Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)

1861-04-22 / nr. 112

r ggBSWtäS“ SAMBATA Voiesce și vei puie. Va eși în tolețiil d­e afară de Lunia după Serbatdică. Abonarea pe un an......................... Ș'ease luni. .. 1..................................... Tr el luni. ................................. Pe lună....................................... . . Un exemplar...................................... Iasemințarile linia................................ și adoua­ zi . 12$ lei . . .4 — 32 — . . 0 — 24 par. 1 leu. pIABIt) POiffifiî, CÖ1IEQALI, UHBABIO. (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu pariului Românulu și Redaptoriulu resputnjotoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul­­ Jiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 23 Aprilie 1861. Lu­mmedă-le și vei ß. Abonarea, se face în Bu­curești, la Adminis­­trațiuneai Românului, și la librăria C. A. RqboUi calea Mogofióia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și co­­­respondintii nostriî, sau d’a dreptul prin portfi trimițând și banii. Tot asemenea și în Iași. DEHEIHIE TELEGRAFICE. (Servigiul nartikslar al Rominslsi) (întârziat din kassa întreținerii liniei.) Biena 1 Mai§. (sosiți. în Bsksreiutî 3 MaiS, 5 ore 20 m. dimineața’B.) Astăzi s’a deschis senatul. îmb­bratsi, în kivîntsi tronsM, a avenisat mai­ks seamx integritatea imneristsi, statorika men­­tinere a konsilligisnii generale, akordati. prin natenta imneriale din lsna 1st Fe­rsaris; y ft esm­es sneranga sa ki> Hestisnea atingitoa­­rii de renresintagiunea jjirelor sngureuttl la senat (konsilisi imneriale) va gasi o desle­­gare favorabile mi ki nasea Euronei va as­­tea fi mînrjinsit. Kam­eliaru­l koroanei un­­garise, Baronul Vay, s’a aflat fagi intre mi­niștrii.­ ­ PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. BucurescJ, A Kr Aflîndu-ne într’o stare de transi­­giune atât în nripinga întrunirii Ka­­merelor kat mi’n aceea a întrunirii Mi­­nisteriilor, ne este neste nutinge a ne oksna în revista nolitikB de nestisnire din întru. Ill’anoî Adsnările noastre sunt aksm in Baiangiile serbătorilor mi ministeriul din Bukuremir fiind nro ■ Bisorit nu are a se aksna de kst ks snedsirea trebilor ksringi, nstem zine Enks, ks drent kspiit, ks ’ntrsnirea Ministeriilor s’a mi felist d’aksm; ani ni mal avem de kBt ne dd. direntori bari aksm ka tot deasna n’ag­a s’a­­ksna de kBt de lskririle ne ssnt d’a d*lor komnetingB, de lskririle admi­­nistrațiunii. Likririle nol­tine sunt a­­devăratele atribugiun­ ale Miniștrilor; mi fiind kB nentrs o singurB years ns poate fi dose nol­tine osebite este învederat kB, aksm maî ks seamB kBnd la no­­ns maî este sn minister, toate lu­­crBrile nol­tine se­por­mane de Ministerisl ne este în siingfe mi kare im­­are BnkB remedinga în Iarni. Anela dar mi ns­­maî anela are aksm mi drentsrile mi respsnderea nentri likrBrile nolitine a­le Ilu­m­inatelors önite mi n­in srmare datori fiind a! Issa timnsi ne­­nesaris nentri likrBrile nolitine ne sunt la ordinea zilei, n’avem ksm ziserBm mai sss, a vorbi d’okamdalB în revis­­ta noastrB nolitikB desire nestisnile nolitine nie zilii, ks aneastB okasisne s’ansngBm kB dd. Ilans, MeBrsgeni mi