Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)

1861-04-22 / nr. 112

ineantele regiment de linii din garnisona francesi de la Roma a fost dirigent spre fruntaria neanolitam. Tsrin, 26 Anrile. Ziaru­l „Opin­­o- Do“ ansngi­ri la 24 s’a fik’t la Nea­­nole o demonstragisne nonorarii în fa­­voarea lui Garibaldi. Rigl-pa­g»Berna­­tori nori ini algi fsn ligionari saneriori administrativÎ au fost nimiiiî nentri m­o­ Bingele neanolitane. D. Strada, ie era Mestor la Milan, a fost insiriinat ks di­­rekijis nea­noligie­ la Neanole. — Gari­baldi a plekat la Vila Palavicini, unde Ba­remina kih­e­ Ba zile mi na memne ne simi d’a­dventil la Caprera. Torino, 27 Anrile. Kamera a bo­­tat o nrelsngire de trei l»ní a serBÍ4Í8l»í gardieí nagionale mobile. Iletersberg, 27 Anzile. Ilu­m­inele Nletre Dimitreesci Gor4akof, fratele gi­ Bermtori Bl­l üoloniel, a nru­mit un kon­­gedis nentr’sn an. 57 generări ai fost pensionagi Afrira de la Lemberg (Leopol), 26 Anrile­seari, ki­dent si struiirea ale­grei nentra Senat (konsilBl imneriale) s’a închisi dieta k’o tinere generale. Ileuita, 27 Anzile, în urma morgii, în noaptea trebsli, a uneu sedintei de Borst­ Paloczy m­edintele kamerei de jos ai fost animate nînl la 30. Kamera îngrijaiute de ceremonia fsnebn mi Ba­nszta don­S în timp de mease sentimini. Frankfurt, 27 Anr­le. în uiedhinga de ostizî a dietei federative Danemarka a declarat ki natenta din anii 1859 a fost înfigu­niati statelor sare a’m­i da konsiranjjimîntul, dar nu snre a’l desfiii­­p. Remonstirile statelor atingitoar­e de kilkare de komnetingi as fost res­­pinse. — Deuisiunea ssura statu Iu l de re­­sbel zise: disisiunea de resergi Ba fi instrati mi trenele nentri komnletare se vor înmslgi ks trei sune-zese la ssti. Agram, 27 Anrile, în uiechinga dietei de astizi, d­in o nronsnere a ko­­misiuneî de verifikare, s’a retras tabriel banale drentsl Botiriî, fiind în contra sniritsM konstitiîjjiBnii renresintatipe a dietei. Fiume­ni toate mini4inalitigile nerenresintate aíil vor fi ínöitate nici o dati> a trimite nini la un termin finsat dcn stagii lor la dieti. Washington, 14 Anrile. Fortele Sumter s’a sbiibs dsni o bnti de natrs zeni de ore. Anderson mi soldagi! a» fost dsmí ne inssla Morris. ROMAPWUT *«f Situaținnea. (íntrodsiere). r. ateea a ziaristei»!. Iligin îî nași nsbliksis! daki su­sagisnea nolitiki este atit de komnlikali r­’alit de delikati înkit ziaristii ne d’o narte si n’o noati intrsnde, ear ne d’alta si n’ k»teze a o defini de temere d’a o komm­omite, negri îi nasi klar daki mima ziarist»l»i este sdrobiti de Br’o dsrere de familii mi minlea lsi de felsr­te loBirî mi ’n Bilminueli dimesîi4e mi nolitiie, nsbliksi na si ok»ni de nici snele din a­iestea, ne gine sokoleali de nici »n fel de su­­­sagisne mi iere ka foaia si-I snsii în toate diminețele ne s’a fikist mi ie ni s’a fikst, ie si noati faie mi ne n’ar trebui si se faki. Ka »noia rî»rilor ne trebie si ksrgi, si ksr­­gi meres, or! kit de kontraris ar fi BÎntil, or! kit de mari ar fi bolo­ Bani! ne ar împiedika-o tot astfel mi ziaristil este dator a dimika ne ioati zisa mi mima mi mintea !»