Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)
1861-04-22 / nr. 112
r ggBSWtäS“ SAMBATA Voiesce și vei puie. Va eși în tolețiil de afară de Lunia după Serbatdică. Abonarea pe un an......................... Ș'ease luni. .. 1..................................... Tr el luni. ................................. Pe lună....................................... . . Un exemplar...................................... Iasemințarile linia................................ și adoua zi . 12$ lei . . .4 — 32 — . . 0 — 24 par. 1 leu. pIABIt) POiffifiî, CÖ1IEQALI, UHBABIO. (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu pariului Românulu și Redaptoriulu resputnjotoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul Jiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 23 Aprilie 1861. Lummedă-le și vei ß. Abonarea, se face în București, la Administrațiuneai Românului, și la librăria C. A. RqboUi calea Mogofióia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și corespondintii nostriî, sau d’a dreptul prin portfi trimițând și banii. Tot asemenea și în Iași. DEHEIHIE TELEGRAFICE. (Servigiul nartikslar al Rominslsi) (întârziat din kassa întreținerii liniei.) Biena 1 Mai§. (sosiți. în Bsksreiutî 3 MaiS, 5 ore 20 m. dimineața’B.) Astăzi s’a deschis senatul. îmbbratsi, în kivîntsi tronsM, a avenisat maiks seamx integritatea imneristsi, statorika mentinere a konsilligisnii generale, akordati. prin natenta imneriale din lsna 1st Fersaris; y ft esmes sneranga sa ki> Hestisnea atingitoarii de renresintagiunea jjirelor sngureuttl la senat (konsilisi imneriale) va gasi o deslegare favorabile mi ki nasea Euronei va astea fi mînrjinsit. Kameliarul koroanei ungarise, Baronul Vay, s’a aflat fagi intre miniștrii. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. BucurescJ, A Kr Aflîndu-ne într’o stare de transigiune atât în nripinga întrunirii Kamerelor kat mi’n aceea a întrunirii Ministeriilor, ne este neste nutinge a ne oksna în revista nolitikB de nestisnire din întru. Ill’anoî Adsnările noastre sunt aksm in Baiangiile serbătorilor mi ministeriul din Bukuremir fiind nro ■ Bisorit nu are a se aksna de kst ks snedsirea trebilor ksringi, nstem zine Enks, ks drent kspiit, ks ’ntrsnirea Ministeriilor s’a mi felist d’aksm; ani ni mal avem de kBt ne dd. direntori bari aksm ka tot deasna n’aga s’aksna de kBt de lskririle ne ssnt d’a d*lor komnetingB, de lskririle administrațiunii. Likririle noltine sunt adevăratele atribugiun ale Miniștrilor; mi fiind kB nentrs o singurB years ns poate fi dose noltine osebite este învederat kB, aksm maî ks seamB kBnd la nons maî este sn minister, toate lucrBrile noltine sepormane de Ministerisl ne este în siingfe mi kare imare BnkB remedinga în Iarni. Anela dar mi nsmaî anela are aksm mi drentsrile mi respsnderea nentri likrBrile nolitine ale Iluminatelors önite mi nin srmare datori fiind a! Issa timnsi nenesaris nentri likrBrile nolitine ne sunt la ordinea zilei, n’avem ksm ziserBm mai sss, a vorbi d’okamdalB în revista noastrB nolitikB desire nestisnile nolitine nie zilii, ks aneastB okasisne s’ansngBm kB dd. Ilans, MeBrsgeni mi D. Stsrza Bor sosi în Bsksremti neste bv’o trei zile. flentrs neea ne se atinge de lukrBrile administrative mi lokale, adsserBm aminte în zilele trekste dlorS direntori, mi mai renegim mi astBzi ks este de neansralB trebsing B sb se iea mBssrile cele mai energine nentri stîrnirea lokistelor. Le ad snem BnkB aminte kB nentri aneasta ssnt datori a sb konssia îndatB ks kabinetsi nostri din Iarni nentri ka sb se sea anelea mî mBssrn ani ka mi akolo ks atBt maî ks seamip kB loksstele as konsiderat ka sunte aneste iluminate kiar kund ele erau desm’Bgite în nestisnile noltine; lokistele din Moldavia ag Benit sb nîrleaskB goldele din Balada mi Bine Bersa. Adunarea din Iarni s’ag oksnat aksing d'anest flagel m’a dat ministerist si astorisarea a lsa toate msssrele nenesarie nentrs