D. Stsrza Bor sosi în Bsksremti neste bv’o trei zile. flentrs neea ne se atinge de lukrBrile administrative mi lokale, a­­dsserBm aminte în zilele trekste d­­lorS direntori, mi mai renegim mi astBzi ks este de neansralB trebsin­­g B sb se iea mBssrile cele mai ener­­gine nentri stîrnirea lokistelor. Le a­­d snem BnkB aminte kB nentri aneas­­ta ssnt datori a sb konssi­a îndatB ks kabinetsi nostri din Iarni nentri ka sb se sea anelea­ mî mBssrn ani ka mi akolo ks atBt maî ks seamip kB lo­­ksstele as konsiderat ka sunte aneste ilu­m­inate kiar kund ele erau desm­’B­­gite în nestisnile nol­tine; lokistele din Moldavia ag Benit sb nîrleaskB goldele din Balada mi Bine Bersa. A­­dunarea din Iarni s’ag oksnat aksing d'anest flagel m’a dat ministerist si as­­torisarea a lsa toate msssrele nene­­sarie nentrs a lor stirnire. Adunarea noastră a dat în anii trekst aneea mi astorisare ministeristsi din Bsksremii, dar chiar dakB n’ar fi fost o asemenea astorisare, kând flagelsl este atBt de mare, kând Adunarea din Iarni a dat ministeristsî astorisarea d’a likra ks energie nentrs a sa stîrnire, mi kBnd atBt nagisnea kBt mi adsnBriîe as bo­­tat din nog întrsnirea m­im­inatelor, as­­terile garangi ag inksBiinget­o lui ssn­­tem în ajsnBl d’a o mi esentsa este în­vederat kB Botsi AdsnBrii din Iarni sb noate nsne în likrare nentri ambele iluim­inate lui kB nagisnea romanB Ba fane resnsnzători mi ne minimiti din Iamî mi ne direntorii minîsterielor noa­stre de ni se vor­isa îndatB nele maî besne, mai grabnine mi mai enernine mBssin nentri stîrnirea flagelsisi ne ne ameningB. Adsuem asemene aminte d-lor direntori listora le este propisoris în­­kredingatB administrarea anest si nnm­­unnat kB profesor’ni skoalelor komsna­­le n’as nru­mit remunerarile lor de 7 Isni mi k’ar fi bine sb iea mBssri sire a li se face ÎndatB dientate. Ssn­­tem datori a ns lasa sb treakB anea­­stB okasisne fBr’a adsue aminte mi ministerislsî instrilgisnn nsbline mi nsbliksis­­ku slo­line mslt in nsblik și inimosu. N­u sărută de mai multe ori, in s­ëndu: — Scumpulu meu Frede­ricu! bunulu meu Fredericu! éce­ te déru, tu la care am cugetatu asiă de desul Cerulu care mi-a refusatu copii, mi-a datu pentru tine anima unei mame. — Și ai urmatu cumu ar fi ur­­matu a mea pata, întrerupse Frederica cu tristeță. Vezi bine, sciu totu, vei fi asemenea, am ăni moșiă. Eri, n’o a­­veam. Enrietta mi-a datu-o. . . . La aceste cuvinte, puterea sea fac­tice îlu delăsă; nu putu pronunța de cătu căte­va cuvinte întrerupte, unde trasea acésta revenia neîncetatu. — A ce ai făcutu? ce ai făcutu? Astă durere adevărată și fora e­­xagerare producea asupra mătușie-sei unu efectu simpaticu. Ea crezuse ce era uă iubire viuă numai, déru vedea unu simptimăntu profunda, și înțelese tóta întinderea lui, căndu Fredericu, recăpătăndu puterea d’a vorbi, îi nară fericita viață ce petrecuse în mi-ulo^­kB sokotelile direngism­î-skoalelor ssnt foarte neregulate mi BnkB foarte în­­kărriate. Noi nerem sb se numeaskB îndatB o komisisne komissB de bBrbagî onorabili mi komnetingi sure a reBi­­ssi toate komntsrile direngism­î skoale­lor ui'a fane sn ranort ministeristsî desnre starea în care ssnt, kare să se nsbline