! m’a le îmnirgi în firimitsri, kimi nimine, kim ziserim, ne gine sokoleali de ni4î »n fel de n­ediki mi ni4î kiar de greutatea mi dsrerea 4e trebse si siningi acel nenorocit ce este si­lit ne toati zisa a desfoi mintea mi mnima sa m’a le aranka în firmat­­i»re în Boia Bintsrilor. Nimine, de n» sa ’naerka, m­in el însim!, n’-mi noate înkinsi kiti dsrere este nen­­tr» m om a desfoi m’a dsmika ast­fel mima sa, ksiret­rile sale, Biaga sa mi nimine n»-mi noate în kinsi kit de grele ssnt »nele su­sagisai nolitine de kit at»neT kind Ba l»a kondeisi mi se Ba ’n4erka a le ana­­lisa, a le deskirka, a vorbi în sfir­­mit desine dînsele mi a snsire care este nartea lor nea rea mi nartea lor rea b»m, mi se ar trebui si se faki sine a ’npinge­re»! m’a înlesni mer­­s»l b»n»l»i. într’sna din asemene su­sagi snî ne aflira de kit­ Ba timn mi n»ma! 4el kari a» fost datori a sorbi desire dînsa a nstst ksnoamle k« km grestate nana ziarista!»! a trebi­t si se ’nBîrteaski în gi»r»l­ieî, fir’ a atinge micÎ adepersi nisi nir­­gile ie­ 4ele delikate din kar! ar fi gimtit noate mi singe mi nsrd­e. Astizî su­sagisnea a devenit mi maî grea mi ma! delikati mi k» toate acestea suntem siligi a merge ne­­contenit, a sorbi, a o defini, mi tot d’odati a ne feri d’a ne a­­tinge nrea tare nicî u na din apele virgi­ne ar n»tea ad»ne o Bilu­are mi nose komnlikiri. N» mtim daki apsrmi fericirea, în linele de tre­­k»nu a dobîndi am­pl­­u cu cititorilor nemiri­ desine model k» kare ne ara împlinit datoria, dar intim ki den»­­serim cea mai mare aîengisne mi sinceritate mi ki ssntem bine ot­­­rîgi a ne o ’malini mi ’n su­sagis nea 4ea delikati în care ne afiim asti­zî ks cea mai denlini bigare de sea­­­ ni mi religioșii ale. Si noate si ne linseaski talent»1 d’a ne astea stri­kers m­in millele mi felsritele gres­­tigi ne sirnt înainte-ne mi ’n gisrii nos­ ra; si noate ka nripirea noastri si n’aibi destili agerime nentri a intrsnde m­in Bilsl­­e ne askinde su­sagisnea în care ne afiim, si noate ka decis4erile m’annegsirile noastre si in­ gremite; afirmim însi ki ni­mine ns Ba astea zi4e, ks temeis, ki ne a linsit lisna kredingi, mi bo­­inga d’a astea emi ks togi­ mi ks bine dintre stmtele mi nomolsrile 4e ssnt în gisri­ ne.­­ierînd iertare d’aceasti întroducere, 4e ne nirs ne anirati nentri ne­ kari ne ar astea îmnsta oare kare moderare de lim­­bagis mi sne-orî noate ki ns vorbim kis maî mslti kiartate, re ’nsenem ar­­tiklele noastre volitiie ne krezsrim de trebsingi a le înlrersne în aju­­nsl alegerilor lui ’n­­ele d’intîis zile a­le Iskririlor kamerei, ne kind aBeaS a Borbi alegitori­­m’a­­lor a­­lemi, mi le reînvenem 4er4etind din nos kare este su­sagisnea în care întrim aksm mi kare ssnt datoriele de ea ne iransne. Adunarea deskisi la zere Am­ile sfîrmi, în cinci zile. verifikarea ale­gerilor, se konstitsi, deschits mi poli ő­­nirea m’ano! darea în jidekati a Mi­­nisterists!, aritind astfel ki ea ’n­­gelesese, riim a zis d. Ion Gritians, ki mimele tstor Rommilor erau în acea zi de 15 Anrile în acea Ka­men unde se deschisea s Snirea mi naza legilor. Botil Adsniri! nen­tri întrsnirea Kamerelor mi’n kare se convindea