a lor stirnire. Adunarea noastră a dat în anii trekst aneea mi astorisare ministeristsi din Bsksremii, dar chiar dakB n’ar fi fost o asemenea astorisare, kând flagelsl este atBt de mare, kând Adunarea din Iarni a dat ministeristsî astorisarea d’a likra ks energie nentrs a sa stîrnire, mi kBnd atBt nagisnea kBt mi adsnBriîe as botat din nog întrsnirea miminatelor, asterile garangi ag inksBiingeto lui ssntem în ajsnBl d’a o mi esentsa este învederat kB Botsi AdsnBrii din Iarni sb noate nsne în likrare nentri ambele iluiminate lui kB nagisnea romanB Ba fane resnsnzători mi ne minimiti din Iamî mi ne direntorii minîsterielor noastre de ni se vorisa îndatB nele maî besne, mai grabnine mi mai enernine mBssin nentri stîrnirea flagelsisi ne ne ameningB. Adsuem asemene aminte d-lor direntori listora le este propisoris înkredingatB administrarea anest si nnmunnat kB profesor’ni skoalelor komsnale n’as nrumit remunerarile lor de 7 Isni mi k’ar fi bine sb iea mBssri sire a li se face ÎndatB dientate. Ssntem datori a ns lasa sb treakB aneastB okasisne fBr’a adsue aminte mi ministerislsî instrilgisnn nsbline mi nsbliksisku sloline mslt in nsblik și inimosu. Nu sărută de mai multe ori, in sëndu: — Scumpulu meu Fredericu! bunulu meu Fredericu! éce te déru, tu la care am cugetatu asiă de desul Cerulu care mi-a refusatu copii, mi-a datu pentru tine anima unei mame. — Și ai urmatu cumu ar fi urmatu a mea pata, întrerupse Frederica cu tristeță. Vezi bine, sciu totu, vei fi asemenea, am ăni moșiă. Eri, n’o aveam. Enrietta mi-a datu-o. . . . La aceste cuvinte, puterea sea factice îlu delăsă; nu putu pronunța de cătu căteva cuvinte întrerupte, unde trasea acésta revenia neîncetatu. — A ce ai făcutu? ce ai făcutu? Astă durere adevărată și fora exagerare producea asupra mătușie-sei unu efectu simpaticu. Ea crezuse ce era uă iubire viuă numai, déru vedea unu simptimăntu profunda, și înțelese tóta întinderea lui, căndu Fredericu, recăpătăndu puterea d’a vorbi, îi nară fericita viață ce petrecuse în mi-ulo^kB sokotelile direngismî-skoalelor ssnt foarte neregulate mi BnkB foarte înkărriate. Noi nerem sb se numeaskB îndatB o komisisne komissB de bBrbagî onorabili mi komnetingi sure a reBissi toate komntsrile direngismî skoalelor ui'a fane sn ranort ministeristsî desnre starea în care ssnt, kare să se nsbline în Monitor însoțit de tabloul general al senitorilor mi kieltselilor. Ilsblîkarea komntsrilor este konformi ks konpengisnen, ks regimsl konstitsgionale mi ni nimaî ks n’adsue nea maî mikp atingere direngismî skoalelor ui BnkB 1! Ba fane mare bine, kB nî se vor ksrma kensielile ne s’au respîndit despne starea în care s’ar fi aflînd komntsrile ÎDBB gatei mi onorabilei direngism a skoalelor. Avem norouirea d’a ansnga kB dd. ofiui Bri kari ag Isat narteks armata italiană la asediarea Gaetei au meritat a fi dekoragi de regele Italiei. Ssntem feriuigî mi mîndrii a vedea ne nentsrnîe românilor asemenea dekoragisnî; dar tot d’odată ns nstem a ns manifesta mi ks aneastB okasisne a noastrB denling reksnomtingB nentrs dovezile de isbire mi nBrinnens kB mro teligisne ne ne aratB, ks ori ne okasisne maiestatea sa regele Italiei. Orizontele noltik ns nsmaî kB ns semnează, ni BnkB din zi în zi se înnorează mi se ’ntsnekB astfel în kBt togi BBd ks se mregBtemte o mare fsrtsnB mi nimine BnkB ns noate me Bedea snde mi kBnd Baksdea net d’Entîig trBsnet, snde mi kBnd se Bor aninde nese d’Entîig flakBri mi ne se Ba mist si in marele îuvendis ne se mre Bede kB Ba în B Blsi în ksrînd Estona. N’avem BakB din afara nini sn fant nog, sag sine a srma figura ssnt kare înnensrBm an este linie, fulgerile dsne orizontele nolitik de mi ssnt foarte desens ssnt BnkB nikBiri destil de mari sine a nstea sb ’ntreBedem neBa mai lsmsrnt niin a lor lsminB. Ninî o mire dsne nikBiri, nini sn farit mai însemnat ns aBem BnkB dsnB kare sb nstem fane neBa dedsnerî mai temeinine. Fantele