Romănulŭ, iunie 1861 (Anul 5, nr. 152-180)

1861-06-11 / nr. 162

514 bomäSülü j lume. Taki odan dar, în imenstimarea zi de 11 Imig mai zicem d-lor Ilan« ori Goleski, Unirea, armarea, organisarea finangiarie, banki, vizimíntsl arendausilor mi legea elentorale, acestea trebuiisk filiste îndati, sag de n8, mor, dsne noi, kn tot natriotismul d-lor, lasi Stats romína alsneka ne skara nea ansi ki sinsii ks iea mai denlini mi kreskmtl isgeali snne ninamita ne este deskisi nainte-ne de natsralii nomtri inimini din afari mi din Intrs. Sí Borbeuite nekontenit ki liana ar fi bolnaB, mi ziarisl Unirea Ín No. seS de astizí nsbliki o deneuiie nartlkslarii a sa ks data de 8/20 IsniS ks konrinssl srmitor. „Boala lianei si mirenle. Tsi„bsiii nose apsnlak mi mill lo,.Birt între trsnele íiiemontese mi „inssrilingii Romani, ne fruntarie.“ Adsnarea naționale ín inedinjja de asti-zl a nroklamat de denslagi ne togi iei alemi la 2, 3 mi 4 Isnig afari de d. Teli ne karé Pa resnins ssnt ksBÍnt, ki dsne aiirețsirile Adsnirií n’ar fi aBind aBerea 4ersti de lege. Dsn aceasta a ssat din nou în desbatere niolentul de lege în mi Binga drsmurilor mi kare s’a mai fost desbbist în 4ea dsne simi medingi 4e a ginst Adunarea în Isna Mai S. K. A. Rose 1ti. Mitim în Monitor. Gssernsl arați piele sale rass- Ijimirî d-lor Toma Fsrdseski nrefektsl jxdogsist DimboBiga, Aleksandri Hasi ia ssb nrefekisl nasslsi DimboBiga mi loan Rass ssb nrefektsl nliumii DimboBiga din anei jsdeg, nentis Z' lsi mi energia 4e as ass îtirs a set sekista missrele Isale de asigurare contra floriitorilor de rele, din care a resistat prinderea bandiților Rads Angel mi Soare Vlad, 4e «se mal msl timn biitsiaS județele Msrnael, Argem, Dimbolina mi Ilr*xoBa, rs felsrte tîiximii. DOMNUL CAVOUR. Și Pressa austriacă și boeresca. Toate ziariele din Estona as aritat, mi’n timp de mai multe zile, dsrerea ad« Birati lui Bise se as simuțit tout, noilor lui oameni de Stat nenris nerderea komitelsi Cavour. Ziarisl Débats dsne 4e a konsakrat 4in4l sag mease nimere d’arîndsl memoriei mareluî natriol italian dsne 4e în Nr. seg de la 11 I*nig nibliki m’sn artikis de fond assina anestsi însemnat om de Stat, andl zice în revista sa nolitiki din acea zi zi: „ne kind în London mi’n „Ilaris sfiriuitsi mematsre al mareluî „om de Stat Italian a fost de nlms „ka o kalamitate nsbliki, la Biena „ns nar denarte d’a se bsksra mi „trismfa. Astfel este cel iisuin tristil „siranțim între lași si se Bazi ks,,rat Ost deutsche-Post într’sn „artikis 4e se noate citi mai la Bale.“ D»n’a4este kspir.te megitiloarie nentrs nsbliks frannes mi d«ne sn anikis de dose koloane konsakrat intr’adins memoriei ministrilsi Italiei renrodste and zisele ziariilor din Bienalia s’arate nsblikslsl nini la 4e degradare not kidea inimicii nationalisiuilor m’a! libertiuiiî. Foaia Unirea, organul mare 1 usi ’naltei noastre nobilime, ale kirei a nobile mi natriotiue simgiminte mi min4inie noliti4e ssnt nsse alism ssnt diren Uisnea mi natriotismsl d-lsi Eosssioneans, în Nr. ses de Marti 6 Isnig sir’a renrods4e m4i snsl din arlikliî ziariilor frati4ese desire nolitika cea mare mi bine-floritoarie omenirii întreite similiti de ministrul Italiei, fir’a snsne ni4î kiar 4e zi4e ziarisl Débats desire maniera prin kare mesa Bienesi Borberite de komilele Cavour mi desire „tristele simiiuiminte“ 4e zi4e ki dekisrge nentri ori kare om din citirea artiklilor foilor Bienese, renrodsse numai zisele ziariilor asstriace zikmd, drent ori de irtrodssere, „mai citim în jurnalul de „Deb Is, cele mai jos renrodise din „Ast deutsche»Post.