mi­hnirea Ilu­m­inatelor, mare mi’nsemnat m­in el înssmi, aBs d’a’ti dați o ’nsemnitate mi mal mare nentri ki, dsne nekontenitele 4erer­ mi stirsinge ale Miriei Sale Domnul Dominilor, Iloarta konsimngi în sfîrmit a ni se mai imnolripi bo­­ingei nagism­­ romane, mi ’ntisnirea atil de doriti sistem zi4e ki deBeni alism sn fant împlinit. mne ns Bede dar ki, daki Adunarea noastri n’ar fi stat în nermaningi spre a mai Bota mici odăii mi k’o ori mal ’nainte întrsnirea, rulirea oficiale si i­oarta a abordat-o ar fi sosit înaintea bo­­tslir Adsniri! noastre m’am fi aost astfel dsrerea a Bedea oare ksm s­­i im­lili a noastri siveranitate. Aksm însi aktst cel mireg al Adsniri! desmingi, ksm zice Miria Si», mici odati toate cele resnmdite mi do­ Bedi ki siringil de snire este o kre­dingi a ambelor I­ringiíiate mi ki Alessi nagisni! a fost, este mi sa fi încongisrat de toate inimele mi de toate bragele ne terîm si nagionali­­tigii noastre. Astfel dar în anii a­­cesta serbind în Bisarea Minisitorists! Bom serba lui minisitoaria Snire a ilringinatelor mi­nom avea fericirea a Bedea, a trei­a zi dsne serbarea sentimme­ l sraviale, Adsnurile din lam­ mi din Bsksremil redepenind o singuri Adsnare mi ’ntrsninds­ si ast­fel mintea Rom­inie­ mrelism a fost tot de sna întrsniti mi mima iei. Daki însi Bissi nostri cel mare Ba depeni aksm o realitate, îngele­­ge-Bom oare ki ks kit dobmoim mai msk­ ks atit se miresk mi da­toriele noastre? Îngelege-Bom ki, daki um’aksm mai nsisrim skssa în aki! Esronel amorgirea noastri prin m­editele 4e ne nenea trankiarea în care ne aflam a Bind dose Adsniri mi dose Mini­­sterie nentri o singsri Nagisne, a­ 4easli skssi nerind­akism Ismea Ba fi In drent­a ne 4ere fante m’a­rs ne mai ierta ni4î o gremeali, a ni ne mai nicimi ni4i oskssi? Ingele­­ge­ Bom ki ks kit ni s’a dat maî milt, firi ka no­ si firi fikist nimik, ks atit Ismea Ba fi mai asnn nen­tri noi mi ki boale kite dobmdirim Bor fi ükle de akssare în kontra noa­stri, de ns ne Bom­aritanrin fante demni d’avea înnigime la kare nă­ a nss simnatiele lie a apst nentri no! Îraniraîsl Frar»4esitor? Suntem din anei kari apsrim fe­­ricirea d’a snera tot de sna, d’a snera, rim zicea într’o zi sn înBigat pro­­fesor frances sorbind despne repols­­gisnea francesi, „d’a snera kiar kon­tra snerange!“ mi d’ave ea snerind ki mi la no! Ba Bem­ o zi în kare si reksnoamtem, si siningim, si kre­­dem ki ssntem o nagisne mi si ne întisnim sine a lskra ka o nagisne ne-am încerbat mi ne Bom îrmerka nekontenit a arita kare este, cisne oninisnea noastri, sitsagisnea în care ne afirm mi­ne 4ere îmnezios de la noi aneasti sitsagisne, nosigisnea noastri geografiki, iisiîi ersî nostri, misisnea noastri ka­nagisne de gin­­tea latini un­ Esrona întreagi si fim, Ni ne obsnim ni*iT de riim daki în sălă­așiu fi pretestatu cu indignare și cu tóte astea am cesu. De așiu fi sciutu cine era elu, așiu fi resistatu, așiu fi verjutu îndată ce nu puteau fi uoulu alu călui-laltu; dăru lu-am ere ^iutu din acea­ași clase cu mine, unde investigările suntu mai pucinu scru­­pulóse, unde suntem­u­mai indulginți pentru ce suntemu mai aprópe de na­tură, în