Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)
1861-11-25 / nr. 329
1630 ROMANUL 25 Noembri. desolpati? Dar atunc! ce se va face rabili, »nele adiki ks napajele stri« £ firi bsdțiele?— Adeßirat kl daki gsBernsl s’a decis nentrs i legal itiiji, nid ki mal are neßoia de bsdqete, ni4l de Kamen. Destituiri, nerseksgisnî, arbitrariul nel mal imnsdinte, eati sistema de gubernare de kare ne bskönmkate, uii altele întinși de acestea ks desi Bîrraire au inondate khiar în lranslere de norone oribile, kare ne lîngi împiedekarea kamsnikagieî rai citimarea simtigi niblice, fair rai sn snektakol barbar rai de triști imnresisne într’snorara karniîa, ano! ne lîngi acestea, se vede n’aceste strade o mulgime de înkiperî, magazii rai grajdsrî diforme rai rsinate, ce stai gata a kidea de sine, mai ales edificiul nsklik al karantiniel kare ks numeroase înkiner! rai denendenge, klidit odinioari ks kel— lsei! enorme, astiz! kizst în rsini, sti gata a demoni Biktima neglijîn geî, ks toate ki edifikarea lor a kostat ssmie de ban! konsiderabile, tui astiz! ks o kellsiali oare kare, arestea fi renarate, conservate rar de mare utilitate. Lokalsrile astorîtigilor niblice, ksraal Iîrefektsre!, Tribsnalslsî, aisroslsi Barna!, stagie! telegrafice, msnicinali tigii, komandeî de fok, etc, ssnt în kase nrÎBate ks nlati de kiri! konsiderabile, rar risinite în srbe dsm întîmplare, în limn kindus- Bernsi, ks ssmele de kiri! ce ar sr» mane sn ksrs de kîgl-Ba anî, ar nsîea ksmnira sa# konstrsi sn edificii! nentri lokalskie niblice, ka si stirniaski nentri tot d’asna aseme? nea keltse!! nemetse, rai si faki ! tot d’odati nil nsblikslsi în relagie ks astoritiqne , necesaria înlesnire. Komanda de fok, este într’o stare inkomnlekti, negisindsse ssb aceasti nimire, de kît Br’o dosemiserabile nom«e mi Br’o 30 oameni, adsnag! dsm drsmsr!, firi nici o discinlini mi angajații ks Isna rai în faga sne! asemenea star! a komandei de fok, atît srbea kît rai toate acele magasinsri din nori, kare în tot timpul kongin aper! kolosare în cereale mi aite mirisri, în kassrî de incendiari, not a se transforma în censrae, iliaga sîntsls! Angel Mixael, central sibel, în care se afli biserika sub acest natronagik, transformați din giamie, edifici# mik, diform rai ridîkol, de ar kongino snedifici# mireg, elegant, îmkongistat de sn abi# frimos komnss, ar serpi srbe de cel mai mice g rai înkînjitor snektakol. Desființarea filisti deja vostelor dintre Brina rai Bsksreratî , ridicind mijloacele de komsnikagie între distriktele limitrofe, a tras din sine mai multe desapt udaje, foarte slrigitoare atît în interesele komer * ciate kît rai în cele agricole, mai rai mici, din aceste distrikte, adiki, îmmiedekarea transnoisis! komerciartgilor ksmniritorî de cereale, mincinalemente în distriktele ce transversi aceste dismur!, încetarea relagiilor giiste min enistole între aceste lokuri, rar în fine, komalekti lusi de okasisne nentri trimitere de gronsriks ban), etc. Oroasta stare, în care se afli drumurile de komsnikagie mai ales isncile, semiariusi de sumare obstakol înlesnirea transnortstilor, ma ks osebire celor ks cereale; khcî ninti în ssl raiindsse, mai ales în timnuri nioi oase, alegerile kiriilor de transnortsri, ka o konsoksingi a difiksingilor ce kassen si asemenea stare de Iskis, raslgi mronmetari de morali arendator rai sitenkiar, nierd okasiunile cele mai favorabile ce se ißesc în nortil Briila, nentrspinderea modsktelor lor. în fine, sunt absolstiBamente necesari! acestui distrikt, în rtlagie ks norsl, o mslgime de îmlesniligir! nentri înlesnirile komercists un agriksbsre!, ce ssnt legale ks ale gerei Întregi, nu odati realisate, ar .