a elementelor, cine ştie cărui capriciu de motor, cine ştie cărei spăimoase căderi. Se ridică?... S’a înălţat! Sboară! Un bătrânel cu straiele uzate dar curate, de pensionar meticulos, plângea lângă noi lacrimi de bucurie. S’a înălţat. Sboară! Iar în lacrimi înnoiau şi privirile noastre; privirile noastre tinere și neîmpâclite de acum trei decenii. Sbura Aure! Vlaicu! Sbura un român. Un ardelean. De pe atunci sborul său era simbolic. Pasărea noului Icar, cu strâmta-i carlingă atârnând mult dedesubt, trecea peste capetele noastre, se depărta, vira, revenea; — și în toată clamoarea entuziastă a mulţimii, în fluturarea albă a batistelor, în îmbrăţişările spontane dintre necunoscuţi, cine n’ar fi înţeles că atunci toţi uitaseră toate jalnicele lor mizerii care-i ţineau la josniciile de pe pământ: vanităţi, nesaţuri, egoisme, vindicte? toţi uitaseră tot, pentru a însoţi în drumul din slăvi pe cel dintâi român sburător, pe ardeleanul .Zburător Aurel Vlaicu-Pe urmă, noi toţi, ne-am întors la pământ, cu privirile noastre rumegând în pământ. El s’a înverşunat mai departe să smulgă cerului alte taine şi să-i despice alte căi. Drumul cel din urmă a fost spre Ardealul său. Drum simbolic şi drum prăbuşit. Dar dacă mulţi îl uitaseră, dacă veacul îl depăşise cu alte mai prodigioase şi savante şi confortabile maşini de sburat, dacă de două decenii am fost ingraţi cu memoria lui pomenindu-l tot mai rar şi tot mai puţin cum se întâmplă cu orice precursor de oriunde, dacă până şi monumentul comemorativ, acolo lângă şoseaua Câmpinei unde s’a rostogolit amestecându-se cu huma şi unde se vântură acum automobilele grăbitelor escapade de pe valea Prahovei, dacă şi acela a fost puţintel şi mizer, pe măsura treptat închircitului nostru suflet, al tuturor, de aci şi de dincolo Carpaţilor; dacă pentru toate se cuvenea odată o mustrare, iată că înfricoşata relauşcare a venit! Ne întoarcem cu gândul la el, cu sufletul pocăit la el, fiindcă din nou tot ce-a voit el să fie simbolic, redevine încă mai amar simbolic. Sufletul lui ne-ar îngădui oare să-i abandonăm simbolul lui? Umbra lui am cuteza oare să o isgonim, acum când e pretutindeni deasupra Ardealului şi când n’o poate expulza avionul cutare maghiar, cu bombele şi mitralierele şi sfruntatele-i manifeste? Din sbor, din cer, avionul lui Aurel Vlaicu aşternea pe pământ, peste lanuri, munţi şi ape, aşternea o umbră neagră de cruce, încă de pe atunci, aşternea o umbră neagră de cruce. Astăzi, umbra aceasta de uriaşă cruce, proiectată din cerul de-atunci pe pământul de-acum, sfinţeşte cu o mai înfiorată răstignire. Ardealul lui Vlaicu, Ardealul nostru, Ardealul atâtor obârşii şi descălecători româneşti. CEZAR PETRESCU REVOCĂRI SI Iii! DE GUVERNATORI II COLONIILE FRANCEZE VICHY, 29 (Rador). — Agenţia Havas“ transmite: După propunerea d-lui Lemery, ministrul coloniilor, mareşalul Pelin a semnat decrete de mutări, avocări şi numiri de guvernatori în alonii. In Camerun, guvernatorul general runot este scos din funcţiunea de amisar al republicii şi înlocuit rin d. Annet. In Noua Caledonie, guvernatorul Pelicier a fost scos din funcţiune şi înlocuit in mod provizoriu cu puteri de guvernator de locotenentul colonel Denis, comandantul şef al trupelor din grupul Pacificului. In Africa Ecuatorială, d. Ebue a fost revocat și înlocuit prin d. Grase în funcțiunea de guvernator al regiunii Tchad. 