România - Provincie, septembrie 1940 (Anul 3, nr. 811-818)

1940-09-01 / nr. 811

■v ..TBCA Gov..^ ii Umbra lui Aurel V. cu­­i deasupra Ardealului D­ouăzeci şi şapte de ani se împlinesc de când Aure Vlaicu s’a prăbuşit din sbor, cu aripile frânte, în pra­gul Carpatilor, în drumul prin slăvi pe care-l voia simbolic, din tara liberă de-atunci, spre Ardealul său robit de-atunci. In drumul prin cer, pe care-l voia simbolic... Duhurile pământului l-au ră­­s­pus, atrăgându-1 fulgerat la ță­râna cea neagră. Ca pe atâtia din prietenii lui. Ca pe atâtia din noi, care am năzuit vreodată spre spatiile astrale, cu aripi de pânză, cu aripi de aluminiu, cu aripi de hârtie. Aripile sale, de dânsul erau făurite. De el cârmuite. De el se afla meşteruită fantastica maşină după fieştece sbor, perfecţionând-o cu adaosul pro­priilor proaspete experienţe. Feciorul de ţăran cu palmele bătătorite, din Câmpia Pâinei, a­­proape de Orăştie, se născuse cu seninul geniului pe frunte. Ca semnul şi blestemul de solitu­dine şi autodevorare al geniu­lui­Din povestirile contempora­nilor, din răvaşele lor, din a­­mintirile lor, se desprinde o fi­gură singuratecă, închisă în sine, monosilabică, păşind prin­­tr’o lume străină care puţin îi înţelegea îndârjirea de născo­­citor şi încă mai puţin îi pre­simţea geniul. Intr’o lume sceptică, zefle­mistă, preocupată de târâtoa­rele ei griji, bucurii şi conve­nienţe, flăcăiandru! ursuz şi ne­­îndemânatec se mişca pe pă­mânt după spusele tuturor, stra­niu, ca goelandul lui Baudelaire, incomodat de aripile-i prea vaste. Numai în văzduh se simţea în elementul firesc;­rietenii luau cu indulgen­ţă lă act de curiosităţile lui; trecătorii nu luau aminte la chipul oacheş în care ardeau numai văpăile negre ale ochilor; oficialitatea de cele mai adesea era plictisită de perseverenţa încăpăţânată a acestui absurd inventator indigen, care se în­verşuna să sboare când viaţa abia-ţi ajunge pentru a te târâ prin ea. Şi totuşi, mai norocos decât compatriotul său, Traian Vuia, (alt premergător), mai norocos, dar cu preţul vieţii, a­­sfărmat legile gravităţii de trista ro­bie, s’a desfăcut din urâta cri­salidă a mocnirilor terestre şi a despicat aerian slăvile, vâslind în azur cu ciudatele-i aripi, fra­gile şi rectangulare. îmi amintesc de acea toam­nă aurie şi dulce, a întâiului sbor public al lui Aurel Vlaicu, în Bucureşti. Soseam un grup de liceeni, tocmai din Capitala Mol­dovei, cu sărăcuţele noastre bi­lete de clasa Hî-a, dus şi în­tors, preţul celui mai modest pachet de ţigări de astăzi. Ne uimea cortegiul de vehicule bi­zare, arhaice, docare şi brecuri, tramcare, căleşti, berline şi til­­bur­uri, briste şi faetoane, îm­pestriţate cu automobilele a­­cum preistorice ale veacului, cortegiul curgând fără sfârşit, pe Şoseaua de-atunci, spre Băneasa şi câmpul improvizat de sbor de-atunci, în lumea de­­atunci. Se revărsase tot Bu­­cureştiul să vadă cu ochii mi­nunea cea încă atât de nemaivă­zută. Şi ne-am regăsit tineret, liceeni, studenţi, din toate un­gherele ţării de atunci şi din un­gherele neamului mai de depar­te, de peste hotarele străine de­­atunci. Ne svâcnea dureros inima în piept de teama cine ştie cărei protivincii a elementelor, ci­ne ştie cărui capriciu de motor, cine ştie cărei spăimoase căderi. Se ridică?... S’a înălţat! Sboa­­ră! Un bătrânel cu straiele uzate dar curate, de