Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-02 / nr. 245
\'r, 245. Anni V. Va eși în tote filele afară de Lunia și a doua oi după Serbătăriă. fi? «iUf If TUSfülY ffAfVufllV L 1 IS ff f Hiffül A fftf ff Abonarea se face în Bucuresci, la Administra Ig*# JlUBIU POLITICO, COMNECIALI, UTRABID. *-■—***-•—*• “• r^însă 11................................................ 11 —***‘ ~~ .■•■.uuiu«jB»4KggM5^-u ■ ■ n ——— în județe la domnii Administratori și la corespțü (articlele trimise și nepublicate se vor arde.) £—..T*~** Direptoriulupariului Românulu și Redaptoriulü respunsotoriu: C. A. Rosetti. — Tipograf» C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul chiarului d. C. P. Aricescu, Pas. Roman No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului știind însă că țeara, a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOL! ARUNCATĂ IN ABUZURI ȘI’N DESORDINI ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI INVETERATE, și Supscris: Walevski, Bacuresci, j * Râpei une, Koresticm dinijele noastre nartikularie ne fak ksnoskst astEzî doue fante însemnate. Tel d’Entîis mi mai mik este kE denstagisnea trimisE snre a komalimenta ne Imneratsl Rssielor l-a gisit în Krimea într’snoram, Ipadia sau Livadia, kECi ns intem uiți bine numele, m’alallE erî la 11 Sent. st. n. a fost iiicimigi de Maiestatea sa ki nea mai mare amabilitate, mi tot în anea zi am fost invitagi la masa Imneriale. D’aci denstagisnea s’a dus la Sepastonale de unde se Bambarka spre a repeni. Nimtim kare a fost convorbirea între Maiestagile lor Imneratul si îmnezeleasa Risielor mi denstagisnea noastră, dar nesBi isnerat între alte amabili fungi Maiestatea sa a bine ! Boit a nromite denutagis nil ks ne na reda în ksrsnd mi restil Besarabiei, ne ne ne drent o gine sunt koroana Rssiei mi ne kare negre mit Boiemte se ne credea Maiestatea sa kare Boiemte binele, murirea mi independinga Romanilor. Ilentru Imneratul Rssielor avea Harte a Besarabiei este un krîm foarte ne’nsemnat; nentru noi ins ® este mslt mi linsa de otarie mai siliste este mi mai mult tlit. Dak E dar ns Boie'mte a fane definitiva kom rista a üriminatelor, in ksiEnd, foarte ’n ksrind Bom afla kE Maiestatea sa a bine Boit a ne reda otariele noastre; de nB. Ba fi konstatat kE ’n Bistor ka mi ’n fiekist Assia Boiemte a încornora Iluminatele ks imneriul sec. A dósa mtire însemnata este kl Bine snirea. Slsierile streine aS g’Esti se zine un mizlok d’a astea ssnskrie aktil unirii fEr’a se formalisa kE re- Sgatul Italiei este nereksnoskst, straskriind fit kare renre sintante nimai simnle nimele ses fir’a mai nsne mi numele asteriî ne renresintE ka astfel se sibíe ne renresintantele Italiei în nosigisne, d’a ssuskrie Regatul Italiei, neea ne desalane Asstriei mi Assiel, sar regatei Sardiniei neea ne ns mai este bu adeBor. Auria dar ne la sfirmits! Isneî anestia renresintarigii tipterilor se vor aduna la Stambil mi ne Bor fane gratifikarea nersts akordErics ne denlina snire, însi nimaî ne Blaga Domnitorisist Alessandru Ion I. S’a vorbit de mai multe ori în coloanele anestei foi despre abordarea 8n$î asemenea oniri sare a nu mai n siligi a mai vorbi din noi. Ill’anoî nvie ns Bede în adevor ks o sonietate, ne este amezatE nimai ne o base miliE mi fragetE ka aneea a Biegeî snsî om, ns poate însafla încredere mi ns noate min urmare se ne adökE mai multi stabilitate de kEt aneea ne akem m’aksm. Tine ns Bede kE anei kari ns Boraksm suirea Bor n Biea tot astfel se no Boeaske nini atannî’, kEnt atsmî karn’akBm ea ub Ba fide kEt Bn ne timui srale mi foarte lesne de desfikst. S’a zis, khiar în memorandele ne s’a dat la konferîngele de la Ilaris kEnd s’a reksnoskBt fantsl împlinit de la 24 Iansarie 1859 numai ne Biana alessisi, kE o asemenea rekunoaintere