Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-05 / nr. 216
Ya esi ín tóté filele afară de Lunia și a Ki. 210. Amil V. STbMB'LTB .... nnMAitfri.il -5 AUGUST 1861. și vei pute. Hi IF ATA XA JP® AJ JU AJf *•* doua-țli după Sârbătoiiă. Ut I Hilî ilUV TUVA A fl AW «Iflllf 1 TFff ÜPHA VlfVf Abonarea se face în Bacskegcî, la Administra JIKM PAUTIGU, GOIKBCIAu, LITERARIU. “■ p‘“si“" *"*Mu-13' tivi luni........................................................... 32 _ — .. .. ... în județe la domnii Administratori și la cores'Ud.nnriiMr .............................. d ,'Z. , . pondinții noștril, sau d’a dreptul prin poștă trăv;;;;.::::::::: nS (articlele trimise și nepublicate se vor arde.) mi^a ?i bani, t* asemenea ?> & uff; Direptoriulupariului Românulu și Redaptoriulu respundétoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul chiaburii d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului știind însă că țeara, a căriî organisare trebuia făcută, era DE SECOLÎ ARUNCATĂ M ABUSURÎȘTII DESORDINÎ ADMINISTRATIVE ATÂT DE NUMEROASE CĂT ȘI ÎNVEDERATE, șci. Supscris: Walewski. PRINCIPATELE - A - UNI. - * REVISTA POLITICA. Bucureșci, August. La voix dein Roumanie, vorbind desnre sentimentes Rommels, No. 208, întreabi: „Eu ne drent D. Karada fane en anes la nonor? Es ne titls? Din dose lskrui un»l seau se nrenart o reskoali, sau este Borba nun ai d’sn skomot firi imnortantix. în kassi intîiu, gsvernul trebse si fii informat mai nositiae dekbt sn si timlu nartikslar, mi el are sti.ea miserele neaesarie ka st remirnt reskoala, ktal are nsterea în minimi datoria, nreksm mi drentil, d’a nsblika o nroklamara sure a inpita ne nonor la ordine, în kasul al douile, este a da «nor skomote ibric konsistingt o valoare ne imnrime nroklamajjismi d-lui Iwarada «n karakter k» totul on«s de nula ne nare k'b a Boit a-i da! adikt denungind sn komnlot imaipnar, faiest, se naskt In spirite avea neliniste ne kare nare ks voemte a o alina.“ Constutind identitatea ne esiste între argumentarea D-lei Ulysse de Marsillac mi argimentarea onorabilii Uoligie, kind ne akist nentru neblikarea acestei supliment, ne intminim a resnende D-lss Marsi dac kt drentsl ke kare am siket aneJ anei la lfnimto, este drentsl te are ori kare aetigian, ear ne nemai gsper Del kam metinde d-lel, d’a se interesa de destinatele sferei, d’a fi gelos de li~ nuitea ne blikt mi d’a meceni ne fragii sei d’ori ae remori se sating de aerktri kari tind la kommromiterea nagisnil mi resternarea konstitegienii sele; ear title ks kare am stket auel auel este titlu de ziarist, de membri al mesei, rekenosketi de toati Ismea asgilisati, din kare se vede ki D. Marsillae ne Boemte fate parte, ka a natranstere mare ín sfaturile konstitstionalí. — Trimitem asemenea ne d. Marsillae a aiti finirea boitre asktriflikelaria d-lei ministri de interne bitre mefeky! mi disksrs srile d. Katargie In Adsnare, sine a Beden daki skomotele de tsrbenri ns not area bine si aibi ionsistingi, mi miri more konsistingi. Trebínd mai departe d. Marsillac zice: „And D. Karada insultiud ne toyî oamenii ne au nuimit domnii mi lunkyiani Intr’o enokt kind nefericirea timmirilor fbcea ka infirsmya striint st fiú a tot nutinte in yeart, insesii 1x0 mai toyi Roraimi, ktai nei mai insiyi din el as suferit legea simtisrilor mi n’au crezut ki trebie sa se îmmormînteze sunt ruinele natriei ín lok d’a o servi, în nemte enone dureroase. Este a intelegé íntr’un mod ciudat natriotismul kind cere abdicarea istor drepturilor de nettyian unor oameni kari n’aveau atunci alte mijloace d’a servi seara lor. I H’auoí D. Karada nu da seama. Invalidând tot ce tine de la sunin, interge k’o trissin de koridein Konvenyisnea mi toate konsecințele sele, sau se condamni, la o asoluti kontrazicere.