“ Astfel dar renrodise în foaia boireaski 4t,se zise de foiele asstridte firi nici o combatere un nini sn komentarig mi fbri mikar a si snsne ki ziarist Debats de snde se retradi4e, le-a fost kombits, depine în federal ki firesa bouireaski dekian ki mesa asstriaki a esnres mi simnur înțele iei în nripima d-lsi de Cavour. Acele simnuminte eaki-le astfel lire— kim se aflb esuirese în foaia bourilor m’a asstriacilor. „Siste nal kare reato .rni Esrona în ns„mele nagi mlinjjilor se reazimb ne alian„tjH lui Nanoleon, mi a Isi Viktor Emani 1. »mi Kavuur «ra mina dreanti a nolitinei »imperiale în Italia. Mortea sa a snart a.jUe sti ali'mji. . . Dsterea ne da alianga j.Fr mko Itemonfezi sine a restsrna E«„roia, este pin armare naralisati nentri „m î milt timn. Qsverisl, iiri Indolah,, a» „a alinși si mofite de aneste împrejurari „favoabile.“ Arma dar nolitika lui Nanoleone III mi Vtdiore-Emanuele, este o nolitiki de resternare, în numele, sag kim ar zi4e d. Katarijis, sunt maska nationalitiuilor, maneasl alîanui, snne a restsrna Esrona si sneri de kitre foaia boiirilor kami de kitre aceea a H8striakilor ki a smrt-o moartea komitei«! Cavour mi ki firi îndoiali gstern»! austriak Baiuti si mofite de aceste îmnrejnăriri favorabili, „la timn“, kim zi4e tot d. Katarpis, ka si s«bj«ue ear națiionaliti le, klaselor mi krimiailor umipelepiajji, jatârilor mi des notîsraslBi, Apem în,si ceBa mi mai frumos în aveast în înregistare. Foaia din Bsksremti ns numai îti reprodu4e fin n ii sn komentarii oninisnea emisi de foi de korențiionarie iei din Biena în kontra Fran uei m’a Italiei, în kontra nassiona 1itiljilor m’a liber— Hijiî mi dekiarmd astfel ki ’minrtimiamte a4elea mi ouinieni dekiari ki dînsa mi ka dînsa ki sneri ki reakiijiKnea Ba monta de moartea komiteiBÎ Cavour kare a snart, zik ele alianija Franko-Italiami, si miri ki se mesimnt sna n’alta, si ’ngeleg intre dînsele, min a4sle fiaide magnetise 46 ssnt între siingele kari as acelea-mi kredinge, mi skrig de odati, sna în Biena mi 4eîlulti în Bökszemti, acelea-mi ksBinte acelea-mi atakBrî, acelea-mi injariî kontra narlitei onBse lor. fiieksin Bizsrim ki dd. Laskir mi Barbs Katanjis si ’ntîlniri în ideie, fir’a se ’ngelelte, ks kabinetsi imneriale din Sant-lettes-bourg, mi dekiarari Kite trei mi d’odati ki „la Breme“ Bordere sn miri4ine striin nentis Iluiminatele Romme, tot astfel Bedera ne d. Katargis mi gazeta asstriaki întrebsintiind acelea mi argsmente sire a kombale nolitika uartilei liberalie. Astfel d. Katargis în Kamen mi konfrictele domniei sale Bosssioneans în ilresi zisori ki regtimil ireksta lisat „1 si 24 Iana a ri su kas de pistieriel aline de bani, kreditöl alii de mare în kil n’avea de kil si ’minzi 4incßa mina în magb mi si iea ori kipt bani îi trebsia, m’aneasta mii atenci kind birtskie erag smioare, mal. mi ki 24 lansarig, a adis suprire de imnosite, faliment mi bankersti. Tot