în Monitor însoțit de tabloul general al senitorilor mi kieltselilor. Ilsblîkarea komntsrilor este konformi ks konpengisnen, ks regimsl konsti­­tsgionale mi ni nimaî ks n’adsue nea maî mikp atingere direngism­î skoale­lor ui BnkB 1! Ba fane mare bine, kB nî se vor ksrma kensielile ne s’au res­­pîndit despne starea în care s’ar fi a­­flînd komntsrile ÎDBB gatei mi onorabi­lei direngism­ a skoalelor. Avem norouirea d’a ansnga kB dd. ofiui Bri kari ag Isat narte­ks ar­mata italiană la asediarea Gaetei au meritat a fi dekoragi de regele Italiei. Ssntem feriuigî mi mîndrii a vedea ne nentsrnîe românilor asemenea dekora­­gisnî; dar tot d’odată ns nstem a ns manifesta mi ks aneastB okasisne a noastrB denling reksnomtingB nentrs dovezile de isbire mi nBrinnens kB mro teligisne ne ne aratB, ks ori ne oka­sisne maiestatea sa regele Italiei. Orizontele nol­tik ns nsmaî kB ns sem­nează, ni BnkB din zi în zi se în­­norează mi se ’ntsnekB astfel în kBt togi BBd ks se mregBtemte o mare fsrtsnB mi nimine BnkB ns noate m­e­ Bedea snde mi kBnd Ba­ksdea net d’Entîig trBsnet, snde mi kBnd se Bor an­inde nese d’Entîig flakBri mi ne se Ba mist si in marele îuvendis ne se mre­ Bede kB Ba în B Blsi în ksrînd Estona. N’avem BakB din afara nini sn fant nog, sag sine a srma figura ssnt ka­re înnensrBm an este linie, fulgerile ds­­ne orizontele nolitik de mi ssnt foar­te dese­ns ssnt BnkB nikBiri destil de mari­ sine a nstea sb ’ntreBedem neBa mai lsmsrnt niin a lor lsminB. Ninî o mi­re dsne nikBiri, nini sn farit mai însemnat ns aBem BnkB dsnB kare sb nstem fane neBa dedsnerî mai temeinine. Fantele însi­nele mini ne ks noaintem a­­dsnato toate la «n lok ssnt d’ajsns sine a ne anta ks nosigisnea este kritikB mi­nlim de mari evenimento. Astfel, de un­ n’aBem a ’nregistra ninî «n fant noi din Vld­onia este îrisi, înfederat nen­tri noi ris silsagisnea sir komnlikB foar­te ini kx asterika Rbssîb kare d»ne kre­ț 1­1,11 . ,b diriga snora sb nregBtea a interveni în ksrînd kl omu­rile sale un­ ’n Tsrnia mi ’n Asstria mi kiar ne la noî, Ba avea trebsingB de mari lsnte mni sakrismii sare a astea în Bbsmi ssflarea de BiagB ne is­­lisknemte ks atsta tBriB kongvistB în toată flosoflia. Astfel, sine esemnls de mi totsl nare notolit în Warszawa în SB armata rsseaskB ne este akolo sb srkB la nimersi de 80 mii oameni mi­ks toate acestea regimente nose sosesk necontenit. „GsBernst rssesk, zine I­n­­„denendinga BelgikB a intrat „în îlolonia n’okale de renresisne bio­­„sinte kare negrerait îi va înstrăina „simnatiele neb­ra kari kred ki non­— „tika nea mai omenoasă este totg „desna mi mretstindine nea mai bsnă.“ Bsnt mini­mi foarte moderate kiBni­­tele aneste, ele însb kongin, dsne noi, mari în BBgBminte mi ne arată feluri­tele ner­rle de kare este încongiurat guBernul de la üetresburg. O scrisoare din Warszawa nsblikată de ziarul De­­bats ku data 23 Anzilig, spune kB omu­rile kamneazB ne ulige m’adaogB kB longoarea, anei flagel al pustireî rusemtî, zeniuemte garnizoana d’akolo. Mine nu ștte în ade Bpr kB gUBeroul rusesk are nenoronirea d’a mide In toate hamnaniile sale maî jumătate omtirea sa de lBngoare mi disenterie un­ kB anestu flagelg este mai u­i­­gatorg pentru