fine unde activitatea, ordinea, averea lucrului, suntu calități nece­­sarie logiei, și acestea i le puteamu oieri eu. — Trecutulu, copila mea, nu mai este alți d-tele. Nu mă indovescu că intențiunile d-tele suntu bune și cuge­tările d-tele desinteresate. Vă ra<Jă de bucuria, duiosă în mi­­­loculu lacrim­eloru mele trecu prin ochii Enriettei. Intențiunile mele, urmă ea, ascul­tă, ți le voiu spune, îți voiu încrede cugetarea mea secretă. Fete m’am în­­șelatul am făcut-o însă cu bună ere-Biitor vom fi ma­ asksk­agi de kit în Irelst; no! esnsnem 4eea­re este nentri no­ o kredingi, uii ni ne în­doim ki semînga 4ea bim Ba­rodi la timasl­iei. C. A. Ro»■ 11! Dreptul si simbeî [romanesci și Tran­slatur’a Le droit est le sonverain du mon­­de. Mirabeau. Chose absurde_'autant que cruelle de subordonner le francais b un etran­­aer qui satt peu ou mal notre langue aveo qui 11 ne peut ni s’expliqner ni se plaindre. —I. Michelet Livr. IV. cap II, lie kit timn jsm­alele romanélul! din Transilvania Sorbia de la diplo­­ma din 20 Oktombre înkoane ade­sea ks­oare-mi kare selisritate de s­­tre egalitatea drentsrilor simber ro­­mmemtl mi desnre re4inrozitatea el ks 4ea sngsre aski, nskli simi! sngsr­ resninde as ksm zi4em noi, kam ks gsra ak­sea ka, bine, bine, — ano! se nerka se ne mai Isle mi adie ks nim­te uromisisn! fikiste per locos communes, ksm8 le zik retorii.— Din mii mirens foarte bine de fak­ eari de la natenta din 26 Febria­­ris încoate li s’a înlesnit resnsnssi de minune. In aceamî se zice, ka drentsrile în nripinga simbeî oficiale por reminen nentrs Ardeals acelea kare as kistal mni la 1848. Ano­­a4ele drentsri sunt resuiltate în ar­­tikl­l de lege XXXI de la 1791, între care limba sngsreaski se re­­ksnoarte de limba oficiali nentri sngsh­ mi seksi, cari 4ea la­tini nentri afacerile mi korespon­­dingele 4e se nparti ks ksrtea, ks kamera, ks gsbernsi mi ks komanda de armați*)­ .Legea dietali din 1846 7 merge mai departe mi dekreti lim­ba sngsreaski de singsra oficiali, afari nsraa! de sisime, unde se re­­ksnoamte limba germani de oficiala. Eati ks asemenea reg­­emiri la m­ijlok sngsri! din Fogiramis mi ks ei are o kigipa renegagî, mi ne temeisl acelora denegări adsnartî distriktsale komnsse ka din linii mi! remresentangi roman! drentsi de a întroduce în acel distrikt mal în­treg rominesk limba rommeaski de oficiali. Eati re4 În­ ro4itatea nentri kare koresnondintere dela­ Olt în Telegraf se lenta mai înainte de 3—4­­8m­ ks atita ferßoare. Kind Be­­kistai ks ok­­ager­­ia *) Art. XXXI. Sacratissima Sa. Mälijßtate be­nigne, annente, lingvae hungaricae usuy antea quoque vigens in gremio nationum liungaricae et siculioae, at que apud omnia Dicasteria, officia et tribunalia porro etiam obtineat; latina autera in expeditionibus aulicia caineralibus, protocolitis gubernialibus et coresponden­­tiis cum suprema armprum, I^rel’ectura, vrel extra j>ro­­vinciam ducendis adhibeatur, Hea mai grea m’sne­ ori cea mai dureroasi din toate profesiunile este binefacătoria care-i repede animă, Fre­­derica o precesese cu căte­va momen­te. Scumpă Enriettă! îi <^ise eru mai fericitu de la