«rodi» §9 pt*jet nripiie mi komme) Briila, 1861 Oktombrie. Domnile Redaktore. Briila este ksnosksti în genere ca nort nrincinal al Rominiet, nentri ki în peritate, ns krez a fi un singur observator, indigen sa# strein, kare’s frekanteazi, si ns admire: frsraoasa-I nosipisne tonografiki un nlansi, seriositatea, abilitatea mi msljp'me a afacerilor komerciale, 'se ne toati zisa, se netrek într’ens si, ns cred a fi un asemenea observator, karele si konteste un si ns nrepadi în ameliorarea nosi'Hisnel materiale a acests nort, kouresusnzitoare ks rolul ne joaki astizi, deschiderea snsî sorginte a Bintagios komercisis mi agnicsksreí gereî, iui în konseksengi, sn mrogres de niBilisagie mi prosneritate komsni, in suga snor asemenea mreBederi însi, cineva se sirnrinde de mirare lui d’o impresisne si mai bi, la șederea sneî komulekte neglesinge mi indiferînge, ne d’a tîgia anî îreksgî domini assnr8 numeroaselor Imbsintigîrî importante rai indisnensabile ale acestiî nort. Si ne esniikim. Atest nort, la ale kirsia gerrosil, cine~Ba pede ka la mea nsgîne, not zice, din norturile Esro» nel kiar, nsse la dosi de odati oaste snassii sase, anele nentri înkirkare rai altele nentri deskirkare, atest nori, prin kare se esnparti ne tot an si neste un milion de kile reminerati de nereale, este în linși ini kiar de sn kel regulat rai bine construit, objektil de cea mai mare neiesitate susi nort ka atesta, avînd în loksî sn ke# de tirani nstrezi mi ne limitate kizigî în ani, kare ni nsmal îmniediki oneragiile nortskî, dar din zi în zi smeningi kskiderea Isi, rai întreagi onerare esuortagieî, menarind astfel rai uiuite difikskigî rai keltse!! enorme nentrs kassi de începerea konstrsirei snsî ke# sistematik. Hinga nortsisî, întinși mi frumoasi, iar stradele de mrin magasinskie de cereale, sînt nevarate rai mine de neksingenii, produse din oneragiile zilnice, în astfel de grad, în kît o singsh nlone este de ajuns ale fate imnraktikabile rai ale nane în osperele mea simțitoare: snsi este oribilul noroi# format din nor, kare sas îmaredikiks desipîrmire ori nsne în mar! difikskigî oneragine din nori, maks osebire transiorturile de cereale rai alte marfsrî te se fak de siten!rai kinsraî, kari iiragi odati ks kanle ne stradele magasirisrilor nortsisî nentri de~ skirkir!sas în kirkirl mi InnomolUe în moHirlele rai noroaeie formidabile, ks nerîkolst rai Bitimarea smitigeT dobitoacelor lor tugînd în asterea estremi, abia le not skoate mi dsce din asemenea loksri la usaktsrile destinate; cel-lalt ns este nessferibila esalagîe a noroisisî, kare alakismitatea acele msrgime de oamen! ce cirksli în nori în ksrssi zile!; rele învekile kare a mrodis Bitimiri simogitoare, rai kare, nentri înlutsrarea celor viitoare, trebie neanirat kombuste. Stradele srbel,esceutîndu-se kuega din ele, ce sînt nasale de uni Inif’țt iuirt griș Wo* urea favorabile. Inși, la fiecare nas ce face cineva, ns Bede kît sr•no de neglijengi rai indiferingi în nripinga kestisnilor deskrise masss; ki toate ki atît gspernsi kit rai msniciualitatea, au disnis rai disnsi de mijloacele niblice. Domnile redalitore, ka Romín, iubitor rai interesat de mosneritatea gereî noastre, kare, ka msma komsni ne di esistinga rai osnitalitalitatea prin a înraine milaski îngrijire ssni ui trsns de durere la vederea acestei fatale știri de Iskis; rai asini kind ea se administreazi de gsvern konstitsgional, kare, skogîndi-ne dintr’un trekst Bicios, srma a ne nsne ne peri nosi de regenerare, aslzi, kind ori ce fiu al gerei, noate si raesurime în libertate kigelirile sale nagionale mi legitime, Boi# si urofit de okasie, rai mi simg dator ka oriraan, a face nsbiiksisi ksnoskste, nrin organsi nsbiici tigiî, însemnatele linse de îmlesniigir! ce din nefericire, are acest distrikt, adresmds rai, dsmi îndemnat mai multor oriuian! komersang!, kitre domina voastri ks rigare, si bine Boiga insera aceasti epistoli în coloanele stimabilului jirnal ce redigegi, ks doringa de a se trata cestiunile deskrise de Rominiî kari isbesk rai se intereseazi de înaintarea natrre lor, nrin adsnir! rai alte okasiî, ka astfel stingind rai la aszil nirgîlor ce a# nsterea în mini, noate mîmirag! de aceia raî interes nagional, Bor Isa migiatipa pentru realisarea deskriselor indisnensabile îmlesnitigirî, deskîzetoare de nspisoare avantagioase komercists! rai agrikshsrei, iai astfel Bor bine merita îmbrigiinarea rai reksnoratinga negiei, ka nimte suilt membri al siî.