Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)
1861-04-22 / nr. 112
ineantele regiment de linii din garnisona francesi de la Roma a fost dirigent spre fruntaria neanolitam. Tsrin, 26 Anrile. Ziarul „Opino- Do“ ansngiri la 24 s’a fik’t la Neanole o demonstragisne nonorarii în favoarea lui Garibaldi. Rigl-pag»Bernatori nori ini algi fsn ligionari saneriori administrativÎ au fost nimiiiî nentri mo Bingele neanolitane. D. Strada, ie era Mestor la Milan, a fost insiriinat ks direkijis neanoligie la Neanole. — Garibaldi a plekat la Vila Palavicini, unde Baremina kihe Ba zile mi na memne ne simi d’adventil la Caprera. Torino, 27 Anrile. Kamera a botat o nrelsngire de trei l»ní a serBÍ4Í8l»í gardieí nagionale mobile. Iletersberg, 27 Anzile. Iluminele Nletre Dimitreesci Gor4akof, fratele gi Bermtori Bll üoloniel, a nrumit un kongedis nentr’sn an. 57 generări ai fost pensionagi Afrira de la Lemberg (Leopol), 26 Anrileseari, kident si struiirea alegrei nentra Senat (konsilBl imneriale) s’a închisi dieta k’o tinere generale. Ileuita, 27 Anzile, în urma morgii, în noaptea trebsli, a uneu sedintei de Borst Paloczy medintele kamerei de jos ai fost animate nînl la 30. Kamera îngrijaiute de ceremonia fsnebn mi Banszta donS în timp de mease sentimini. Frankfurt, 27 Anrle. în uiedhinga de ostizî a dietei federative Danemarka a declarat ki natenta din anii 1859 a fost înfiguniati statelor sare a’mi da konsiranjjimîntul, dar nu snre a’l desfiiip. Remonstirile statelor atingitoare de kilkare de komnetingi as fost respinse. — Deuisiunea ssura statu Iu l de resbel zise: disisiunea de resergi Ba fi instrati mi trenele nentri komnletare se vor înmslgi ks trei sune-zese la ssti. Agram, 27 Anrile, în uiechinga dietei de astizi, din o nronsnere a komisiuneî de verifikare, s’a retras tabriel banale drentsl Botiriî, fiind în contra sniritsM konstitiîjjiBnii renresintatipe a dietei. Fiumeni toate mini4inalitigile nerenresintate aíil vor fi ínöitate nici o dati> a trimite nini la un termin finsat dcn stagii lor la dieti. Washington, 14 Anrile. Fortele Sumter s’a sbiibs dsni o bnti de natrs zeni de ore. Anderson mi soldagi! a» fost dsmí ne inssla Morris. ROMAPWUT *«f Situaținnea. (íntrodsiere). r. ateea a ziaristei»!. Iligin îî nași nsbliksis! daki susagisnea nolitiki este atit de komnlikali r’alit de delikati înkit ziaristii ne d’o narte si n’o noati intrsnde, ear ne d’alta si n’ k»teze a o defini de temere d’a o kommomite, negri îi nasi klar daki mima ziarist»l»i este sdrobiti de Br’o dsrere de familii mi minlea lsi de felsrte loBirî mi ’n Bilminueli dimesîi4e mi nolitiie, nsbliksi na si ok»ni de nici snele din aiestea, ne gine sokoleali de nici »n fel de susagisne mi iere ka foaia si-I snsii în toate diminețele ne s’a fikist mi ie ni s’a fikst, ie si noati faie mi ne n’ar trebui si se faki. Ka »noia rî»rilor ne trebie si ksrgi, si ksrgi meres, or! kit de kontraris ar fi BÎntil, or! kit de mari ar fi bolo Bani! ne ar împiedika-o tot astfel mi ziaristil este dator a dimika ne ioati zisa mi mima mi mintea !»! m’a le îmnirgi în firimitsri, kimi nimine, kim ziserim, ne gine sokoleali de ni4î »n fel de nediki mi ni4î kiar de greutatea mi dsrerea 4e trebse si siningi acel nenorocit ce este silit ne toati zisa a desfoi mintea mi mnima sa m’a le aranka în firmati»re în Boia Bintsrilor. Nimine, de n» sa ’naerka, min el însim!, n’-mi noate înkinsi kiti dsrere este nentr» m om a desfoi m’a dsmika astfel mima sa, ksiretrile sale, Biaga sa mi nimine n»-mi noate în kinsi kit de grele ssnt »nele susagisai nolitine de kit at»neT kind Ba l»a kondeisi mi se Ba ’n4erka a le analisa, a le deskirka, a vorbi în sfirmit desine dînsele mi a snsire care este nartea lor nea rea mi nartea lor rea b»m, mi se ar trebui si se faki sine a ’npingere»! m’a înlesni mers»l b»n»l»i. într’sna din asemene susagi snî ne aflira de kit Ba timn mi n»ma! 4el kari a» fost datori a sorbi desire dînsa a nstst ksnoamle k« km grestate nana ziarista!»