însinele mini ne ks noaintem adsnato toate la «n lok ssnt d’ajsns sine a ne anta ks nosigisnea este kritikB minlim de mari evenimento. Astfel, de un n’aBem a ’nregistra ninî «n fant noi din Vldonia este îrisi, înfederat nentri noi ris silsagisnea sir komnlikB foarte ini kx asterika Rbssîb kare d»ne kreț 11,11 . ,b diriga snora sb nregBtea a interveni în ksrînd kl omurile sale un ’n Tsrnia mi ’n Asstria mi kiar ne la noî, Ba avea trebsingB de mari lsnte mni sakrismii sare a astea în Bbsmi ssflarea de BiagB ne islisknemte ks atsta tBriB kongvistB în toată flosoflia. Astfel, sine esemnls de mi totsl nare notolit în Warszawa în SB armata rsseaskB ne este akolo sb srkB la nimersi de 80 mii oameni miks toate acestea regimente nose sosesk necontenit. „GsBernst rssesk, zine In„denendinga BelgikB a intrat „în îlolonia n’okale de renresisne bio„sinte kare negrerait îi va înstrăina „simnatiele nebra kari kred ki non— „tika nea mai omenoasă este totg „desna mi mretstindine nea mai bsnă.“ Bsnt minimi foarte moderate kiBnitele aneste, ele însb kongin, dsne noi, mari în BBgBminte mi ne arată feluritele nerrle de kare este încongiurat guBernul de la üetresburg. O scrisoare din Warszawa nsblikată de ziarul Debats ku data 23 Anzilig, spune kB omurile kamneazB ne ulige m’adaogB kB longoarea, anei flagel al pustireî rusemtî, zeniuemte garnizoana d’akolo. Mine nu ștte în ade Bpr kB gUBeroul rusesk are nenoronirea d’a mide In toate hamnaniile sale maî jumătate omtirea sa de lBngoare mi disenterie un kB anestu flagelg este mai uigatorg pentru armata ruseaskă de kBt gloangele iniraikslî. S’a kalkulat Iib dakB Ba gine nineBa armata ruseaskă 6 luni într’o kammanie, mi îbib ka sbî dea o pasiune d’a kombate, numai prin lingoare mi desentiune va fi redusă ne jumătate. Aneasta propune numai din reaoa administrare a cintirei rusentî mi este învederat kB Imneratul Alesandru de mi s’a silit a întrodune reformele trebuinnoase este departe BnkB d’a fi ajuns la ginta dorită. Rusia dar se afla akura foarte akunatB, kasb nu tinem foarte ameningatB în îiolonia mi prin urmare anei kari snerag în ajutorul seg in anul anesta. Kredem kB not fi tare amBgigi in ale lor snerange. TrekBnd d’aur in Túrnia, ne lînge însemnatatea nelor ne se netrek în Bulgaria mi despre kare Borbirem kiar în numerile trecute, ne lingB starea în kare si allstesaurul niblik, mi kare este cunoscută de nititorii nomtrii, ne lăngB korksirea ne este în toate sninitile în Serbia, în Siria mi în tot im-Ascultăndu-lu mătuși ă-se a lăsa de se vedeau semnele emoțiunii sele: — Fórte bună! murmura ea, fórte demnă d’a fi iubită. — Nu e așia, urma Fredericu, ce ai fi iubitu-o? Ai fi avutu într’ânsa uă fétá. A! de ce nu se póte. . . . Atunci cugetarea despărțirii loru presintăndu-se eroci în mintea sa, că nu într’uă profundă defănimare. Sarcina pe care crezuse ce trebue s’o întreprindă se îndeplinia; mătușia Mariana se putea decide la espansiunea naturale a inimei sale. Căuta a consola pe Frederica, déru elu o respingea. — Nici uă dată! Nici uă dată! striga elu! Bietă Enriettă! bietă inimă sfărâmată acuma! Vai, ce ai făcutu? Eramu așia de fericiți, ne simpțiamu asia de pe calea binelui! Și acumu purduți pentru totu de una unulu pentru altul u ! Deja isolarea sea începe; ea este singură, ințelegi, și ce mirie spre a o con* «cifti m țili «fia? I , nerisl otoman, maî gEsim în foile strsine de astBzt kB dsne mtirile sosite de la IJenoBa la 24 ale Ini A- nrile a nlekat d’akolo, ssnt naßilionsl engles o korabie, nronrietate a komnanîeî de naßigagiene ks Banoare d’akolo, înkBrkatB ks arme mi mnnigisne de resbele nentrs nroBingele slaBe ale Tsruieî. O altB korabie „Firenze.11 a nlekat ks 600 Bolsnlarî tot nentrs aneastB destinare. La 10, la 12 mi la 13 niekaserB tot în aneea-mi direkgisne trei korBbii ks tsnsrí. Amiksl lsí Garibaldi, kolonelsl de Boni, a fost trBmis la Englitera ka sb ksmnere akolo nsuinî