4 „Multe şi multiple sunt cerinţele de astăzi, dar ele trebuesc cumpănite cu toată seriozitatea şi cu tot patriotismul. O singură îndatorire se impune In această direcţie: întărirea Statului şi apărarea zilei de mâine." {Din cuvântările Regelui Carol II) VIENA, 29 August (1p). — D. M. Manoilescu, ministrul de externe al României a vizitat la Hotelul Imperial, după două ore dela sosirea d-sale la Viena, pe ambii miniștri de externe ai puterilor axei. La ora 14,30 d-sa a început convorbirile cu d. Joachim von Ribbentrop și d. Galeazzo Ciano cari, după cum s’a anuntat au avut o convorbire identică cu ministrul de externe ungar, contele Ştefan Csaky. Prin aceste convorbiri de natură informativă se netezeşte drumul spre prima şedinţă comună. Se crede în general că o conferinţă de două zile va fi suficientă pentru limpezirea acestei probleme şi că s-a găsit o platformă comună pentru România şi Ungaria, platformă pe care reprezentanţii acestor două state din Sud-Estul Europei vor putea păşi la tratative directe şi în acest fel să realizeze o revizuire a frontierei CONVORBIRILE DELA VIENA NU VOR RĂMÂNE IN NICI UN CAZ FĂRĂ REZULTAT BERLIN, 30 (1p), — Ziarul `Essener Nationalzeitung’’, scrie despre convorbirile miniştrilor de externe, că între români şi unguri s’au ivit probleme de aşa natură, încât nu au putut fi rezolvate mutual. Convorbirile au fost întrerupte din cauză că pe deoparte s’au pus condiţiuni excesive, iar pe de alta s’au VIENA, 29 (Rador) — Corespondentul agenţiei Ştefani transmite: întrevederile de la Hotelul Imperial, dintre miniştrii de Afaceri Străine ai Germaniei şi Italiei pe de o parte şi d. Mihail Manoilescu, ministru de Afaceri Străine al Roma- Reicluil şi Italia doresc ca sa române să se încă VIENA, 29 (Rador). — Agenţia DNR publică următoarea notă cu caracter oficios: Cercurile din apropierea delegaţiilor, care participă la întrevederile de la Viena, declară că primele conversaţii între miniştrii de afaceri străine ai Reichului, Italiei şi Ungariei au început joi, la Hotelul Imperial, la scurt timp după sosirea delegaţiei ungare. Nu se ştie nimic despre conţinutul acestor convorbiri, dar pe de altă parte se spune că Germania şi Italia socotesc că este în interesul lor comun de a vedea stabilindu-se în regiunile sud-estului Europei o stare durabilă de linişte, de pace, de făcut concesiuni restrânse. Recunoaşterea acestui fapt ar fi şi motivul convorbirilor de la Viena. Timpurile şi situaţia de azi nu ar mai permite rezolvări înjumătăţite. Germania şi Italia sunt implicate într’un război, în urma căruia se va decide viitorul destin al întregii Europe şi al popoarelor sale. Participanţii trebue să aibă în vedere, că trebue luată o rezoluţie in propriul lor interes şi în interesul întregei Europe. Din convorbirile de la Viena, miniştrii Afacerilor Străine ale puterilor Axei se strâduesc de a cunoaşte dorinţele şi speranţele participanţilor, pentru a trage concluziile în cadrul posibilităţilor. Cu ocazia convorbirilor s-au adus la cunoştinţa Ungariei şi României diferite puncte de vedere. Participanţii trebue să creeze şi să continue ei înşişi opera împăciuirii, hotârînd astfel propria lor viaţă. I*. i. a politică a nouei orânduiri in sud-estul european este foarte limpede pentru puterile Axei, însă creearea ei depinde de atitudinea