simulu ce-i aducea; m­ă­­tușiă-mea te iubesce și voesce să te văză; vrè să-ți spuiă ție înseți cată stimă și afecțiune îți dă. O dulcea mea Enriettă! cine ar pute óre se nu te iubăscă? — Numai se mă ierte, deja asta e mai multu de că tu așiu pute spera. Căndu păru mătușia Mariana, Bn­­rietta merse înaintea iei, plină de e­­moțiune, și-i <Jise: — O­ d-nă ce bu­nă ești de vistiedi­vă bieta fetă ca mine! Mătușia Mariana o luă de mănă, și privindu-o cu înduioșîare: — copi­la mea, îi respunse, visu ca­se—ți mul­­țămescu, și se-ți inspira putere, de voiu pute. — Voiu ave, acumu simplu ce voiu ave, <llse Bariettă. Despre Fredericu, nu se putea Pătura d'a vede întrunire, aste dóue persone pe care inima sea le întrunia de multu tim­pu. Uit a­ce­astă întru­nire trecetării nu era decătu începu­­tulu unei separări eterne. Farmeculu momentului presinte îi ascundea pe a­­celea ce era să urm­eze, și contempla pe Bnriettă sea, lângă mătuși ă­ sea, vorbindu cu dulcita sea ordinariă, și mai frumósu póte în pasórea sea și în suferința sea de că tu cumu era în fe­ricirea sea. Câteva cerbeluțe minunatu împle­tite, nesce­­mice lucruri de acu e­­rau pe mésa; mătușia Mariana se luă aminte. — Tóte astea suntu operea Enriettei,­­ficea Frederica; ea este ță­­rînâ îndemânatică și laboriasa. Mătușia lăuda cu bunătate dibă­cia iei. — Așiu dori d’acumu înainte să lucrezu numai pentru d-ta, dicea Enriettă în recunoșcința sea pentru astă visită nesperată. Frederica se lăsă singure: voia ca Enriettă să potă vorbi în totă li­bertatea cu mătușiă­ sea și sim­pția că presința sea, temerea d’a­ lu întrista ar opri-o și n’ar lăsa-o să-și ușiureze i­­nima. Căndu eși, Enriettă cuteejă în adevăru să lase a curge lacrimele se­­le, și mătușia Mariana putu primi în totă naivitatea sea revărsarea astei can­dide amori. — Eram num­ai uă bietă fetă că­zută­­ il­cea ea; Fredericu m’a rădicatu în ch­iaru ochii mei. Elu mi-a redatu Stima de mine, adicö ăni moșia d’a fa­ce binele. Uu iubescu, dómnu, și câ­­te^u a-ți spune d-tele pentru ce re­­cunoscința mea este și mai forte de cătu amarea mea. Delicateța inimei sele se areta în mii de moduri. De căte ori lu­ am auditu aruncăndu sen­­sa și iertarea asupra unoru fete căzu­te ca mine! de căte ori lu­ara ve^utu măngălăndu copii mici ca să-mi ara­te ce ar iubi pe alu meu­ de sicuru, déce cineva mi-ar fi­­ Jisu ce amu să comitu vre­uă dată uă a două cre­dința. Vei jusemu pe Fredericu june,, debile și plinu de pasiuni, datu deja la nesce amic­e periclóse, la nesce plă­ceri funeste, era de temutu să nu fiă învinsă bunătatea naturei sele, înțe­lesei cö femeia pe care elu ar iubi-o ar ave mare putere asupra vieței lui și ar împinge-o la reii său ar conduce-o la bine, dupö voia iei; erestii ce străveau unu feliu de rescumperare a greșelei mele in devotamantulu ce i-așiu consacra, ce să-ți spuiu în fine?... n­u iubit, d-uă, și numai avui nevoia d a căuta scuse. Numai amarea mea plecase dintr’uă cugetare pe care n’o uită nici uă dată. Aste ideie îți păru fórte stranie; dăru eu sum numai uă biătă făta, inoran­­te de lume și dată consilieraru ani­­mei mele. (Urmarea pe mine)."

Next