astfel, un ksBînt din ks Bînt, zicoa în aceea mi zi kontra gs- BernelBt komileles Cavour mi gazeta asstriaki din Viena. Frimoasele spirite se milnesk, o mtim mi min srmare, lot kim zi4e d. Katargis kind ne akssi, noi ns facem de kit a konstata; mi ka si ni se ziki ki ns este astfel reprod«cem dsne ziarisl d-lsi Katargis, Unirea, fest sale mușcare nu altera linișcea astei fisionomie. Elu se puse atunci la mésa de jocu, Adelaida voi sé se împărtășască și ea de sortea pictoriului, pretinzându ce elu uu aru fi cunoscându bine pichetulu și ce aru fi avindu nevoia de unu povețuitoru, D-na de Rouville și fiică-sea își făcuro în timpulu pariției, nesce semne de inteligință care ne odmiră cu atâtu mai multu pe Hippolyte pe câtu elu câștiga; Insă, la sfîrșitu, uă ultimă lovitură făcu pe cei doui amanți debitorii baronesei. Voindu se caute monetă în posenariulu vestei, pictoriulu își rădică mănele du deasupra mesei, și vei jfi atunci înaintea sea, uă pungă pe care Adelaida o strecurase főră ca elu se bage de semă, bieta copilă ținea pe cea vechiă, și se prefăcea ce caută întrânsa monetă ca sé plătescă mamei séle. Totu sângele lui Hippolyte merse atâtu de răpede cotră animarea încâtu fu aprópe a-și perde cunoscința. Punga cea nouă supstituită celei vechie, și care conținea cei cincisprezece ludovici ai sei, era cusută cu cilicuri abssirile gazetei austriace în Kontra d-lui Cavour. „Mijloanele financiale ssnt sleite; ne„rile ne kare el le aneksase dag nsi ține „mijloane, ks toată grestatea esta,mi a im„nositelor. Mal melb tindb'nî el a găsit finanțele în bsm stare, mi »stizi ssnt m de„sordine.“ Este cineva care poate nega asemenare ce este între ksBinlele gazetei asstriace kontra d-lsi Cavour m’acelea ale d-lor Katarutis mi Bossioneans kontra Isi 24 Ianssiie“? Negarea în adeBir este neste nstingi, mi ns mai femme de kit a s’arita odati mai milt ks kiti lealitate ratts se kombati ne Inimi -ii lor noltmi Asstrianii mi boiirii. Avem însi a arita aseminarea, frijjia d-lor în akssiri mi mai bine ki4t gisim tot în foia Bienesi mi t >1 4e renrodise în őnirea mi 4elelalte akssiri ale d-lsi Katargis, adiki repolsyisne desimysiti de komilele Cavour, Rada Angel, nagisnea în sfîrmit kare sekstremsii mi este gata a resterna nresintele spre a reveni la Irekst. Eska noniiile kseinte ale gazetei austriace renrodite din Unirea de la 6 Iunie. „Neanoist ns vrea si se sbiise, Siailia »resists, revelsyianea ne kare a deskisßbiso „mi ne kare and voia st, o reînk^temeze „se kstremsr vni si bate snre a se anira. „Viktor Emanuel ns este omil kare sekomande resnektsl sare a o resninge. Intr’en „asemenea konflikt, h,î mai tari remin în„vinil.“ Viktor Eraanule ne este omsl kare sekomande résnek tsl, eins noate resninqe reßo- Isyisnea deslmysiti, oamenii ne d egromiul, Rads Angel, taba4í, m,4.1. Lili starea în kare a adss Victdr- Emanuel mi Cavour Italia mi finaníjele ei, este desordine, kstremsr mi bankersLi, tol astfel în sfîrmit ksrn a adss mi Rommia 24 Iansarie. A! He mare m’adeBerati Borbi a zis onorabilile d. Kataris kind a strigat „Maska jos“. Jos, jos în adeßir maska, dsne fajja ori ksi, ki4i este d’omie de ori mal bine uentrs ki este lesne de Bindekat, sn res mare, nsmai si fii odati bine demaskat, de kit sn res mal mik ks maska la oki. Maska jos dar, zi4e d. Kgtarțiis, ks drent ksBînt, mi d’a4eea najjisnea romini îl resnsnde, îi Ba resnsnde snerim în ksrînd mi ’n snanimitate „Maska jos.