mi sb negogieze o îranrsmstare. Foile striine ne mai snsn ki sb Borbeiute desine o koriferii.gB între ambasadorii asterilor celor mari în nripinga Montenegrilsî. Iloarta ar fi soit o konferingB la Kostantinonole nentrs a jsdeka lskrBrile mi nronsnerlle komisisnil esroniane de la Beirst, darFrangu mi Russia s’us onss m’ag ierst k’auiile konf. rmge sb se deskizb la ÍLris, iu afiri, de iurltfrinle oriintali, adikb ale E.guterii mole A- sstriei. Toate aieste mini ustiri adsimtu ks gele se fbkskin ksnoskst în zlele ti eriste, ks starea de konsumare armativite Ne ’ntregin ît llan.i, r« ue al Neanoliî, focilii frati ai Iiriei, Austria UJI liana, ks lele Ue Ultim Usilio Îlolonia, ks iele Me sb iiregttesk 1.. Serbia, în öngaria lui ’n tot imperiul Austriei, ssnt kredem d’ejsna sine a ne urbta ki ni4Î odati Esro au» sa aflat într’o stare mal kom«hkatB un mal gra Bi mi kB kbt desnre ieea ie ne uri Bemito ne noi boui si îi mare nerikis dakB ns Bom striga ks togii zi un noan* teaksBintele zise de obunea sa la deciderea barierei treziste. Timpul fantelor a sosit. C. A. Rosetti. m m Hommira. El RI ETT A.* (Urmare). X. Un durere mare, la începutulu seu, e de sine unu feliu de îmbătare. Sucedêndu unei fericiri complete, ea satisface acea crudă trebuință d’a suferi pe care ori ce omu o purta în sine. Déci cade într’unu sufletu jine și apare încongiurată de ideie de devotamentu și de sacrificiu, ea întrebuințdijă a lu esalta puterile chiaru ale naturei și schimbă momentale acele dureróse emoțiuni în aventuri sublime. Frederica reveni pe mătușiă sea. Nanetta scose esclamari de bucuriă la venirea sea; mătușiă-sea îlu primi cu o emoțiune. Ea aștepta transporturi, fu coprinsă de mirare venendu-iu liniscitu Vezi 90, 9192, 96 96 97 99100 101 102 103 |04| 105 106, 109, HO mi 111, culu tutoru buneloru cugetări, tutoru buneloru simplimente. Ea veau pré bine ce nu era uă amare ordinariă și ce finitulu seu chiaru era probă despre asta. După ce-i nară mii de trăsure de bunătatea Bnriettei, după ce i-o descrise cu tóte calitățile sele, Frederica îi vorbi cu orgoliu de forța resoluțiunii sele și de abnegarea sea cea duiósa. Elu se anima pe sine și cu narațiunea lupteloru acelui sufletu teneru între amarea și datoria sea, aduse aminte una dupő alta castele maree ale afecțiunii sele în aceste momente dureróse, consiliurile sele, consolările sele, resemnarea sea angelică. Atunci nu mai avea lacrime, era mândru de amintea sea; ea justifica aștă de bine amarea lui, se arătă astă demnă de stimă și de iubire, în că nu ar fi voitu să reda universulu la piciorele iei admirăndu-o și impărtâșindu simplui platulu entuziastu însjpira. ZiariBl „ Orinione “ ansngB kB nrinuinele Ksza mi Beisl do la Tsuis ag reksnoskst regatsl Italiei. Haris. 26 Aunile seara. Dens ziarul „Patrie“ Montenegrenii au foat S bitsilî de Turul lui resniniin dintr’o nosigisne fortifikatt. Tratatul de komeruiS franko-beluik a fost sanskris. Armurile Engliterei la Maltakontinss. Dins nBBele de la Roma, regele Franuisk H. ns BankrBsi staturile nanalî, us Ba netrene Bara la Albano.— AlS Și uă cugetare așia de teribile străbătu spiritulu sau în cătu se opri din plângerile sele și nu cuteză a termina. — Fredericu, îi $ise mătușia mea, cred i ce visita mea i-ar face bine? — D-ta, mătușică, s’o visiteiji! Nu desprețuesci doru p’acea bietu fata de care mă desparți? Consămpți a o vedé? — Da, déce doresci tu. — Din tóta inima mea, n’așiu fi cutestatu să-ți ceru asta. — Vomu merge déru, respunse ea. A doua zi, plecare, întrevederea fu duiósa. Remânându singură, mai avendu pe Fredericu a lu consone la, a lu fortifica, bieta Enrietta se aflase In presința unoru ideie desotorie cari o urmaseră în tótá călătoria sea. La eșirea din astă viața dulce, plină de tinereța reciprocă, de radianu și de devotamentu, ea vedea înainte-i isolarea, dorulu și meseretatea. Venirea teorefii lui fredericu fu ai aparițiua ®