! a trebit si se ’nBîrteaski în gi»r»lieî, fir’ a atinge micÎ adepersi nisi nirgile ie 4ele delikate din kar! ar fi gimtit noate mi singe mi nsrde. Astizî susagisnea a devenit mi maî grea mi ma! delikati mi k» toate acestea suntem siligi a merge necontenit, a sorbi, a o defini, mi tot d’odati a ne feri d’a ne atinge nrea tare nicî u na din apele virgine ar n»tea ad»ne o Biluare mi nose komnlikiri. N» mtim daki apsrmi fericirea, în linele de trek»nu a dobîndi amplu cu cititorilor nemiri desine model k» kare ne ara împlinit datoria, dar intim ki den»serim cea mai mare aîengisne mi sinceritate mi ki ssntem bine otrîgi a ne o ’malini mi ’n susagis nea 4ea delikati în care ne afiim astizî ks cea mai denlini bigare de sea ni mi religioșii ale. Si noate si ne linseaski talent»1 d’a ne astea strikers min millele mi felsritele grestigi ne sirnt înainte-ne mi ’n gisrii nos ra; si noate ka nripirea noastri si n’aibi destili agerime nentri a intrsnde min Bilsle ne askinde susagisnea în care ne afiim, si noate ka decis4erile m’annegsirile noastre si in gremite; afirmim însi ki nimine ns Ba astea zi4e, ks temeis, ki ne a linsit lisna kredingi, mi boinga d’a astea emi ks togi mi ks bine dintre stmtele mi nomolsrile 4e ssnt în gisri ne.ierînd iertare d’aceasti întroducere, 4e ne nirs ne anirati nentri ne kari ne ar astea îmnsta oare kare moderare de limbagis mi sne-orî noate ki ns vorbim kis maî mslti kiartate, re ’nsenem artiklele noastre volitiie ne krezsrim de trebsingi a le înlrersne în ajunsl alegerilor lui ’nele d’intîis zile ale Iskririlor kamerei, ne kind aBeaS a Borbi alegitorim’alor alemi, mi le reînvenem 4er4etind din nos kare este susagisnea în care întrim aksm mi kare ssnt datoriele de ea ne iransne. Adunarea deskisi la zere Amile sfîrmi, în cinci zile. verifikarea alegerilor, se konstitsi, deschits mi poli őnirea m’ano! darea în jidekati a Ministerists!, aritind astfel ki ea ’ngelesese, riim a zis d. Ion Gritians, ki mimele tstor Rommilor erau în acea zi de 15 Anrile în acea Kamen unde se deschisea s Snirea mi naza legilor. Botil Adsniri! nentri întrsnirea Kamerelor mi’n kare se convindea mihnirea Iluminatelor, mare mi’nsemnat min el înssmi, aBs d’a’ti dați o ’nsemnitate mi mal mare nentri ki, dsne nekontenitele 4erer mi stirsinge ale Miriei Sale Domnul Dominilor, Iloarta konsimngi în sfîrmit a ni se mai imnolripi boingei nagism romane, mi ’ntisnirea atil de doriti sistem zi4e ki deBeni alism sn fant împlinit. mne ns Bede dar ki, daki Adunarea noastri n’ar fi stat în nermaningi spre a mai Bota mici odăii mi k’o ori mal ’nainte întrsnirea, rulirea oficiale si ioarta a abordat-o ar fi sosit înaintea botslir Adsniri! noastre m’am fi aost astfel dsrerea a Bedea oare ksm si imlili a noastri siveranitate. Aksm însi aktst cel mireg al Adsniri! desmingi, ksm zice Miria Si», mici odati toate cele resnmdite mi do Bedi ki siringil de snire este o kredingi a ambelor Iringiíiate mi ki Alessi nagisni! a fost, este mi sa fi încongisrat de toate inimele mi de toate bragele ne terîm si nagionalitigii noastre. Astfel dar în anii acesta serbind în Bisarea Minisitorists! Bom serba lui minisitoaria Snire a ilringinatelor minom avea fericirea a Bedea, a treia zi dsne serbarea sentimme l sraviale, Adsnurile din lam mi din Bsksremil redepenind o singuri Adsnare mi ’ntrsninds si astfel mintea Rominie mrelism a fost tot de sna întrsniti mi mima iei. Daki însi Bissi nostri cel mare Ba depeni aksm o realitate, îngelege-Bom oare ki ks kit dobmoim mai msk ks atit se miresk mi datoriele noastre? Îngelege-Bom ki, daki um’aksm mai nsisrim skssa în aki! Esronel amorgirea noastri prin meditele 4e ne nenea trankiarea în care