ar fi o inimă de asasinat konsfingitB de asterile garangi. Tot in anea tristis, nenorociți mihitimtoarii nosigisne ne boiu afli khiar disne abordarea de mineîn nîri, daki ea Ba fi akordati nsmal ne Braga Domnito miisi mi nin urmare, o snsneni dinainte, ka se nsziki k’nm snis’o înt rmi, nopok, gî nine rtie de ne nemulgEmiri, kt o asemenea snire ns Ba adi»ne nini o me fanero din anelea nele doremte nagisnea, ns no schimba în niraik silaagisnea noastri nentri ktea ns Ba slibi în nimik nrelensisnile iii do# ringele aminilor treksislsî ini kandidagilor la ambele domnie ale ambelor iluiminate, ssiginsgî negremit de nataralii nemiriî iniminî din afart. Orî mi kim însi, noi ne fanem datoria, esnrimind ale noastre kredisge mi reserae, a fane ksnoskst neen ne afirm desire bkrurile dinloma tine. Trektnd aksm la nestisnile din afart fanem ksnoskst kt’ntreBederea rcgelsi Ilrssiel ks Imneratsl Nanoleone este ofmiale ansngialt nentrs 2 Oktobro Ia Compiegne. Tot d'odatt s’sfirmt aksm kt Bisitele ne s’ansnging între regina Snaniei mi Imneratsl Nanoleone as ktzst ks tolst. Ach oste lokal s’^dstem aminte cititorilor nomtrii kt ssntfktte Balsne do kind le-am vorbit desnre Snania m’am fost zis kt, dakt gseerst Snaniol ns um coist întro no krdoa «realisnt, nstim mozi i mari katastrofe în Spania. N’avem nici o katastroft a ansnga un io kari kred în nolitika omresisnil mi’n rttsirea ideielor mi kredingelor noastre nolitice so not arșnka în bsnt nane ne jegTlor cel legiuitor, not bea kafeasa mi isma jigieta în nea mai denlint seksritate, kit<in liniintea mi ordinea domneau« în tosk Snania. Ilentrs iei înst ksr ns kred înasterea baionetelor mi în reîntoarcerea domniei kriUanslal Kostake Kexoia. Bom zice m’aksm kE stEruim a întrevedea mari kutremste în Iberia. Kari sunt temeiurile ne kare iBzimEm kredinga noastră nu ne este iertat a le descrie aci. Dar ne este nermis a snsne kE ’n ori kare nagisno kEndS gs Benisl skion EtB, mi kiar kEnd ns merge ku kredinga iui stersire înainte, metindingii skamsl si Domnesk se înmulnesk, se mimează, mi lumea ostenită de suferinge m’ubEtutE de nekredinga gB BernslBi mi de linia unei ideie mari militare înlesneșite totdeauna, îîe mikar nBiuaî nrina nația ei, kalea metindingilor. GisernBl Snaniol, de kEnd a revenit sa nstere omul regiraBlHÎ Bekig, Possada, a intrat în cea mai deplină realigisne mi atEt în nolitika din intri kEt mi acea dimafars kanitan Kostaké kexaia m’a reluat a sa domniră în Snania, în «cele din afară dar Snania susgine nolitika realigionariE de la Roma mi ns uBmal kt ns înțelege, ka mi toate guvernele noastre din lânii mi din Esksremtl, kE nagiunile de pintea latină sunt datorie astazi a se întruni toate snre a putea inEngine ksmnEna kontra celorlalte gingi nimice, ci EnkB Iskreazs mi kontra Italiei mi kontra Frânge!. Una din koresnondingele Indenendingei, de la 7 Sentembre esnsne m’asikure, dune mErtBrîrea unui martor urekiar, kE ardeniskonul Claret, konfesor (duxoBuik) al MaiestEgii sale, medikEnd în presinga familiei regale, a tratat despre suragiunea lianei m’a aruncat raspinderea istor evenimentelor assura îmiiEiatslsi Francesilor pe care l-a gratifikat mi mi ks enitete grosolane. A adaosand KE Nanoleone III merge la uerderea sa mi ns Ba întârzia a fi aruncat în abisul întredeskis sunt namiî sei. Bom Bedea în kBr End noate kare nolitikt konduce în abis: mi kEt desmre noi si Ersima krede kE nolitika Imneratorsisi Nanoleone, ne kEt timn se BarEzima ne nagionalitEgi Ba xn Bimje toate medicele mi kE Bom Bedea noate în kursud re Reflete Nor tsgaliei SsmEnd realigiunea domnitoariE a Snaniei mi fEkEnd noate mi 8nirea neminsslei Iberice. Este bunro Berb Italian ne skrie sn om de stat din Italia, Borbindi-ne de Snania mi mai ks seama de Romania kE ,,Tin’ se face oaie, Isnsl îl mEnEnki“. Nolitika noastră de smereuÎE mi de ssuisiiere ne a arunkat totdeauna în gura lunsisi, ne kum ne Ba arunka din noi mi de siksi nolitika de realigiune, de desnotism stern mi neinteliniste, de Spisnere mi de nemericiE. In nripinga Italiele Constitutionnel, kare mai desnE ziarEla kE cirkslaria d—i»I iiicasoli „deschide o fase în istoria moderni a Ileninselei“ zice aksm kscean’adsce nici o modifikare în siiuagisnea aktsale mi ki nu este nici o doBade ki giSBern»! nontifikale ar fi tiarlicinal d’adventil la lucririle realigismi. Sfîrmind, ziarul oficios adaogE ki se se lase ka tiranul, acel mare diplomat, se desnoade nodul gardian, filiind se laki mejudegele ui’adukind o îmnlgiuire naturale într’acele doue elemente ce nu se esclud in realitate ci din care nici unul nu trebue se de sakrifikat celuilalt. Dude denemia noastră de mai demirT, kare ne aflikat ksnoskit ordinile date de generalul Gogoo armatei de okunagisne din Roma, s’a îngeles ki imniralul Napoleone este silit a mai koli kil pa timn, a s’arita ki mioBEiemte, ki tlioEie mi ki n’are nici o oliríre d’a hsa ne Italian a relua în kurind kanitatea lor. Ziserim mi ’ntr’unul din numerele trekute de Imniratul Francesilor are multe nedice înainte I ce ns le poate sdrobi d’odati. Astfel dar schimbarea limbagislui foiei oficioase ns ne a ssnrins, mi nici ns ne onrerite d’a zice astazi ka fot deasna ki Roma Ba redepeni kanitatea Italiei miks Boia, ne fagi sau asksnsi, a Imneratulii Francesilor. Senatorisl frances d. Michel Chevalier, la banketsi ce a dat konsiliil generale de la Herault nrefektussi de Montpellier a konstatat ki Franga este onorați mi resnektati în afara lui ki numai inimicii] mnonimirii m’ai civilisErii se tem de dînsa. Franga, zise senatorisl, konsiderati în lume ka mrincinalele renresintante mi karimono ai mnonimirii sociale mi nolitice, visnîri admirare mi simnatii nonoarelor kari sneri o soarte mai buni mi ni nriimemite semne de uri mi ne’nbcredere de kit de la oamenii ce sunt în suflegițî de naliunîle unor altor timnuri. D. Michel Chevalier a aritat ano nirere de roS ki kspinte zise de kurind îi silesk anune între cei din urmi ne sunt din minimtril unei mari nagiuni, cea mai d’anioane Becini, renumiți prin amoarea iei nentri libertate mi progres, kiri în guvernul Imneratorului i-a fost fikut ku realitate kurleniri onorabili pentru ambele nirgimi kari meritau un respins mai simnatik. N’aveam oaie noi drept kind ziceam aci ki sunt oameni kari, însufiegigi de ideiele mi de natiunile unor altor timpuri, kred ki mai not renBiua ne Kostáké Kexaia ? IUi kind ne aducem aminte ki majoritatea aceea kare a totat o statui generaliului Kisseleff a refusat o săbii de rekuomlingi Imneratsl«! Francesilor mi kinoligia le! a dat ordinange kontra manifestărilor In ajunul sorbirii Imneratuluî Nanoleone, ns înțelegem oare ce kuBÎnlaBoad. Chevalier kind zicea ki Franga este kombi tuti numai de oameni din alto timnurî,' de strigoi ti sfîrmit? Ziariele En giese resnund d-lui Chevalier mi zik ki este neste nulingi a se nega ki Franga gine de zece ani mina ne săbii, mi ki kiar rolul ce-mi atribue d’a protege nretutindeni toate kausele ce-înardzente împlikind o amenințare neconteniti de înțerBenire, mi erminiie ce face mi simnatiele kiar ce se silemte sa kimtigi sunt kause temeinice ka mi Englitera si se armeze. Mor- Morning-Post, adaogi ki Englitera a respins prin nolitika iei la toate întreprinderile cele mai ale Frangel mi la ori ce kurtenire mi ki kuvintele Minimtrilor ns kongta cea mai miki inimicii kontra Iranemului frances. Ilublikim mai la sale o koresnondingi kare arali kum BitesiI Muntenegrini susgîn a lor nagionalitate mi indenendingE. Le facem tot aci kunoskut ki mincinele Montenegrului