“ Kis toate k'hle zitie d. Marsillae noi renegim s.nkib odats kt urotestim mi Bom mrotesta kontra ori ce iskr5 ni se imnsne de strein, fsrs a fi puimit de Boluga nagionale. JJ,eara întreagă a protestat kontra regslamentslsl miskî desk nentrs kt ne era imis de streini mi nu era de lok rekanoskat nici konsakrat de nagisne. Konpengiane a înst, detui elaborate de konferintțele Baroniane, nu ne-a fost de lok imnast de nimeni, ea a fost nicimitt, reksnoskstt mi konsakratt de nagiane mi nrinastt konsakrare a devenit an fant nagionale. ILti iirobt kt konpengianea nu ne-a fost nici de kam imnast este kt artiklal iei cel mai esingiale, distribînd nagiarnî Romune, nagianea Romuni s-a inters, l-a modifikat dsnt Boinga sea sa Berant, prin alegerea de la 24 Iansarie; mi Baroria a fost nepotit a rekanoamte mi a resnekta acea Boingt, itiind bine kt n’avea de lok drental a imitane anei nagianî nemte îndatoriri ne kari ea ns le uliimenite, na le konsakrt min potsl ses. Desfid inst mi ne d. Marsillak mi ne togi oamenii striinalai, ale ktror ideie ssnt amia de identice ks ale redaktorislsi Vocii Romaniei, d’a ne da o singsrt dopadt mikar kt nagisnea romuni întreagt. kt mai togi Romaniî as konsakrat, as reksnoskst de lelue in Basisnile, mi Bîlegiele, dekoragisnile mi domniele adsse de strtini în geart! Dakt d. Marsillak se sokoteuite inssltat ka francese, sokotenite kt este o insslit nentri toatt nagisnea francese ktud cineva înfereazt u’acei ce as adss in pasiunile striine în Frângane la încensul astsi sekls, este liber a se crede ofensat d’o asemene înserare; noi sttrsim inst a zice kt nagisnea francest intreti&b, karúi nagisnea Romtnt, molesti mi Ba protesta tot de sna kontra istor acelor oameni ce as intrat în geara lor, a tîrnagî de roadele kailor strtinslsi, mi-i Ba înfera tot deuna, ne ei mi ne amicii lor, ki nsmele de Bînzitori, de triditori ai natriei, de la kei mi sligi neriminate ale strtinsisi. Kigî Ba cetegitii din Illoemii ne adreseazi o skrisoarit, min kare ne snsn kt D. A. Teodoreski, ssnrefektsl de la klasa ktminslsî, as konfiskat s- 11a din netigisnile din 11 Isnis, akomeriti ks o msrgime de semntiste. Metigianii kari ne komsnikt acest fapt sunt oameni foarte onorabili, nstem deci garanta astenticitatea Isi. Aksm facem întrebare gS Bernslsi aktsale: Dat as el ordine astoritigilor administrati pe a nsne mina n’acele netigisnî, sas zissi ssnt administrator as Iskrat din nronrca sea inigiatipt? — Dakt as dat ordini, atunci st nesnstt ka se intim mi noi; de ns, atunci este de datoria sea a nedensi ne fsnkgionarist ce listeazt a secestra snakt nsblik în care cettgiani manifesti dorioyele lor. Amienttra dar ori sna ori alta de la d. Ministri de interne. Monitorisl Sniper s al e ansngtkt regele Ilissiei ns Ba merge la Chalons, dar kt Ba avea o întîlnire ks Imneratoril Fiangei in liua lui Oktobre. Aceastt mtire as dat lok la mslgime de