ne aflam a Bind dose Adsniri mi dose Ministerie nentri o singsri Nagisne, a 4easli skssi nerindakism Ismea Ba fi In drenta ne 4ere fante m’ars ne mai ierta ni4î o gremeali, a ni ne mai nicimi ni4i oskssi? Ingelege Bom ki ks kit ni s’a dat maî milt, firi ka no si firi fikist nimik, ks atit Ismea Ba fi mai asnn nentri noi mi ki boale kite dobmdirim Bor fi ükle de akssare în kontra noastri, de ns ne Bomaritanrin fante demni d’avea înnigime la kare nă a nss simnatiele lie a apst nentri no! Îraniraîsl Frar»4esitor? Suntem din anei kari apsrim fericirea d’a snera tot de sna, d’a snera, rim zicea într’o zi sn înBigat profesor frances sorbind despne repolsgisnea francesi, „d’a snera kiar kontra snerange!“ mi d’ave ea snerind ki mi la no! Ba Bem o zi în kare si reksnoamtem, si siningim, si kredem ki ssntem o nagisne mi si ne întisnim sine a lskra ka o nagisne ne-am încerbat mi ne Bom îrmerka nekontenit a arita kare este, cisne oninisnea noastri, sitsagisnea în care ne afirm mine 4ere îmnezios de la noi aneasti sitsagisne, nosigisnea noastri geografiki, iisiîi ersî nostri, misisnea noastri kanagisne de gintea latini un Esrona întreagi si fim, Ni ne obsnim ni*iT de riim daki în sălăașiu fi pretestatu cu indignare și cu tóte astea am cesu. De așiu fi sciutu cine era elu, așiu fi resistatu, așiu fi verjutu îndată ce nu puteau fi uoulu alu călui-laltu; dăru lu-am ere ^iutu din aceaași clase cu mine, unde investigările suntu mai pucinu scrupulóse, unde suntemumai indulginți pentru ce suntemu mai aprópe de natură, în fine unde activitatea, ordinea, averea lucrului, suntu calități necesarie logiei, și acestea i le puteamu oieri eu. — Trecutulu, copila mea, nu mai este alți d-tele. Nu mă indovescu că intențiunile d-tele suntu bune și cugetările d-tele desinteresate. Vă ra<Jă de bucuria, duiosă în miloculu lacrimeloru mele trecu prin ochii Enriettei. Intențiunile mele, urmă ea, ascultă, ți le voiu spune, îți voiu încrede cugetarea mea secretă. Fete m’am înșelatul am făcut-o însă cu bună ere-Biitor vom fi ma askskagi de kit în Irelst; no! esnsnem 4eeare este nentri no o kredingi, uii ni ne îndoim ki semînga 4ea bim Barodi la timasliei. C. A. Ro»■ 11! Dreptul si simbeî [romanesci și Translatur’a Le droit est le sonverain du monde. Mirabeau. Chose absurde_'autant que cruelle de subordonner le francais b un etranaer qui satt peu ou mal notre langue aveo qui 11 ne peut ni s’expliqner ni se plaindre. —I. Michelet Livr. IV. cap II, lie kit timn jsmalele romanélul! din Transilvania Sorbia de la diploma din 20 Oktombre înkoane adesea ksoare-mi kare selisritate de stre egalitatea drentsrilor simber rommemtl mi desnre re4inrozitatea el ks 4ea sngsre aski, nskli simi! sngsr resninde as ksm zi4em noi, kam ks gsra aksea ka, bine, bine, — ano! se nerka se ne mai Isle mi adie ks nimte uromisisn! fikiste per locos communes, ksm8 le zik retorii.— Din mii mirens foarte bine de fak eari de la natenta din 26 Febriaris încoate li s’a înlesnit resnsnssi de minune. In aceamî se zice, ka drentsrile în nripinga simbeî oficiale por reminen nentrs Ardeals acelea kare as kistal mni la 1848. Anoa4ele drentsri sunt resuiltate în artikll de lege XXXI de la 1791, între care limba sngsreaski se reksnoarte de limba oficiali nentri sngsh mi seksi, cari 4ea latini nentri afacerile mi korespondingele 4e se nparti ks ksrtea, ks kamera, ks gsbernsi mi ks komanda de armați*) .Legea dietali din 1846 7 merge mai departe mi dekreti limba sngsreaski de singsra oficiali, afari nsraa! de sisime, unde se reksnoamte limba germani de oficiala. Eati ks asemenea regemiri la mijlok sngsri! din Fogiramis mi ks ei are o kigipa renegagî, mi ne temeisl acelora denegări adsnartî distriktsale komnsse ka din linii mi! remresentangi roman! drentsi de a întroduce în acel distrikt mal întreg rominesk limba