pensionar meti­culos, plângea lângă noi lacrimi de bucurie. S’a înălţat. Sboară! Iar în lacrimi înnoiau şi privi­rile noastre; privirile noastre tinere și neîmpâclite de acum trei decenii. Sbura Aure! Vlaicu! Sbura un român. Un ardelean. De pe atunci sborul său era simbolic. Pasărea noului Icar, cu strâm­­­ta-i carlingă atârnând mult de­desubt, trecea peste capetele noastre, se depărta, vira, reve­nea; — și în toată clamoarea entuziastă a mulţimii, în flutu­rarea albă a batistelor, în îm­brăţişările spontane dintre ne­cunoscuţi, cine n’ar fi înţeles că atunci toţi uitaseră toate jalni­cele lor mizerii care-i ţineau la josniciile de pe pământ: vani­tăţi, nesaţuri, egoisme, vindicte? toţi uitaseră tot, pentru a însoţi în drumul din slăvi pe cel din­tâi român sburător, pe ardelea­nul .Zburător Aurel Vlaicu-P­e urmă, noi toţi, ne-am întors la pământ, cu pri­virile noastre rumegând în pământ. El s’a înverşunat mai departe să smulgă cerului alte taine şi să-i despice alte căi. Drumul cel din urmă a fost spre Ardealul său. Drum simbolic şi drum pră­buşit. Dar dacă mulţi îl uitaseră, dacă veacul îl depăşise cu alte mai prodigioase şi savante şi confortabile maşini de sburat, dacă de două decenii am fost ingraţi cu memoria lui pome­­nindu-l tot mai rar şi tot mai puţin cum se întâmplă cu orice precursor de ori­unde, dacă până şi monumentul comemo­rativ, acolo lângă şoseaua Câm­­pinei unde s’a rostogolit ames­­tecându-se cu huma şi unde se vântură acum automobilele gră­bitelor escapade de pe valea Pra­hovei, dacă şi acela a fost pu­ţintel şi mizer, pe măsura trep­tat închircitului nostru suflet, al tuturor, de aci şi de dincolo Carpaţilor; dacă pentru toate se cuvenea odată o mustrare, iată că înfricoşata relauşcare a ve­nit! Ne întoarcem cu gândul la el, cu sufletul pocăit la el, fiindcă din nou tot ce-a voit el să fie simbolic, redevine încă mai a­­mar simbolic. Sufletul lui ne-ar îngădui oare să-i abandonăm simbolul lui? Umbra lui am cuteza oare să o isgonim, acum când e pretutin­deni deasupra Ardealului şi când n’o poate expulza avionul cu­tare maghiar, cu bombele şi mi­tralierele şi sfruntatele-i mani­feste? Din sbor, din cer, avionul lui Aurel Vlaicu aşternea pe pă­mânt, peste lanuri, munţi şi ape, aşternea o umbră neagră de cruce, încă de pe atunci, aşter­­nea o umbră neagră de cruce. Astăzi, umbra aceasta de u­­riaşă cruce, proiectată din cerul de-atunci pe pământul de-acum, sfinţeşte cu o mai înfiorată răs­tignire. Ardealul lui Vlaicu, Ar­dealul nostru, Ardealul atâtor obârşii şi descălecători româ­neşti. CEZAR PETRESCU REVOCĂRI SI Iii! DE GUVERNATORI II COLONIILE FRANCEZE VICHY, 29 (Rador). — Agenţia Havas“ transmite: După propunerea d-lui Lemery, ministrul coloniilor, mareşalul Pe­lin a semnat decrete de mutări, avocări şi numiri de guvernatori în alonii. In Camerun, guvernatorul general runot este scos din funcţiunea de amisar al republicii şi înlocuit rin d. Annet. In Noua Caledonie, guvernatorul Pelicier a fost scos din funcţiune şi înlocuit in mod provizoriu cu pu­teri de guvernator de locotenentul colonel Denis, comandantul şef al trupelor din grupul Pacificului. In Africa Ecuatorială, d. Ebue a fost revocat și înlocuit prin d. Gra­se în funcțiunea de guvernator al regiunii Tchad. 