messusneri. Unii zik ki regele Ilssiei ar fi fost nevoit a lsa această ottrîre, în faga ameningiților celorlalți mincini germani, kt de Ba merge la Chalons Borusne ks dînssl ori ce relagisnî. AlgiI zik ki eisita regelsi Suediei la Franga mi skomotele d’alianyi între acest SH Beran mi Nanoleone III ar fi kahsîi scimbirii otirîrii regeluî Hrusieî. finii mai asiksri In. regele Gsilelm s’ar fi otirît a nu mai veni la Châlons în urma stiröingei gS Beraelor Abstor mi Englitereî asanra acestui nsnt. Algii în fine slăgin ki regele Ilissiei n’ar fi noit a so vresiuta la Châlons dekit încongisrat de ssBeranii germani ce as lsat narte la hîtîlnirea de la Bedan. Se zice ki kiar întîlnirea, ce an snnt Monitorisi firi înorsare ki se ca face la Oktobre este subordinati acestei kondigism. Din aceasta se trage konkissisnoa ki întîlnirea aceasta, de se Ba realisa, bo avea o mare importangt politiki, mi deja se kasti într’însa seminga unei aliaoțe kontinintale kontra inflsingeî Engliterei. Regele Suediei a sosit la 6 August seara la Saint-Cloud, ear ns la 5 kmm zice o mare anterioarit. îmistratul Napoleone a nruimit intr’un mod cordiale 110 regele Karol care era însoțit de fratele st s lirindiele Oskar, îmainteasa nlokase ks kite B iore înainte la Bauxbonnes. Asti nlekare nede se zice ki ar fi moșenit din kassi ki Regina Suediei, care se afla nu departe de frontainele Franyeî, n’a Bénit l» soyst se» la Saint-Cloud. Regele Karol a insitat în ziua de 7 Aug»st ílarisfil, seara a fost la enort. A doua zi ag nuumit kernél dinlomatik mi as asistat la o revistt militarii ne kimnel lei Marte. La 10 Bauleka dimineent keimntratsi la tabăra de la Châlons. La 12 trekínd prin Cherbourg, se va îmbirku la Havre nentrs Englitera. D. Nigrs a fost muiruit de îmbăratul Francesilor în aschingo solemni, într’un mod foarte afektos. Napoleone III a convorbit mai mult timn ks represintantele Italiei assura afacerilor acestei gere mi s’a aritat foarte mslgimit de informările ce a mimit. Se asiksrt kt îmistratsi se oksitt într’uu mod foarte serios a da în fine o solsgisno cestisnii romane. Slltirile din Rssia ne snsn kt ar fi emigrtnd kasaciî ks iamiliele lor în mslgime Ia Tirkasiani, din kassa assnririlor ce li se iak. în Asstria d. Sehmerling a prenarat su mroiekt de lege assura presei. Acest moiekt desființează astorisarea prealabile la fondarea sasx ziarei avertismentele, însă ne d’altă narte dă drentsl gS Bernilsi a onri, bănd a Brea ne snunograf d’a mai tinări mi ne d’altă narte monsngă sssuensisni missikresisuî d’adrentil neutri ziarie, îndată ce Bor suferi deja sna sas dose kondamnărî. Anoi prin elasticitatea definigisnilor seiemi nrm estensiunea ce dă snor kategorie de miraligisnî realisează într’o măsură foarte largă fricioasa teorie a kornilicității morale. Toate ziarele se nronsngă contra acestei legi; gazeta Asstriakt zice că „decăt o asemenea lege, mai bine se se află censura în toată rigoarea ei.