“ C. A. Rosetti. din diviziunea de reserat. Hrisia a mi dat o deklaratiisne atingitoare de gestisnea komandantelsî ssneriot. Torino, 13 Isnis. „OpinioneU într’sn artikol de fond arati kl alianga ks Franța este salsul Italiei, îar nolitika cu53i ar avea de urmare rsina Italiei. Densa, 11 Isnis. Mistafa llama a sosit aicî mi a alekat îndată la Torino. Haris, 13 Isnis. Skissori din Konstantinonol ansngi kiisltansi kontinsi refsssl ses d’a se conforma meskringismilor medicilor. Konstantinonol, 8 Isnis. Iskander llama a msrit, Ksruiid llama mi Taxir llama ssnt înkirnî în uetatea St. Jean d’Acre. Linia teiegrafiki Intre Konstantinouol mi Barna e terminați mi Ba fi deskisi în sksrt lima Konsilisl jsstiuiar a nsblikat sentințele ; ssura fikiíorilor de rele din Siria: sn-snre-zeue dintr’ínuiií aS fost kondemnagl ne Bieaui la galere. Denstagii bslgari, kari adssen nliuijerí ín kontra Melronolítslsí grek aS fost nriimigi de minimtrií. tsrueaski a fost sssnensi. Nosa gazetl Kiamil E- fendi a fost trimis la Ergersm snre a uerueta sokotelile fostsisí gsBernator peneral. Smirna, 7 Isnis. Moxamed Ali llama, fratele Biue-rețtelsi, a sosit aiul In kilitoria sa la Konstantinonol. Atena, 8 Isnis. Ofiuiiriî mi ui- Biliî arestați ns s'as liberat mkl. S’asiksri kl linsesk doBezile jsdiuiare nentrs konsiatarea sneî konjsragisnî. Aflim de la Konenxaga ks data de 14 Isnis kB aleuerile nentrs „Folksthiud“ (adsnarea național) aS fost în genere ministeriale. Minimtrií în ks- Bintele lor ks nrilejsl alegerilor s’as nronsngat nentrs indenendinga Xolsteinslsi mi nentrs snirea HIlesBigs- Isî ks Danemarka ne basa "iea mai largi konstitsgionali. Ditim în Monitor. — Am fostu greșitu, răspunse. Cu tóte acestea suntu nesce durerile cari nu le ar pute cineva încrede neminui, nici chiaru unui siropțmîntu mai puginu june de eâtu acelua cu care d-ră mă onorați............ — Sinceritatea, puterea amiciei nu trebuescu măsurate dupe timupu. Amu vădutu batani amici ce nu-ți dau măcaru uă lacrimă la nenorocire, <jise baronésa dându din capu. — Iiice ce ai domnișiară? întrebă pictoriulu pe Adelaida. O nemicu, respunse baronésa. Adelaida a petrecutu câte-va nopți fe ă se dormu voindu a termina unu lucru femeiescu, și nu a voitu se me asculte cându îi ziceam eő uâ și mai multu Seu una mai puci nu face totu atâta___ Hippolyte nu asculta de loeu. Verendu aste dóue figuri atâtu de nobile, atâtu de linișcte, era roșia de bănuelile séle, și atribuia perderea pungei séle are cării întâmplări necunoscute. Sora acésta fu fórte plăcută pentru dînsuiu, și póte asemene și pentru dânsa. Suntu secrete de acele pe cari sufletele juni le înțelegu asta de bine! Adelaida devina cugetăiile lui Hippolyte. Fară se voiéscu a-și marturi greșelele, pictoriulu le recunoșcea; elu revenia la amantea sea, mai iubinte, mai afectuosu, încercându astafelu a cumpăra o iertare tăcută. Adelaida gusta nesce bucurie atâtu de perfecte, atătu de dulci, încâtu nu i se părea de locu plătite pré scumpu prin tótu nefericirea ce-i strivise sufletulu cu