îlrîimful, birog, domnsle Redaklore, asigurarea stimei mi konsideragîei ce bi nort. R. S. Campiniu. București 22 Noemb. 1861. D-le Primű Staroste. Mai ’nainte de a îndeplini subscrisulű formalitatea prescrisă prin art. 300 din regulamentu asupra ligti trimisă cu adresa d-v. No. 13 pentru alegători judecătorilor Comercianți la Tribunalu și curtea de comerț și de aici, s’a priimitu la acestu Minister anecsata de adresa d-lui Președinte alu Consiliului de Miniștri cu No. 1203 protestul a mai multori comersanți în contra listei făcută de d-v, ca se vedeți cuvintele din acelu protestă, suhrscrisulű are onóre a vé anecsa o copie dupö dénsulű și vé invită d-le ca daca din scăpare de vedere se va fi trecută în precisa listă vre-o personă care nu are calitățile prescrise de citatură mai susă articolă de lege, se bine-voiți a reforma acea listă trecîndă în locul acelora pe cei ce posedă tote cualitățile cerute de acea lege. Pentru acestă sfirșită vă înapoiedă precisa listă ca de exista casută mai sus indicată să trimiteți alta; — în ori ce chipă însă vă așteptă responsul ă d-v. căt mai în grab. Ministru Justiții S. Fălcoianu. PRINCIPATELE UNITE. Domnule Președinte. Informăndu-ne ca cu prilegiulă alcătuim listei acelor 30 comersanți care în virtutea Art. 300 din Regulamentul Organică urmez s a se voteze alegem Membrilor, care au se preiente de comercială în stanițele judecătorești, domnulu capă ală Stărostii a alcătuită o listă în care aă înscrisă unele persone ce nu corespundă cu calitățile prescrise de acestă articolă iar pe alți cărora nu li se pote legalmente contesta acele calitățî nu i-a trecută. Sub-scrișii ne putăndu fi indiferinți într’o cestiune de o importanță așa de însemnată și care intereseză comercială în celă mai mare grabă. Venimu a protesta și vă rugămă d. Președinte a dispoglase se păstreze în alcătuirea acei liste tóte imparțializate și cele prescrise în acesta de legile în vigore. Binevoiți d-le Președinte a priimi încredințarea osebitei nóstre considerații: M. Angelovici, Angel Hagi Pan deli, Miron Vlasto, Hristache Stoianovici, I. D. H. Racaloglu, Dimitrie Min cu, V. Vasilcă, Petre Stoianovici, Petre Dancovici, Costandin H. Pandeli, R. Dimitriu, C. D. Atanasiu, G. Toncovici, Georgi Vasiliad, Giță D. Zisu, Niculae Hagi Stoica, Rafailă Antonescu, Cerlenti, C. Derust, S. Solacol, Ștefan Hagi Pandeli, Hristodor Georgiad, Dimitrios Zava, G. Niculescu, Giță Ioan, Apostol Teodor, Domnului ministru al Justiției. Am primită adresa domniei-tale cu No. 1248 la care am onorea și respunde. Dă-mi voiă, d-le ministru, ca mai ’nainte d a intra in desbaterea protestului ce mi ai trimisă în copia, ți mărturescu c’am fostă fericită căndă am vedută acelă protestă, coci elă ne arătă progresulu celă răpede ce face națiunea Romănă pe calea libertățiloră constituționali. Pîn’aci do. comercianți saă nu cunosceaă bine insemnetatea dreptului ce au d’a alege pe judecătorii tribunalului comerciale saă nu simpună pe deplină dreptulă și datoria ce au d’a protesta contra oricării ilegalități sau chiară eróre ce s’ar pute face de cotra oricine. Protestulă de astăzi ne aretă ca tóte aceste le scă acumă și le simplă toți, și fiindă d’uă însemnătate politică am luată indresne la a lă semnala atențiunii domnie-tale, domnule ministru, pentru ce cunoscendă simptimintele ce ai pentru formarea unei tari și solide opiniuni publice și