Romănulŭ, iunie 1861 (Anul 5, nr. 152-180)
1861-06-11 / nr. 162
St. 102. Anul V. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bucuriei, 22 Cereștariu. Asti-zî se împlinesk trei-sure-zece anî de la marea manifestare a nagiamî din 1848, mi nintr’o frumoasi kolimidingi tot asti-zî a kizal în anul aiesta mi zion otirîti pentru alegerea miniMinalitigilor în toate oramiele din acest Urintinat. A forma komana m’a o nane ne basele iei Mele adeverate este a nane temeliile edificial al libertigii; fiind însde na se poate organisa societatea ne basele libertigii m’a le drentBgii, mi koin Midinga ki alegerile membrilor mariMina litigilor a» kizal din întimulare astă-zi ne fiiMe a snera ki de asti-zî nainte Bom intra în sfßruiit ne kalea Mea nagionali, ne kalea drentigii mitrBgiei deskisi akam Irel-snre-zece ani de nonoral Roman în zilele de 9-10 mi 11 Ianis. Malul asti-zi se întreabi Me a kimtigat nagianen prin frumoasa mi marea iei manifestare de la 1848 mi stiindu-se în tara-se sânt disnsmi a kredo ki ns dobîndirim nimik. Acel insi karilor boi si se aita ki mai malti intrBndere mi si kagoto bine corpedea na nimal ki progresul este mare, foarte mare, si iis sib na este esemnl5 in istoria lamei ka onagiane se fi dobindit mii a natra narte mikar din iele Me dobîndirim noi, lui Baki k» alit de nagine sakrifiMii mi dano atâtea mari gremiti te fikarsm. Sb ne aitim la Ilolonia mi Bom Bedea lat singe a Birsat, kigi martiri a apaf, kit eroism a aritat mi kite sakrifiiii a fikat în timp mai de an sekol mi bam toate aiestea n’a» dat mici mil an rod. Si ne «itim la Italia mi Bom Beden ki dane sekol! de sakrifiMii, de eroism mi de sate de martiri a trebuit noaî sakrifiMii, an non eroism m’o mare Birsaro de singe nentru a stange în sfirinit în starea în care este astăzi ; mi kiar akim, na vedem în toate zilele, ka kite sakrifi Mii mi ka kit devotament nentru a mingine ceea ce a dobindit si megiteuito a dobîndi 461 mai linserite fiind ki akolo uitia togi ki maammaaa Banaga namaî kind Minena are total al poate konserva mi nirgile. Uli noi Me fiksrim? kiar în 1848, 4e sakrificii fikarim, 4e organisme fikarm iui kara ne anirarm nagionalitatea noastri, Boinga uri trebaingele nagionale? Si reksnoamtem Iîb, din nemtiinui negremit, mai nimine din noi în 1848 n’a fost la înnugimea sitagiamî, mi ki astfel noi, mi namaî noi, santem kilnomi nentra o mare parte din suferinjele ne ’ndari mi ’ndan mki nagianea. Cea mai de krietenie kassi a Suferingelor noastre, a fost nentra ki na musrim a mo4ede astfel în kit si silim mi ne stnini mi ne boiiri si kreazi ki santem în adever o nagiane kare are kormnitingi de ea însumî, mi bare min urmare este gata a face ori 40 sakrifiniî nentru a-mi redobindi m’asikara nationalitatea sa, iar orrenturile mi libertgilor nabÜle. Este o regali generale mi firi Mea mal mila esenuiane ki mekam nimîntal na noate modare de kit snini mi nalamidi de nu este arat, sinat, seminat, likrat în sfîrmit nekontenit mi adat ka sadoarea frangeî, tot asfel mi nagianile na noi dobîndi de kit sklapie mi sifsire de naiul reskamnBri drentarile mi libertigile sale ki sadorî de singe. Rim dar Farona natea krede ki este a4i o nagiane pise kind noi na dim nici an semn do Biayi? Ili kam ínmit boiiri nateaă a mea kredings în nayiane kind o Beden ki mii memte őri Me inpaziane ka kanal nlekat, mi kind Bizare ki kiar la 1848 kamii d’atamí ai reBolsuis nil moriaga( sí ernim nainlea kami-baz84)lor m’a kazaMilor ka kra Mea mi ka evangelia ? Astfel fiind boiirii ne desurepairi, Bizind ki mekam e!emina