4 „Multe şi multiple sunt cerinţele de astăzi, dar ele trebuesc cumpănite cu toată seriozitatea şi cu tot patriotismul. O singură îndatorire se impune In această direcţie: întărirea Statului şi apărarea zilei de mâine." {Din cuvântările Regelui Carol II) VIENA, 29 August (1p). — D. M. Manoilescu, ministrul de externe al României a vizitat la Hotelul Imperial, după două ore dela sosi­rea d-sale la Viena, pe ambii mi­niștri de externe ai puterilor axei. La ora 14,30 d-sa a început con­vorbirile cu d. Joachim von Rib­­bentrop și d. Galeazzo Ciano cari, după cum s’a anuntat au avut o convorbire identică cu minis­trul de externe ungar, contele Ştefan Csaky. Prin aceste convorbiri de natură informativă se netezeşte drumul spre prima şedinţă comună. Se crede în general că o conferin­ţă de două zile va fi suficientă pen­tru limpezirea acestei probleme şi că s-a găsit o platformă comună pentru România şi Ungaria, plat­formă pe care reprezentanţii aces­tor două state din Sud-Estul Eu­ropei vor putea păşi la tratative directe şi în acest fel să realizeze o revizuire a frontierei­ CONVORBIRILE DELA VIENA NU VOR RĂMÂNE IN NICI UN CAZ FĂRĂ REZULTAT BERLIN, 30 (1p), — Ziarul `Esse­ner Nationalzeitung’’, scrie despre convorbirile miniştrilor de externe, că între români şi unguri s’au ivit probleme de aşa natură, încât nu au putut fi rezolvate mutual. Convorbirile au fost întrerupte din cauză că pe deoparte s’au pus con­­diţiuni excesive, iar pe de alta s’au VIENA, 29 (Rador)­ — Cores­pondentul agenţiei Ştefani trans­mite: întrevederile de la Hotelul Im­perial, dintre miniştrii de Afaceri Străine ai Germaniei şi Italiei pe de o parte şi d. Mihail Manoilescu, mi­nistru de Afaceri Străine al Roma- Reicluil şi Italia doresc ca sa române să se încă VIENA, 29 (Rador). — Agenţia DNR publică următoarea notă cu caracter oficios: Cercurile din apropierea delega­ţiilor, care participă la întrevederi­le de la Viena, declară că primele conversaţii între miniştrii de afaceri străine ai Reichului, Italiei şi Un­gariei au început joi, la Hotelul Im­perial, la scurt timp după sosirea delegaţiei ungare. Nu se ştie nimic despre conţinu­tul acestor convorbiri, dar pe de al­tă parte se spune că Germania şi Italia socotesc că este în interesul lor comun de a vedea stabilindu-se în regiunile sud-estului Europei o stare durabilă de linişte, de pace, de făcut concesiuni restrânse. Recu­noaşterea acestui fapt ar fi şi moti­vul convorbirilor de la Viena. Timpu­rile şi situaţia de azi nu ar mai per­mite rezolvări înjumătăţite. Germania şi Italia sunt implicate într’un război, în urma căruia se va decide viitorul destin al întregii Eu­rope şi al popoarelor sale. Partici­panţii trebue să aibă în vedere, că trebue luată o rezoluţie in propriul lor interes şi în interesul întregei Europe. Din convorbirile de la Viena, mi­niştrii Afacerilor Străine ale puteri­lor Axei se strâduesc de a cunoaşte dorinţele şi speranţele participanţi­lor, pentru a trage concluziile în ca­drul posibilităţilor. Cu ocazia con­vorbirilor s-au adus la cunoştinţa Ungariei şi României diferite puncte de vedere. Participanţii trebue să creeze şi să continue ei înşişi opera împăciuirii, hotârînd astfel propria lor viaţă. I*. i. a politică a nouei orânduiri in sud-estul european este foarte limpede pentru puterile Axei, însă creearea ei depinde de atitudinea participanţilor. Nu se prevede care va fi rezulta­tul definitiv, totuşi este sigur că convorbirile de