pentru întărirea și desvoltarea drepturilor și libertăților constituționali, soră ce ai vedută și domnia ta cu plăcere protestată în cestiune. înfrandă acumă în cestiune voiă ave onorea a țe spune cumă am înțelesă și’nțelegă legea in ființa și cumă am procesa, ș’a te ruga apoi a otârî domnia-ta daca lucrarea mea este conformă legii. Se pate pre bine, domnule ministru, se fiu comisă vr’uă scăpare din vedere; viso ca unulă ce, mai multă sau mai puțină, sum implicată d’a dreptură în cestiune, mă raportă, cumă diseî, la a domniei taleotărîre. Ce fică do, supra-scriptori ai petițiunii ? „Ca în alcătuirea listei aceloră „30 comercianți cari, în virtutea ariciului 300 din regulamentă, aă s’a„legă pe membri judecători, capură,stărostieloră a alcătuită uă limită în care s’au înscrisă unii cari n’au „calitățile cerute și s’aă lăsată afară „alții cari posedă acele calități.“ Ce <Joo articu 300 invocată de do. reclamanți? „Pentru întocmirea acestei adunări (de 30 de alegători) starostea „de neguțiătorî cu ajutorul ă starostitoră celoră mai mari isnafuri „din orașiă, va face o fata de 30 neguțători cei mai lăudați pentru capitalurile, purtarea cea cinstită și buna „orînduială ce pădescă în trebile loră.“ Ai vei jută d’acumă, domnule ministru, în ce constă osebirea de opiniune între doi reclamanți și supsemnatură ca capă ală stărostiiloră, coci ai ve$ută co d-loră iică, co d. capă ală stărostieloră a alcătuită uă listă, căndă dupe mine legea nu dă acestă dreptă d-lui capă ală stărostieloră, ci <fice curată și limpede cu „ajutoriulă starostiloră.“ etc. Se vede ca din vechime do. comercianți, cari reclamă acumă, erau obicinuiți ca d. staroste se pură înaintea celorălalți ua listă acuta de dînsură după a sa chipsuință, sau bună voință din care ceilalțî erau negreșită siliți, pe placă sau pe neplacă, a alege pe cei 30 de alegători. Eă, domnule ministru, am înțelesă legea cu totulă altă felă și prin urmare am și procesă într’alta felă, adică: în locă d’a face eu uă listă dupö a mea voință ș’a sili pe ceilalțî starosti a alege negreșită din acea listă, am pusă dinaintea d-loră pe unulă din do. comercianți, care a binevoită a împlini uă gratuită funcțiune de secretariă, a scrie aci, față cu ceilalți, („cu ajutoriul starostiloru“) uă listă, după care apoi s’a făcută alta, trecendă pe cei cari se propuneaă de cotră do. starosti, ștergendă pe cei cari cereau d-loră, și, compusndu-se astă-felă, „cu ajutoriulă d-loră starosti,“ lista cerută de lege, adunarea a procesă apoi la votare pentru alegerea celor 30 de alegători. Astă-felă dară, domnule ministru, lista n’am compusu-o căci legea, adică s’a compusă în ședință publică „cu ajutoriulă d-loră starosti“ sau și mai dreptă, de către do. starosti, coci, spre a ve mărturi toră adevărulă, în acelă timpă căndă se compunea lista, spre a le da și mai deplină autoritate ș’a rădica umbra chiară a unei bunuiele, că m’am și retrasă pentru câtăva timpă din sala alegerii. Dacă dară lista este bună sau rea, onorea sau greșela este a tutoră d-soră starosti, și nici de cumă a mea, care n’am crezută c’ar trebui, c’ar fi bine se împlinescă aci de cătă uă funcțiune de președinte al colegiului electorale. Totă din acestă puntă de vedere, adică ca simplu președinte ală adunării aceleia, piin a nu a procede la alegere le am adusă aminte misiunea cea frumosă ce aă d’a-și alege inșii pe judecătorii comerciului, precumă și respunderea ce au despre alegerea ce voră face și care, le am alisă co, este cu atătă mai mare cu cătă numerală alegătorilor, este restrînsă. Le am mai spusă ănco, domnule ministru, co legea acolo unde prescrie calitățile ce trebue se aibă cei aleși, fac „cei mai lăudați pentru capitalurile loră“ și adaogă „purtare onestă și bună rănduială în trebile loră.“ Le am țsu dată co legea spune curată ce pot fi aleși cei cari suntä