participanţilor. Nu se prevede care va fi rezultatul definitiv, totuşi este sigur că convorbirile de la Viena în nici un caz nu vor rămâne fără rezultat. SE SPERA INTRO SOLUŢIE COMPLETĂ A PROblemelor balcanice BERLIN, 30 (Rador). Îi legătură cu conversaţiile de la Viena, „National Zeitung“, apărut Vineri dimineaţă, scrie între altele că timpul şi împrejurările nu lasă niciun loc pentru o soluţie necomplectă. Germania şi Italia se găsesc angajate într’un războiu de care depinde soarta viitoare a întregei comunităţi europene şi a popoarelor ce o compun. PRESA ELENA DESPRE conferinţa DE LA VIENA ATENA, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani transmite: Se observă oarecare destindere, după enervarea din ultimele zile, ce fusese alimentată de afirmaţiile false ale propagandei britanice, cu privire la pretinse acţiuni ale axei în contra Greciei Ziarele elene, subliniind importanţa conferinţei de la Viena, nu publică totuşi niciun comentariu, mărginindu-se la transmiterea ştirilor relative la modul cum se desfăşoară convorbirile.niei, şi d. Vaier Pop, şeful delegaţiei române la negocierile de la Turnu Severin, pe de altă parte, au început la ora 14,30 şi au durat până la ora 19. Nu este exclus ca în întrevederile de mâine să se poată ajunge la o hotărâre raţiunile problemelor ungarodreze in ansamblul pacificare şi de stabilitate. In timp ce negocierile bulgaroromâne, începute recent pe baza sugestiei pornită de la puterile axei, îndreptăţesc speranţa că se va ajunge la aplanarea chestiunilor în suspensie, într-un fel care să satisfacă cele două părţi în cauză, negocierile româno-ungare au pus, după cum se ştie, probleme atât de grele încât părea că nu mai este posibil să se ajungă la o rezolvare pe calea negocierilor bilaterale. Rsidiul şi Italia, aşa se afirmă, împărtăşesc părerea că soluţiunile, ce trebuesc găsite pentru aceste probleme, vor trebui să se încadreze in ansamblul nouei ordine europene. Negocierile actuale vor avea, în mod necesar, drept obiectiv de a se dovedi că există posibilităţi de apropiere între punctele de vedere ale Ungariei şi României. Conversaţiile nu se vor referi la un program determinat şi ele se vor ţine în mod provizoriu la Hotelul Imperial. Nu se ştie încă dacă ele vor fi continuate apoi la castelul Belvedere. NEGOCIERILE AU FOST CONTINUATE IN CURSUL ZILEI DE ERM VIENA, 29 (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite: Convorbirile de Joi ale miniştrilor de Afaceri Străine ai puterilor axei cu delegaţiile Ungariei şi României s’au terminat pentru azi. In cursul contacturilor personale şi recepţiilor nu va mai avea loc astăzi nicio discuţie cu privire la problemele ia chestiune Negocierile vor fi continuate mâine. Vineri. Nu este încă stabilit dacă lucrările se vor ţine la palatul Belvedere. Convorbirile de la Viena sunt caracterizate de către cercurile autorizate ca un fel de sesiune de lucru. Aceasta rezultă din faptul că nu s-a întocmit un program ttX. Din punct de vedere pur practic, este vorba, în primul rând, ca în cursul acestor convorbiri să se găsească o platformă de pe care perspectivele succesului să poată fi văzute clar pentru aceste negocieri. MINIŞTRII DE AFACERI STRĂINE AL GERMANIEI MARI ŞI AL ITALIEI AU SUPUS SPRE DELIBERARE, CELOR DOUĂ DELEGAŢII, NUMEROASE NOUI PUNCTE DE VEDERE. VIENA, 29 (Rador). — Trimisul special al