“ Se speră că această lege va fi respinsă de dieta Imneristsi. E. C. DESTEIHE TELEGRAFIEI». Konstantinonole 2, asgsst. Den stajjisnea din partea Ilumminatelor Unite a fost nriimiti de Maiestatea Sa 1. Siltansi. Maiestatea Sa a bine-Boiî, khiar în timpul aschengei, a konfera d-l«T general Balm dekoragisnea Memodie de inima klast. Tsrin, 8 Asgsst. Renerabisl Fanți Banleka în ksteva zile, insogit de mai mslgi ofineri, la tabăra de la Chalons. — Milans, 8 Asgsst. Ziarisl „Perseperanza“ de astăzi confirmă asBera despre aleltarea nenerarislei Fanti la Chalons. Gazeta tsrinesă anungă de la Ascoli ka desertorii rekrstagismi ssnt ginsgi asksnmi ininstrigi de glianii d’akolo. Chiavone se află ks 200 oameni mi trei tsnsrí lîngă Sora, în distriktul Caserta este n’aloksre issreligisne. Ilalermo, 3 Asgsst. Ilaruita barboniană, înusragiată prin reskoala de la Neansole, rădită mi aií lansl. La Olivazza lîngă Ilalermo s’a format un komitat reaktionar, avand misiunea d’a organisa reskoala. In kasa mrinanuelsi Spadafora, un nartisan depotat al Borbonilor s’a făkst o Bisită dominilianiă, kare insă a rămas fără resiltat. Mslgi netăgiăni bănsigi nentri simuatiele lor bsrboniane as fost esiliate 1. Berlin, 7 Asgsst. Austigătorisi Statslsi usblikă sn reskript regesk de la Baden-Baden către konsilisi miniștrilor de la 2 Asgsst, In care Maiestatea sa mslgămemte usbliksisi neutri dovezile de devotament de care a aost a se bsksra. Anoi zme: Jentri siragimintele dureroase, ne mi-a nnignisit anest eveniment, găsesc o densiuri komuesare în manifestările de isbire mi de inkredere ale nonorslsi meS, mi fiind kă krima, kare ameniga Bicajja mea, mî-a moksrat sa kămtig mare, reksnosks ks atăt mai mult kă trebie a milgămi Isi Dumnezei.., Konstatinouole, 3 Asgssts. Uomiis Bulver a fost nri.mit de SsltansI. O sstb familii de kasaui de la Don, aiind de la Taganrog as sosit ainí. Renerarisl Codrington, gsi’Benatorisl de la Gibraltar Ba felicita ne SsltansI ín nsinele reginei Biktoria. SsltansI a FOITA KOIAIOIDI. ^ -----=©§=■—■ L A VI NI A. Partea IV. XVI. (urmare) „Scumpă lady Augusta, „începu a me simpui destulă de tare spre a-țî face să descriere precumu inteligibile despre ce s’a petrecută. Doue-zecî și patru de ore de reflesiune și consiliere bine-voitoaie și iubirea mătușie-meînă alinată prima turburare a sufletului meu. Astăzi vești limpede în posițiunea mea și o aceptă o franceță. Iți voiă frice chiară ca se fiă francă cu D-ta , ce mi-a și luat în privința acésta otărîrea mea. In graba mea d’a mă face agreabile, în felula meă a face serviție, am îmbărbătată nesce speranțe pe care n’am animă a le ruina, in ori ce casă nu le-am ruinată căndă trebuia. Ună concursă de circunstanțe stranie mă suprinseră, în adeveră, așia de răi Vedi No. de eripede, încătă aceste speranțe aă vorbită și s’aă formulată pe fugă, totă presința mea de spirită m’a lăsată, nu mai aflai spre a respunde decătă ună limba gră în care pasiunea putea să vâdă uă aprobare. Nu me judeca cu pré multă severitate, nu mă acusâ de nebună febletă; elă s’a arătat așiâ de nobile! erâ așiâ de tânără, așiâ de respectosă! așiâ de demnă de îndurare! elă... dară ’ți-am promisă uă esplicare chiară și prescrisă, și éce îți spuiă la enigme. Fii patinute, spiritură meă este încă așta de putină alinată încătă nu potă opri cugetarea d’a se răteci într’uă neterminabile seria de digresiuni. „Finitură ultimei scrisorie ce ți-am adresată, — nu voiă să vorbescă de postscriptură scrisă în grabă, ci de scrisoriă însăși, — a trebuită, deși nu mî aducă bine aminte termenii cu cari m’am servitu, să-ți arete starea în care eram, în momentulă căndă Paolo a fostă anunțată. Mi era în adevără, fără exagerare, mintea jumătate perdută. Căndă am cugetată