armata ruseaskă de kBt gloangele iniraiksl­î. S’a kalkulat Iib dakB Ba gine nineBa armata ru­­seaskă 6 luni într’o kamm­anie, mi îbib ka sb­î dea o pasiune d’a kombate, nu­mai prin lingoare mi desentiune va fi redusă ne jumătate. Aneasta propune numai din reaoa administrare a cinti­­rei rusentî mi este învederat kB Im­­neratul Alesandru de mi s’a silit a în­­trodune reformele trebuinnoase este de­­parte BnkB d’a fi ajuns la ginta do­­rită. Rusia dar se afla akura foarte akunatB, ka­sb nu tinem foarte am­e­­ningatB în îiolonia mi prin urmare anei kari snerag în ajutorul seg in a­­nul anesta. Kredem kB not fi tare a­­mBgigi in ale lor snerange. TrekBnd d’aur in Túrnia, ne lînge însemnatatea nelor ne se netrek în Bulgaria mi despre kare Borbirem kiar în numerile trecute, ne lingB starea în kare si alls­tesaurul niblik, mi kare este cunoscută de nititorii nomtrii, ne lăngB korksirea ne este în toate sni­­nitile în Serbia, în Siria mi în tot im-Ascultăndu-lu mătuși ă-se a lăsa de se vedeau semnele emoțiunii sele: — Fórte bună! murmura ea, fórte demnă d’a fi iubită. — Nu e așia, urma Fredericu, ce ai fi iubitu-o? Ai fi avutu într’ânsa uă fétá. A! de ce nu se póte. . . . Atunci cugetarea despărțirii loru presintăndu-se ero­ci în mintea sa, că nu într’uă profundă defănimare. Sarcina pe care crezuse ce trebue s’o între­prindă se îndeplinia; mătușia Mariana se putea decide la espansiunea natu­rale a inimei sale. Căuta a consola pe Frederica, déru elu o respingea. — Nici uă dată! Nici uă dată! striga elu! Bietă Enriettă! bietă inimă sfărâmată acuma! Vai, ce ai făcutu? Eramu a­­șia de fericiți, ne simpțiamu asia de pe calea binelui! Și acumu purduți pentru totu de una unulu pentru altul u ! Deja isolarea sea începe; ea este sin­gură, ințelegi, și ce mirie spre a o con* «cifti m țili «fia? I ,­­ nerisl otoman, maî gEsim în foile strsine de astBzt kB dsne mtirile so­site de la IJenoBa la 24 ale Ini A- nrile a nlekat d’akolo, ssnt naßilio­­nsl engles o korabie, nronrietate a komnanîeî de naßigagiene ks Ba­­noare d’akolo, înkBrkatB ks arme mi mnnigisne de resbele nentrs nroBin­­gele slaBe ale Tsruieî. O altB kora­bie „Firenze.11 a nlekat ks 600 Bolsn­­larî tot nentrs aneastB destinare. La 10, la 12 mi la 13 niekaserB tot în aneea-mi direkgisne trei korBbii ks tsnsrí. Amiksl lsí Garibaldi, kolonelsl de Boni, a fost trBmis la Englitera ka sb ksmnere akolo nsuinî mi sb ne­­gogieze o îranrsmstare. Foile striine ne mai snsn ki sb Borbeiute desine o koriferii.gB între am­basadorii asterilor celor mari în nripin­­ga Montenegrilsî. Iloarta ar fi soit o konferingB la Kostantinonole nentrs a jsdeka lskrBrile mi nronsnerlle komisisnil esroniane de la Beirst, darFrangu mi Russia s’us o­­nss m’ag ierst k’auiile konf. rmge sb se deskizb la ÍLris, iu afiri, de iurltfrinle oriintali, adikb ale E.guterii mole A- sstriei. Toate aieste mini ustiri adsimtu ks gele se fbksk­in ksnoskst în z­lele ti e­­riste, ks starea de konsum­are a­rma­­tivite Ne ’ntregin ît llan­.i, r« ue al Neanoliî, focilii frati ai Ii­riei, Aus­tria UJI liana, ks lele Ue Ultim U­­silio Îlolonia, ks iele Me sb iiregttesk 1.. Ser­bia, în öngaria lui ’n tot imperiul Aus­triei, ssnt kredem d’ejsna sine a ne u­­rbta ki ni4Î odati Esro a­u» sa aflat într’o stare mal kom«hkatB un mal gra­ Bi mi kB kbt desnre ieea ie ne uri­ Bemito ne noi boui si î­i mare nerikis dakB ns Bom striga ks togii zi un­ noan* tea­ksBintele zise de obunea sa la de­­ciderea barierei treziste. Timpul fan­telor a sosit. C. A. Rosetti. m m Hommira. El R­I ETT A.