a trimis un memorand kike nuterile cele mari în nripinga blokadeî FOIȚA ROSAIDI DI LA VIKIA. Partea VI. (urmare) XXV. Terminăndă narațiunea sea, Salvatore se Convinse că trebue se-șî schimbe vestimentele muiate, actu de prudință pe care îlu făcu cu răpedsiunea unui Arlechino. Eroulu nostru, pre neliniscitu ca se pătă dorni petrecu nóptea convorbindu și dessertăndu - asupra evenimentelor ce fuseseră narate. Este pre necesariu să adaugemu că caii de poștă fuseseră descomandați și trăsura de í Vedi No.de erl. druma trămisă înapoi? Lavinia plăngândă Lavinia repentinte, Lavinia desolată avea uă posițiune două miie de ori mal forte în inima lui Paolo decătă Lavinia regină de frumuseță, Lavinia triumfătorsă și ferice. A alărga după dînsa, a se arunca la piciorele rele, a-î cere iertare de asprimea cu care o tratase, a o îmbărbăta, acestea erau singurele dorințe ce asorbină sufletulu lui Paolo. Thornton nu făcu nici uă oservare; nu manifestă nici un mirare despre schimbarea ideiei lui Paolo în privința plecării proiectate. Mai mult, de câte ori când e convinsă că nu putea resulta nemică bună din iubirea amicului seă pentru miss Jones sămpun că astă afecțiune era pre înrădăcinată ca se remară vreoă putință j d’a o combate cu sucesu. De ca fără a ■ întrista p’ună deja așia de tristă? Asemenea ideia nu putea ave locu în mintea sea. Pentru aceaa, fără a lă aproba nici desaproba, el ă sta necurmată seguiedele lângă Paolo pe Clina periclăsă pe care acestaa era trasă, oțărî numai a lă scuti sau a lu face a sămpți mai puțină loviturele și căderile neevitabili. Cătră două Salvatore cedendo faticeli se’ntinse peun canape destulă de tare, și cătlu îndată într’ună somnă profundă, îndată ce se repausă limba activă a lui Paolo, ori ce convorbire încetă. Paolo și Thornton relnaseră ședăndă câtăva timpii, asorbită flăcare in cugetările sele, pînă ce săresc radiosă, venindă a lumina camera, îl insolință a se țină gata a duce sarcina unei năvelite. Nu era multă de căndă cei doii amici se retrăseseră în camerele lor, căndă dederă că scrisărie lui Paolo. Era de la Lavinia. Eco ce cuprindea: „Decă am îndestulă generositate, și nu mă îndoiescu de asta, ca să doresci a vedé încă vă dată pe cineva care ți-a dată răulă în locă de bine, vino, te rogă, îndată ce vei puté. Plecămu deséra. Voiă fi acasă tătă țliua. Va fi pentru mine uă mare consolare ca acelaa ce a fostă martureală nebuniei mele să fiă și ală căinței mele. L. J. Cate transporturi de bucuria și desperare nu causare aceste cinci seusase linie! Transporturi de bucurie pentru retragerea completă ce cuprindeau, transporturi de desperare pentru înșciințarea indirectă ce conțineau despre oă separare apropiată. Resoluțiunea luată de familia englese d’a părăsi Roma nu va suprinde pe nimine. Paolo o presompuse. După ce se petrecuse, mă omă chiar mai puținu simțibile de cőtit D. Jones la fișele lumii erat forte justificabile ce se temea de verdictură opiniunii publice și că voia a su feri de dînsulă. Singurulă faptă că a patronată uă... înșelătorii!, uă fură înve*derată, și, ce e mai reă, că s’a lăsată a fi patronată de elă, era destulă spre a face pe muritoriulă celă mai măndru de elă însuși din lume a înțelege că acumu, Roma numai este uă locuință convenibile pentru elă sau pentru familia sea. Modulă bruscu și misteriosu cu care se terminase represintarea de la Villa Torralba era, firesce, subiectulă convorbirilor, totă orașiului. Istoriele cele mai asurde circulau și mai multă ăncă, erau credute prefix’violent. Asta se z ieea că marchisa într’ună acelă de gelosiă, junghiase pe principele de Rocca Ginestra, care era într’ua stare desperată; se oferise guvernului, care aceptase, uă sumă fabulosă și uă cantitate și mai fabulosă de diamanți, ca Împace