în urmă la emoțiunea mea , așia de pugină în raportă cu causa, și așia de putină naturale la o persoană de mnă caracteriă așia de pagină nebunatică, nu me potü opri d’-amî imagina că una presimțimentă misteriosă de vreună evenimentă decisivă m’a coprinsă. A văzută probabile tulburarea mea de la prima căutătură, coci mă întrebă îndată de sum morbosă, săă de mi se întîmplase vreuă causă de întristare, în strîmptorarea mea profitai d’acestă întrebare ca seridică: — „Pa, ce vă m’a întristată , și acestă ceva se se atinge de d-néta.‘ — Astă scrie păru căface uă impresiune penibile. „Nu pleci ?“ respunse elă răpede. Vocea sea tremura. — „O! nu, nu ancă!“ respunseică. Nu-țî poți figura ce strălucire vaitul pe fuga sea și cumă se iluminară ochii sei: „Mi-ai făcură vă spaimă teribile, respinse elă; apoi adause că este gata a asculta ce-i puteam seama-i spune, ori că tu de rea ar fi. Spre a opri imaginațiunea sea d’a se răteci a doua oră, începui eu, ar trebui pute mai bine se apuiu de orice preambițiu, și să-ți icu îndată că ara să-ți facă uă rugăciune, să-ți ceră uă grațiă. „ — Uă rugăciune, uă grațiă, mie! strigă elă. Vorbeșce, te conjură, nu cumăva temerea c’a se te refusă , turbură ?—“ Aste ultime cuvinte fură pronunțate c’unu surîsă dulce de îmbărbătare, — Așta e, respunsei că, țiiti multă, dără multă, se mi acord li acestă grațiă, și nu sub sicură delocă că vei voi. „ — spune-mă la încercare, ori cumă, țlise elă surî^înduărăși. „ — Soli, nu este asta, urmai că, ascuns lindă suptă nă voioș să aparțite nemiștea mea ce crescea neîncetată, că femeiele sunt născute oficiose și nu seă resiste la tentațiunea d’a se arăta puțină camă diplomate ?“ Se uita la mine forte seriosă, ca cuină ar fi căutată a devină cuvintele mele înainte d’a eși din gura mea. „Ei bine, eă pretindă a juca rolulă de pacificătoriă. Uă păserea mi-a și optită la u rechiă că esiste ună feliă de neînțelegere între d-ta și ună membru ală familiei d-tele, persona venerabile și bună, care . . .“ Nu cutezai se mergă mai departe, oprită de subita schimbare de espresiune ce o servai pe fisionomia intrevorbitoriului meuastă dulce fisionomiă devenise Î1 adevără teribile: sprâncenele sele se ’ncruntaseră, bubele și nările sele tremuraă de dispreță și de ură. „ — Vrei să vorbești de d. Rodipani, acelă mărgăritariă ală prelațiloră și ală unchiloră ?“ „Era atâta amuțiune in aventură sau încătă mă mărginii a înclina capulă spre semnă de afirmare. „ — Potă să te întrebă, signorina, cine ți-a descoperită astă consăngință ? „Nu mă prezui autorizată a spune, de acea tăcui. „ — Cornițele, negreșită, urmă elă, asta semena pré multă uă faptă d’ale lui. Cu ce dreptă buffonele acelua se amestecă în afacerile mele?“ „ Astă modă despre multoriă d’a vorb, de ună gentilomă stimabile agață inchinarea mea și-mi redede totă înimoșia. „ — Te rogă, senicire Paolo, se vorbesc în presința mea mai eu respectă de ună omă pentru care amuză adevărată stimă. Află, te rogă, că singura personă care a cutezată a se amesteca în afacerile vostre, sumă că. Asia déru aruncă totă mania d-tele asupra mea numai, căci 0- ferisa, déce este ofensă, este esclusivă numai din parte-mî. “ Elă respunse cu mă tonă forte supusă: „ — Iertă-mi farăra mea; ea nu se adresa nu se putea adresa la d-ta Mobilile d-tele, soră, nu potă fi de cătă cele mari