* (Urmare). X. Un durere mare, la începutulu seu, e de sine unu feliu de îmbătare. Sucedêndu unei fericiri complete, ea satisface acea crudă trebuință d’a su­feri pe care ori ce omu o purta în sine. Déci cade într’unu sufletu jine și apare încongiurată de ideie de de­­votamentu și de sacrificiu, ea întrebu­­ințdijă a­ lu esalta puterile chiaru ale naturei și schimbă momentale acele dureróse emoțiuni în aventuri sublime. Frederica reveni pe mătușiă sea. Nanetta scose esclamari de bucuriă la venirea sea; mătușiă-sea îlu primi cu o emoțiune. Ea aștepta transporturi, fu coprinsă de mirare venendu-iu liniscitu Vezi 90, 9192, 96 96 97 99100 101 102 103 |04| 105 106, 109, HO mi 111, culu tutoru buneloru cugetări, tutoru buneloru simplimente. Ea veau pré bine ce nu era uă amare ordinariă și ce finitulu seu chiaru era probă de­spre asta. După ce-i nară mii de trăsure de bunătatea Bnriettei, după ce i-o de­scrise cu tóte calitățile sele, Frede­rica îi vorbi cu orgoliu de forța reso­­luțiunii sele și de abnegarea sea cea duiósa. Elu se anima pe sine­ și cu narațiunea lupteloru acelui sufletu te­­neru între amarea și datoria sea, a­­duse aminte una dupő alta castele maree ale afecțiunii sele în aceste mo­mente dureróse, consiliurile sele, con­solările sele, resemnarea sea angelică. Atunci nu mai avea lacrime, era mân­dru de amintea sea; ea justifica aștă de bine amarea lui, se arătă astă dem­nă de stimă și de iubire, în că nu ar fi voitu să reda universulu la piciorele iei admirăndu-o și impărtâșindu simp­­lui platulu entuziastu însjpira. ZiariBl „ Orinione “ ansngB kB nrinuinele Ksza mi Beisl do la Tsuis ag reksnoskst regatsl Italiei. Haris. 26 Aunile seara. Dens zi­­arul „Patrie“ Montenegrenii au foat S bitsilî de Turul lui resniniin dintr’o nosigisne fortifikatt. Tratatul de ko­­meruiS franko-beluik a fost sanskris. Armurile Engliterei la Malta­kontinss. Dins nBBele de la Roma, regele Fran­­uisk H. ns Ba­nkrBsi staturile nanalî, us Ba netrene Bara la Albano.— AlS Și uă cugetare așia de teribile străbătu spiritulu sau în cătu se opri din plângerile sele și nu cuteză a ter­mina. — Fredericu, îi $ise mătușia­ mea, cred i ce visita mea i-ar face bine? — D-ta, mătușică, s’o visiteiji! Nu desprețuesci doru p’acea bietu fata de care mă desparți? Consămpți a o vedé? — Da, déce doresci tu. — Din tóta inima mea, n’așiu fi cutestatu să-ți ceru asta. — Vomu merge déru, respunse ea. A doua zi, plecare, întrevederea fu duiósa. Rem­ânându singură, mai avendu pe Fredericu a­ lu conso­ne la, a­ lu fortifica, bieta Enrietta se aflase In presința unoru ideie deso­­torie cari o urmaseră în tótá călătoria sea. La eșirea din astă viața dulce, plină de tinereța reciprocă, de radianu și de devotamentu, ea vedea înainte-i iso­­larea, dorulu și meseretatea. Venirea teorefii lui fredericu fu ai aparițiua ®

Next