agenţiei Ştefani transmite următoarele: Contele Ciano a avut miercuri o întrevedere cu Fuehrerul şi cu d. von Ribbentrop, la reşedinţa particulară a cancelarului Hitler. Astăzi, joi, cei doi miniştri de afaceri străine ai axei au avut lungi conversaţii la Viena cu delegaţiile Ungariei şi României, însărcinate de a ajunge la un acord cu privire la problema Transilvaniei. Această problemă a Transilvaniei a devenit extrem de grea din cauza unei serii de elemente complicate, etnice, geografice, economice și politice. Rasele sunt atât de amestecate laolaltă încât nu este posibil să se traseze o linie de demarcaţie preciPrin faptul că puterile axei se strâduesc în mod sincer ca cei două părţi în chestiune să găsească principiile menite să faciliteze: propriul lor spaţiu vital, strădania Berlinului şi Romei, ca puteri ale ordinei şi reconstrucţiei Europei, este cu totul clară şi fără echivoc, să facă pe participanţi să ajungă a fi nu un obiect al politicei acelor puteri, ci un subiect al propriului lor fel de a trăi. D. VON RIBBENTROP‘OFERI UN DEJUN DELEGAŢIEI ROMÂNE VIENA,.29 August (1p). — Ministrul de externe al Reichului, d. von Rifobesttrop, va oferi delegaţiei române. Vineri la ora 14, în castelul Belvedere, am dejunsa, întrucât procente importante ale celor două naţionalităţi se găsesc alături unele de altele. Multe centre sunt locuite de o naţionalitate deosebită de aceea a ţinuturilor rurale. S’ar putea crede la prima vedere că schimbul de populaţie ar fi singura soluţie posibilă, dar acest sistem nu ar rezolva toate dificultăţile şi aplicarea lui nu ar fi lesnicioasă, fiindcă este vorba de milioane de oameni dintre care majoritatea se simt legaţi de pământurile lor şi nu înţeleg să se servească de dreptul de opţiune. Deasemeni, nu se poate să se mai acorde încredere convenţiilor speciale relative la minorităţi, convenţii prevăzute de tratatele precedente şi care au dat loc la nenumărate contestaţii şi decepţii. Chiar in interesul Ungariei si Romaniei şi pentru motive deordin general, puterile axei socotesc că este necesar ca pacea dunăreană să fie menţinută. Examinarea problemei Transilvaniei a fost încredinţată la început direct părţilor in cauză. Italia si Germania, dornice în mod real de a înlesni o soluţie trainică şi justă, au intervenit în discuţie. Cele două puteri ale axei au în basinul dunărean interese politice şi economice vitale , este deci natural ca ele să fie hotârâte să intervină în acest diferend pentru a înlesni rezolvarea. Nu este imposibil ca examinarea problemelor ungaro-române să poată fi continuată chiar după conferinţa actualmente in curs la Viena. S’ar obţine astfel un rezultat important acela de a se evita un conflict şi da a se lăsa deschisă calea pentru o înţelegere paşnică. întrevederea d-lor von Ribbentrop şi Ciana cu d-nii Manoilescu şi Vaier Pop nouei ordini europene IMPORTANTELE ÎNTREVEDERI $I DISCUŢIUNI DELINE** După ce au avut lungi întrevederi cu miniştri României şi Ungariei, miniştri de Afaceri Străine ai Germaniei şi Italiei au supus spre deliberare, celor două delegaţii, numeroase noui puncte de vedere CONVERSAŢIILE VOR CONTINUA ASTĂZI, CÂND SE CREDE CĂ SE VA AJUNGE LA O BAZĂ COMUNĂ DE ÎNŢELEGERE Cum este prezentată situaţia de către agenţia „Ştefani“ FUEHRERUL HITLER D. VALER POP DUCELE MUSSOLINI ♦ RESTUL TELEGRA. melor la ultima ORA f