naintea striinilor ka nune, ka sare mi ka kanetile lumini, tot astfel mi kanii repolsyianii Merena si e.nim ínaintea kotronitorilor ka kranea mi ka evangeliami desureusind noutanea nentri gremialele kanilor iei, boiirií fari kondami ne d’o narte a nane din noa kredinga lor în stnini car ne d’alta firi mimaul a íimila mi mai mait nou oral. In nagianile Meie Mipilisate fii kare nimiliria are kimirl Intr’adins ín kare amarea mea nu ar face ea a fi cea mai pură dintre tóte femeiele? Pentru ce s’o lasu răului și vițiului, fără a-i întinde uă mână amică?44 Astă misiune îi plăcu. Amarea profită de totu. Nemicu nu seduce pe unu june de câtu a juca rolulu unui bunu geniu sângeuă femeia. Se află un sciu ce romănescu în astă întreprindere, care stă bine sufleteloru esaitate. Nu este are acesta devotamentulu celu mai întinsu, suptu forma cea mai înaltă, cea mai grațiosă? Nu este creuă măreția óre care în a șei ce iubeșci îndiaturu pentru ca să iubeșci ânca acolo unde amarea celorulalți se stinge și mare? Hippolyte șeiu în ateliăriulu seu, contemplă tabloulu seu sora a face nemicula densulu, nevenindu-i figurele de câtu prin velulu unoru lacome ce se ’nvertiau în ochii sei fiindu mereu pensula în mână, înaintăndu spre pânsă ca cumu am fi voitu să păr dă uă nuanță, uă culóre, și ne atingându-o de locu. Nóptea îlu suprinse în astă atitudine. Deșteptatu din visăria sea de oscuritate, elu se nan ne morgi în timp de 24 de ore, mai ninte d’a-î îmmormînta, de temere kans kara Ba omal si na fii în adever mort mi nBmal leminat; akolo si leogi o agi de degetal mortal si kare agb si lline d’an klonouel astfel în kit de Ba faMe nea mal miki mimkaro klonouelsi ssin îndati m’atanMÎ ; leargB medikul mi amal este skmat! daki însi este în adevar mort, klonogelal remme mal m’a doua zi tranul este îngropat. Nagianea rommi era deklarati de moarte m’ar fi fost ks denlin îmormîntatB dakî. Prin mimkarea de la 1848 n’ar fi tras klonogelst uii n’ar fi Bestît astfel ne Esrona kB ea n’a fost de stBt leminată. Numai manifestăriî de la 1848 datorim Iîb ns suntem în acest moment îmormîntați; numai manifestăriî de la 1848 datorim Iîb Franga ne krezu leuiiagî ear nu mergi mi ne susginu, ne nrotegi mi ne dede o konstitugiune basatB ne minuiniile revolugiunii de la 1848, adicB libertatea mi drentatea neutru a ne demtenta, a ne întrema m’a deveni o nagiune Bine kare sb fii, zise Imneratul Nanoleone, o barieră între barbarie mi sißilisare între Nord si Ouidinte. Bine kuBÎntate figi dar sfinte zile de la 9 mill Iunie, KBMÎ numai bohb datorim kB suntem B nici intre Mei bîuî ! Nagiunea RomBnB in adever ne fiind nrin ea însă-mi bine luminatu atunuî mi fiind respondusă de Mei kBrora ea le a dat kBrma în mini n’a nutut atunuî de kBt numai a trage klonogelul snre a nreBesti ne Eurona IiB nu este moarte, insB atata chiar, mi nintr’o minune neauzitB BnkB, iu d’ajuns nentru ka Franga sa ne ajute mi sb ne dea o moteligiune ne n’a dat-o Italiei de kBt dune sekoli de sakrifiuii mi eroism mi ne bare Ilolonia o amteantB BnkB, de mi mai ne tot anul o vere, o reclamB prin noul sakrifiuu! Sb serbim dar, sb serbim ku religiositate această sfBntB mi mare zi, însB neutru a o serba în adevBr trebue sp’ngelegem kB sunetul mikului klonogel ne’l traserim akum 13 ani neutru a nreveni ne Eurona kB nu drede josu, întâlni pe bătrânulu amirale în scară, îi aruncă oă căutătură sumbră salutăndul lu, și fugi. Avu unu momentu intențiunea de a întră la vecinele scale, déru aspectulu protectoriului Adelaidei îi îngrășa inima și făcu să se stingă resultațiunea