la Viena în nici un caz nu vor rămâne fără rezultat. SE SPERA INTRO SOLU­ŢIE COMPLETĂ A PRO­­blemelor balcanice BERLIN, 30 (Rador). έi legă­tură cu conversaţiile de la Viena, „National Zeitung“, apărut Vineri dimineaţă, scrie între altele că tim­pul şi împrejurările nu lasă niciun loc pentru o soluţie necomplectă. Germania şi Italia se găsesc anga­jate într’un războiu de care depinde soarta viitoare a întregei comuni­tăţi europene şi a popoarelor ce o compun. PRESA ELENA DESPRE conferinţa DE LA VIENA ATENA, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Ştefani transmite: Se observă oarecare destindere, după enervarea din ultimele zile, ce fusese alimentată de afirmaţiile false ale propagandei britanice, cu privire la pretinse acţiuni ale axei în contra Greciei Ziarele elene, subliniind impor­tanţa conferinţei de la Viena, nu pu­blică totuşi niciun comentariu, măr­­ginindu-se la transmiterea ştirilor relative la modul cum se desfăşoară convorbirile.­niei, şi d. Vaier Pop, şeful dele­gaţiei române la negocierile de la Turnu Severin, pe de altă parte, au început la ora 14,30 şi au durat până la ora 19. Nu este exclus ca în întrevede­rile de mâine să se poată ajunge la o hotărâre­ raţiunile problemelor ungaro­­dreze in ansamblul pacificare şi de stabilitate. In timp ce negocierile bulgaro­­române, începute recent pe baza su­gestiei pornită de la puterile axei, îndreptăţesc speranţa că se va a­­junge la aplanarea chestiunilor în suspensie, într-un fel care să satis­facă cele două părţi în cauză, nego­cierile româno-ungare au pus, după cum se ştie,­ probleme atât de grele încât părea că nu mai este posibil să se ajungă la o rezolvare pe ca­lea negocierilor bilaterale. Rsid­iul şi Italia, aşa se afirmă, împărtăşesc părerea că soluţiunile, ce trebuesc găsite pentru aceste pro­bleme, vor trebui să se încadreze in ansamblul­ nouei ordine euro­pene. Negocierile actuale vor avea, în mod necesar, drept obiectiv de a se dovedi că există posibilităţi de a­­propiere între punctele de vedere ale Ungariei şi României. Conver­saţiile nu se vor referi la un pro­gram determinat şi ele se vor ţine în mod provizoriu la Hotelul Impe­rial. Nu se ştie încă dacă ele vor fi continuate apoi la castelul Belve­dere. NEGOCIERILE AU FOST CONTINUATE IN CURSUL ZILEI DE ERM VIENA, 29 (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite: Convorbirile de Joi ale miniş­trilor de Afaceri Străine ai puteri­lor axei cu delegaţiile Ungariei şi României s’au terminat pentru azi. In cursul contacturilor perso­nale şi recepţiilor nu va mai avea loc astăzi nicio discuţie cu privire la problemele ia chestiune­ Nego­cierile vor fi continuate mâine. Vi­neri. Nu este încă stabilit dacă lu­crările se vor ţine la palatul Bel­vedere. Convorbirile de la Viena sunt caracterizate de către cercurile autorizate ca un fel de sesiune de lucru. Aceasta rezultă din faptul că nu s-a întocmit un program ttX. Din punct de vedere pur practic, este vorba, în primul rând, ca în cursul acestor convorbiri să se gă­sească o platformă de pe care perspectivele succesului să poată fi văzute clar pentru aceste ne­gocieri. MINIŞTRII DE AFACERI STRĂINE AL GERMANIEI MARI ŞI AL ITALIEI AU SUPUS SPRE DELIBERARE, CELOR DOUĂ DELEGAŢII, NUMEROASE NOUI PUNCTE DE VEDERE. VIENA, 29 (Rador). — Trimisul special al agenţiei Ştefani transmite următoarele: Contele Ciano a avut miercuri o întrevedere cu Fuehrerul şi cu d. von Ribbentrop, la reşedinţa parti­culară a cancelarului Hitler. Astăzi, joi, cei doi miniştri de a­­faceri străine ai axei au avut lungi conversaţii la Viena cu delegaţiile Ungariei şi României, însărcinate de a ajunge la un acord cu privire la problema Transilvaniei. Această problemă a Transilvaniei a devenit extrem de grea din cauza unei serii de elemente complicate, etnice, geografice, economice și po­litice. Rasele sunt atât de amesteca­te laolaltă încât nu este posibil să se traseze o linie de demarcaţie preci­Prin faptul că puterile axei se strâduesc în mod sincer ca cei două părţi în chestiune să găseas­­că principiile menite să faciliteze: propriul lor spaţiu vital, strădania Berlinului şi Romei, ca puteri ale ordinei şi reconstrucţiei Europei, este cu totul clară şi fără echivoc, să facă pe participanţi să ajungă a fi nu un obiect al politicei acelor puteri, ci un subiect al propriului lor fel de a trăi. D. VON RIBBENTROP‘O­FERI UN DEJUN DELE­GAŢIEI ROMÂNE VIENA,.29 August (1p). — Ministrul de externe al Reich­ului, d. von Rifobest­­trop­, va oferi delegaţiei române. Vineri la ora 14, în castelul Belvedere, am dejun­­sa, întrucât procente importante ale celor­ două naţionalităţi se găsesc a­­lături unele de altele. Multe centre sunt locuite de o naţionalitate deo­sebită de aceea a ţinuturilor rurale. S’ar putea crede la prima vedere că schimbul de populaţie ar fi singura soluţie posibilă, dar acest sistem nu ar rezolva toate dificultăţile şi apli­carea lui nu ar fi lesnicioasă, fiindcă este vorba de milioane de oameni dintre care majoritatea se simt le­gaţi de pământurile lor şi nu înţeleg să se servească de dreptul de op­ţiune. Deasemeni­, nu se poate să se mai acorde încredere convenţiilor spe­ciale relative la minorităţi,­ convenţii prevăzute de tratatele precedente şi care au dat loc la nenumărate con­testaţii şi decepţii. Chiar in interesul Ungariei si Ro­maniei şi pentru motive de­­ordin general, puterile axei socotesc că este necesar ca pacea dunăreană să fie menţinută. Examinarea­ problemei Transilva­niei a fost încredinţată la început direct părţilor in cauză. Italia si Germania, dornice în mod real de a înlesni o soluţie trainică şi justă, au intervenit în discuţie. Cele două pu­teri ale axei au în basinul dunărean interese politice şi economice vitale ,­ este deci natural ca ele să fie ho­târâte să intervină în acest diferend pentru a înlesni rezolvarea. Nu este imposibil ca examinarea problemelor ungaro-române să poată fi continuată chiar după conferinţa actualmente in curs la Viena. S’ar obţine astfel un rezultat important acela de a se evita un conflict şi da a se lăsa deschisă calea pentru o în­ţelegere paşnică. întrevederea d-lor von Ribbentrop şi Ciana cu d-nii Manoilescu şi Vaier Pop nouei ordini europene IMPORTANTELE ÎNTREVEDERI $I DIS­CUŢIUNI DEL­­INE** După ce au avut lungi întrevederi cu miniştri României şi Ungariei,­­ miniştri de Afaceri Străine ai Germaniei şi Italiei au supus spre deliberare, celor două delegaţii, numeroase noui puncte de vedere CONVERSAŢIILE VOR CONTINUA ASTĂZI, CÂND SE CREDE CĂ SE VA AJUNGE LA O BAZĂ COMUNĂ DE ÎNŢELEGERE Cum este prezentată situaţia de către agenţia „Ştefani­“ FUEHRERUL HITLER D. VALER POP DUCELE MUSSOLINI ♦ RESTUL TELEGRA. melor la ultima ORA f

Next