atâta cruzime. Acorduiu atătu de adevĕratu alu animetoru loru, acea înțelegere plină de magiă, fu cu tóte acest^a tulburată printr’unu singurii cuventu alu baronesei de Rouville. — Facemu partita nostră? $ise ea, caci betrânulu meu Kergarouet este superatu contra-mi. Astă iase redeșteptă tóte temerile junelui pictoriu, care se roși privindu pe mama Adelaide! ,• însa nu vé^u pe acea figură decâtu espresiunea unei bunătăți förà falsitate; nici uă cugetare ascunsă nu—i sfărâma farmeculu, finețatea nu era delocu perfidă, răutociosia-I părea dulce, și nici uă re Frankfurt. 13 Isnis. în suedirma de astizî a dietei, Hrssia a nrenis formarea snei d;risisne nirmsrene komassi de Hrssia, XanoBrs minirgî galbene de auru. Anelele ciucurii, totulu dovedea bunulu gustu aîu Adelaidei, care fură îndouință cheltuise tóta averea ce putuse economi din cheltuiala casei pentru ornământele ăstui frumosu lucru. Era cu neputință a spune cu mai multă fineță ce darulu pietonului nu putea fi recompensării de cătu prin uă mărturie de iubire. Cându Hippolyte, împovărării de fericire, întorse ochii spre Adelaidei și spre baronesa, le vețu tremurându de plăcerea și fericire de astă amabile înșelăciune. Atunci elu se află micu, meschinii, neghiobii, aru fi voitu sĕ se pótă pedepsi, se-și sfâșie inima. Câteva lacrime îi venire în ochii, se sculă printr’uă mișcare iresistibile, luă pe Adelaida în brace, o strînse pe animasea, îi răpi unu sărutatu, pe urmă cu uă bună credință de artistu: „Ți-o ceru de femeia!“ strigă elu privindu pe baronesa. Adelaida arunca asupra pietonului nesce ochi pe jumătate mânioși și D-oa de Rouville, pucinu, camu în mirare, căuta unu respunsu, cându astă Sa reuÍ8Btrea «ie s’a filist de d-ns ministri Finanțelor astorizigilor finanțialî din Giurgiu, gisindsse ki komisarel fiianthle ns a înslris in kochiile de komutabilitate trimise de la minister ssinele nrumite de la înnlinitor melism ki mul le a dat regimise tmirite din registrele. k» matka (souches) de banii ce a nriimit de la el, nentru aceasti abatere a datoriei sale s’a demrtat din nost. Asemenea la regissirea fiksti bisroslbi Bamale, gisindise intre alte neorindieli do serBiUtski sn mare iiscenă fu întreruptă prin scomptulu clopoțelului. Betrânulu vice-arabale apăru urmatu de umbra sea și de d-na Schioner. Dupö ce a devinutu causa superăriioru ce fiu-seu cerca în deșertu a-i ascunde, mama lui Hippolyte luase mai multe lămuriri de pe lavre câțiva dinamicii sei asupra Adelaidei, cu dreptu că calomniele cădeau asupra junii fete fară șcirea comitelui de Kergarouet, alu cărui nume îi fu spusu de cotră portaresa, ea mersese să spuiă tóte astea vice amiralelui, care în mânia sea „voia licea elu, a tăia urechiele la acei miserabii.“ Animatu de mânia sea amiralelti spuse d nei Schinneru secretulu pierderiloru de bună voia ce avea la jocu, fiindu-ce minduna baronesei nu-i lăsa de câtu miluloculu acestu ingeniosu spre a pute ajuta. Cându d-na Schinneru salută pe d-na de Rouville, acesta privi pe cornițele de Kergarouet, pe cavaieriulu du Halga, vechiulu amicu alu reposatei comitese de Kergarouet, pe Hippolyte, pe Adelaida, și Ilise cu grapa inimei: „Se vede ce ne aflămu în familie, astă sérá.“ Traducă de Maria Flechtenrpacher.