sea. Elu se întrebă pentru a suta oră ce interesu putea aduce pe acestu bătrânu berbante, avutu cu optu țeci mii de livre venitu, în acestu alu patrule cătu unde perdea aprópe la patruzeci de franci în tóte serele; și acestu interesu, creitu alu devină. A doua zli și în zilele urmatorie, Hippolyte se puse pe lucru spre a căuta se combată pasiunea sea,prin ocuparea ideieloru și prin aventuru concepțiunii. Reeși pe jumătate. Studiulu îlu consolă, fără a ajunge cu tóte astea se înnăbușăscă amintirea atătoru pre măngăiese petrecute lângă Adelaida. Intr’un séri, eșindu din ateliăriulu seu, găsi ușia apartimentului celoru dóue demne întredeschisă, că persóna sta în picioire , lângă ferestrá. Disposițiunea ușiei și a scărei nu permiteau piciosintem morgi, dsnr Me ne a dat Me en Me niMe min Bis n’am finstst me tinde s’a nerdst akam ks tonul mi prin urmare ssntem datori să dovedim min fante kB sBntem bîbî. Aneste fante Sînt: a Mere de la gHBem sb movedem îndatB la întrunirea Kamerilor m’a ministeriilor, la formarea gardeî Metagenemti, la organisarea omtireî dsne modul elpegian sau nissian, la reforma legei electorale, la organisarea, finangelor mi formarea unei banne nagionale, mi la organisarea komsnelor. le long’anestea s’adaogăm resnektil legilor de kstre togi, drentatea organisatB mi libertatea individBarb asiksratB în întrs, mi’n afară legeminte nolitine mi ekonomine ks nonoarele Benine, ks Franga, ks Italia mi ks Englitera, mi negBtigî astfel nentra pri me împrejuriri Rom astea zi Me atannl ki nogianea rommi s’a konstituit în sfirinit mi d’nicam in’alaatmersal se» ne kalea Mea mare ne o noate bondaMe la îndeplinirea dostinirilor sle. într’altfel, o mai zicem un astizî kiar, într’altfel noi na Bedem do kBt Mele mai mari katastrofemi nerikole. Fiind ki santem in serbarea aniversirii împinirii de la 1848 si întrebim ne d.d. miniștrii Me s’a fikat ka leuea Botati de kornarile legiuitoare din B’kareuitîmi din Fokuiani mi sankegionati de Domnitor min kare s’akvardi eroilor nomniri, kari singsri în 1848 nu skmat onoarea mi Biaga nagianii romme, kari singari ei au tras anei klonogel al Riegil, mi TaS tras ks megisl singelHî lor, s’akoardB ziserBm, o nensisne m’o medalie de onoare ? lie kBt intim d. Renezal Floreski a sttat anea lege, Mea mai natriotikB noate Me aS Botat Adunarea noastră, mi nomnnBrii rBnigi la 1848 n’am dobindit BnkB nimik. Este foarte graBB aMeastB si tare mi Merem, ne rigBrn, asensne îndatB în lucrare legea Botati, mi mkrB a se da nomniBrilor rBnigî drentsl lor din ziua de kBnd s’a sankgionat legea. K» aMeastB okasisne adsuem aminte gBBernelsî mine fostil nominului a trece főrà a vede pe Adelaida: o salută cu zécéik aruncându-i uă căutătură plină de indiferință, înso judecându suferințele astei june copile dupa ale sale trasări în interioriulu seu cu getumiu la amărăciunea ceastă căutătură și astă răcelă trebuia se arunce într’uă inimă iubitoriă. A încununa cele mai dulci serbători cari au învinșitu vre uă dată dóue suflete pure printr’uă indiferință de optu țlile, și prin disprețulu celu mai profundu, celu mai întregii! .... oribile desuodămîntu! Póte ce punga se găsise, și póte ce în fiecare será, Adelaida așteptase pe amiculu seu? Astă cugetare atâtu de simplă, atâtu de naturale, făcu pe amante se suferă noule remușcări; elu se întreba décá dovezile de iubire ce téta îi dedese, déce răpîtorele convorbiri însoțite deuă amare care îlu încântase nu meritau celu puțmură cercetare, uă îndreptare. Rușinosu ce a pututu resiste în timpu două săptămână dorințeloru