rommeaski de oficiali. Eati re4 În ro4itatea nentri kare koresnondintere dela Olt în Telegraf se lenta mai înainte de 3—48m ks atita ferßoare. Kind Bekistai ks okageria *) Art. XXXI. Sacratissima Sa. Mälijßtate benigne, annente, lingvae hungaricae usuy antea quoque vigens in gremio nationum liungaricae et siculioae, at que apud omnia Dicasteria, officia et tribunalia porro etiam obtineat; latina autera in expeditionibus aulicia caineralibus, protocolitis gubernialibus et corespondentiis cum suprema armprum, I^rel’ectura, vrel extra j>rovinciam ducendis adhibeatur, Hea mai grea m’sne ori cea mai dureroasi din toate profesiunile este binefacătoria care-i repede animă, Frederica o precesese cu căteva momente. Scumpă Enriettă! îi <^ise eru mai fericitu de la simulu ce-i aducea; mătușiă-mea te iubesce și voesce să te văză; vrè să-ți spuiă ție înseți cată stimă și afecțiune îți dă. O dulcea mea Enriettă! cine ar pute óre se nu te iubăscă? — Numai se mă ierte, deja asta e mai multu de că tu așiu pute spera. Căndu păru mătușia Mariana, Bnrietta merse înaintea iei, plină de emoțiune, și-i <Jise: — O d-nă ce bună ești de vistiedivă bieta fetă ca mine! Mătușia Mariana o luă de mănă, și privindu-o cu înduioșîare: — copila mea, îi respunse, visu case—ți mulțămescu, și se-ți inspira putere, de voiu pute. — Voiu ave, acumu simplu ce voiu ave, <llse Bariettă. Despre Fredericu, nu se putea Pătura d'a vede întrunire, aste dóue persone pe care inima sea le întrunia de multu timpu. Uit această întrunire trecetării nu era decătu începutulu unei separări eterne. Farmeculu momentului presinte îi ascundea pe acelea ce era să urmeze, și contempla pe Bnriettă sea, lângă mătuși ă sea, vorbindu cu dulcita sea ordinariă, și mai frumósu póte în pasórea sea și în suferința sea de că tu cumu era în fericirea sea. Câteva cerbeluțe minunatu împletite, nescemice lucruri de acu erau pe mésa; mătușia Mariana se luă aminte. — Tóte astea suntu operea Enriettei,ficea Frederica; ea este țărînâ îndemânatică și laboriasa. Mătușia lăuda cu bunătate dibăcia iei. — Așiu dori d’acumu înainte să lucrezu numai pentru d-ta, dicea Enriettă în recunoșcința sea pentru astă visită nesperată. Frederica se lăsă singure: voia ca Enriettă să potă vorbi în totă libertatea cu mătușiă sea și simpția că presința sea, temerea d’a lu întrista ar opri-o și n’ar lăsa-o să-și ușiureze inima. Căndu eși, Enriettă cuteejă în adevăru să lase a curge lacrimele sele, și mătușia Mariana putu primi în totă naivitatea sea revărsarea astei candide amori. — Eram numai uă bietă fetă căzută ilcea ea; Fredericu m’a rădicatu în chiaru ochii mei. Elu mi-a redatu Stima de mine, adicö ăni moșia d’a face binele. Uu iubescu, dómnu, și câte^u a-ți spune d-tele pentru ce recunoscința mea este și mai forte de cătu amarea mea. Delicateța inimei sele se areta în mii de moduri. De căte ori lu am auditu aruncăndu sensa și iertarea asupra unoru fete căzute ca mine! de căte ori luara ve^utu măngălăndu copii mici ca să-mi arate ce ar iubi pe alu meu de sicuru, déce cineva mi-ar fi Jisu ce amu să comitu vreuă dată uă a două credința. Vei jusemu pe Fredericu june,, debile și plinu de pasiuni, datu deja la nesce amice periclóse, la nesce plăceri funeste, era de temutu să nu fiă învinsă bunătatea naturei sele, înțelesei cö femeia pe care elu ar iubi-o ar ave mare putere asupra vieței lui și ar împinge-o la reii său ar conduce-o la bine, dupö voia iei; erestii ce străveau unu feliu de rescumperare a greșelei mele in devotamantulu ce i-așiu consacra, ce să-ți spuiu în fine?... nu iubit, d-uă, și numai avui nevoia d a căuta scuse. Numai amarea mea plecase dintr’uă cugetare pe care n’o uită nici uă dată. Aste ideie îți păru fórte stranie; dăru eu sum numai uă biătă făta, inorante de lume și dată consilieraru animei mele. (Urmarea pe mine)."