inimei séle, și găsindu-se mai criminale de astă luptă, veni în séra acea a chiaru ia nir Basilie Novak StBnilois, kari a fost îmnimirat în muior mi kare este aki min Esksremti silit noate a servi la nartikslarî nentru a kimtga hrana sa. Acest soldat a semit ka anter ofiuior la gendarmii de la Ministerial din întră mi namaî nitim min ue miul intrigi a fost skos. Kredem kB d. Ministr» din întră ar fane bine a kiBma fi n’anest soldat m’a vedea la ne ar natea întrebaingat în semiuiul Statului. Este o datorie nolitikB a îmbrăgimi a n’aneî kari aS aBat onoarea a BBrsa o nikBtarB de sânge nentra Ratria lor (1) mi santem înkredingagî kB d. ministra din întră Ba fi feriuit a-mi imnlini m’aneasta datorie. Habliki m maî la Bale dane Monitor o musare ni a luat d. ministra din afara mi nentra care îi malgamim în numele komernialaî mi a industriei noastre. Fantal nel mai mare ne avem din afara Tarn nablikat în Nr. trekat, adicB Ub Franga, Boind a nassa Italia sb s’abate de nerderea komitelui de Cavour m’a î da, în zilele iei de durere, o noaB doBadB de o adevBratB amimib m’aliangB, a rekanoskat noul regat al Italiei sau este în ajanal d’a1 rekanoamte. D. Ricasoli, noul memedinte al ministeriului Regatului Italiei daneze, mekam am maî fBkat kanoskat, a declarat AdanBrî kB noal kabinet Ba arma nolitika Cavour, adika zine el, o nolitikB katez Btoarie mi ’ngeleauto tot d’o datB, mi kB resnektal konstitagianis m’al legii Ba fi basca administrării sale, ano a zis kB Ba anlika tot zelul sem nentia a arma armarea verii, a despolta averile nablice m’ameri sorgingii (isvoarele) gerii; mi dane köpiute Benin mi fantele kini Mei d’minS mroient Me înfigimii kameril fa nentra fa Meroa anai arsenal maritim militar la Snetzia. IHi noi? noi? kari n’apem nimik m: na facem nimik ? 1) Fagem kanoskat d-lsl ministri din întră ki anest nomnni mende în max Ilona toaki koloarea verde. FOITA HOHANÖIOI. PUMVA *. (Urmare.) Coprinsu de sâmptimintele cele mai contrarie, pictoriulu lăsă pe amicii sei și plecă. Adelaida și mamă-sea îi părea a fi nedemne de nișce asemeni acusațiuni, și elu încerca, în fundulu inimei sale, remușcarea de a fi bănuita puritatea astei june copile, atătu de frumósa și atâta de simplă. Veni la ateliănulu seu, trecu pe dinaintea apartamentului în care era Adelaida, și simpli în inimă-i ua durere asupra căriia nici unu omu nu se îngăță. lubia pe d-și era de Rouville cu atâta passiune în câtu, cu totu furulu pungei, o adora ânco. Amarea sea era a cavalerului de Grieux admirându și purificăndu pe amantea sea pîna și chiaru pe căruia ce duce în înduisoriă pe femei ăle perdute. „De ce are *5" Beai No. 153—159 d-na de Rouville. Tóte bnnuelele séle, tóte urâtele sale cugetări se stinsere la aspectulu junii fete palidă și slăbită. „Ei, Dumnezeule! doru ce ai?44 îi zise elu, după ce salută pe baronesa. Adelaida nu i respunse nemicu, însa îi aruncă oă căutătură plină de melancoliă, uă căutătură tristă, desănimată care îi făcu rău. — Trebue sé fi lucratu fórte multu. Zise bătrâna demnă, ești schimbatu. Noi suntemu causa închiderii d-le, Portretulu acelua a fi întări atu pre cari tablouri importanți pentru reputațiunea dumitale.44 Hippolyte fu fericitu de a găsi uă așia de bună scusă impoliteței séle. — Da, Z‘se elu, am fostu preocupatu, déru am suferi tu............44 La aceste cuvinte, Adelaida rădică capulu, primvi pe amantele seu, și ochii sei plini de îngrijire nu-i mai imputare nemicu. — Ne ai crezutu déru fórte indiferinți la ce ți s’ar pute întâmpla fericitu séu ne fericitu? Zise bătrâna dómuá,