Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)
1861-11-25 / nr. 329
PRINCIPATELE - A - UNI. 2-t Brumar, si întrea. Bacuresci, Ruligisnea Hrotostante iere k’a nistoril (unedit) si se »me ne anton mist. Borbeaski estima unei teme, Isate din kirgile sfinte, mi si înnege astfel malisiunea, desire toate kite nimite, s’o moraliseze, s’o împirtonieze, s’o liminozo întri ale Biegei mi se fain. or fii kare om a deveni din ie în se mal bsn m’a nerksra Biagi sa ks fo’os, nentri dînssi mi nentri omenire în tienere. * Aceasti datorii este însissi mi neogilor noiutrii, dar guvernele, Mitronoliu.iT ka Eniskonii nemtriî as întrodus miierea, moartea în biseriki niclism a fost întrodus-o mi ’n soțietatea lipile mi d’aieea anBonil biseriiei noastre este mat mi luki atit do mat în kit Eniskonii. Mitronoligiî mi iei mal mslgi din vreogi nomtriî mii ki mai sânt în stare a deskide mintea mi inima lor înaintea kremtinilor m’a rosti an kapÎnt de lamini mi de înBigimînt. Daki însi, mekam shraim a suera, soiietatea noastr Ba merge ’nainte ne kalea koiustitigionale m’a mîntuitoarelor mi sfintelor minimie proklamate akam 1860 de ani de Iisis lui renasc în Rigoara în soiietatea noile de kitre Repoligisnea francese de la 1789, nnoî Bom avea fericirea a vedea mi noi în karînd anBonul biseriieî noastre însișind mi Eniskonii mi Mitronoliui iei steri ks mima mi ks mintea, iei kam msgi întri în biserika Domnsisi mi migi es din trînsa, ka nimte fantasme emite din morminte, ka kam missiunea lor ar fi ka se nsnge nekontenit moartea korslsí m’a gsiletsisi, Botfáié lok Eniskonilor mi Mitronoligilor celor kari Bor fi bísí kill boi- avea inima si mintea lor alini de sniru sl iei biS, însuflat omenirii de kitre fiisl I komnilsî iei restiguit ne krsie ui’adinat ks fiere de kim Imneragiî mi miniuitrii lg Biii lelei Bekie. în Englitera se unea într’o zi sn konksis nentru uriimirea snor nistori (Tini acolo trebie se iea loksi la aitarigliei sfint iei mai demn). La alele konksissri se ngne ne anBon, neletgiti, tema ne kare oratoriil bisericiel are se inviropiseze disksissi sen. Se «rki dar Historiai ne anBon, deskide naintea lgmiî nliksi mi se giseinle? Nimik. Xirtii albi. Oratoriei sealirtia gea albi în mine, oarați isbliksisi mi ziie: — „Nimik an, nimik din korea, din nimik dstmiezeS krei totsl44 mi n’aleasti temi merse ’nainte mi usbliksi kremtina»zi «n»l din cele mai frumoase * mi mai folositoarie disksrssri. Sunt zile în care ziaristsl se afla în trista nosigisne în care fssese nss nistorist orator, despre kare vorbim, ks singura osebire ks aiela, nstind vorbi despre aiela kare din nimik an»t»t faie o kreagisne întreaga, insimi xirtia albinsts se-i dea o teams mare si foarte apsts. Noi însi kari suntem datori a vorbi desire nele omenenitî, ksm oare în linss de orice faits, am astea zise: „nimik in Bsi ksreinti, nimik în Iami, nici o mure din afari, fiind ks nouitia ns ne-a tri mis nimik țjksra am nstea sine ks gSBernele noastre din nimik Isksrs listare Iskrare, kind Bedem maî ks seami ks lor îi s’a dat mslt mi miksl alela ele îl sekari mi deBeni nsibere mi nimik în minele lor? liusinds-ne dar toile nsbirie de astizi mi gSBernele noastre fiind ks totsl sterne mi ne denliniste, ne este neste nstingi din atrest s snii mîntitor mi înfloritor nimik, se nsnem nepa ssnt okii ns bliksisi. I Htim bine ks dakig«Bernele noastre us not mi ns boi* a krea ieBa Bor iei nsgin mi doBodesk ki mi not a sdrobi nekontenit, mi din aiest nsnt am avea negre mit ks ie imnlea ns o resists nolitiks ni sna sgts de foie întrege ale snsî ziaris, khiar de formatele ziarielor englese. »Sunt însi zile în bari, fiind la ordinea zilei o festisne mare, o festisne de Bings, ns este iertat sn«î ziarist a vorbi despre celelalte lestisui seksndarie, mi d’aiea a mi noi ne siringim foarte strîmatoragi a vorbi despre felsritele absssrî mi ssferinge, nins se ns Bom alia ks siks rangi se s’a otsrît în sfîrmit la konferingele de la Stambil. Se zise ks s’as fibst oare kare modifiksrî mi sni snsn ks s’a mi sfîrmit lskrarea mi s’a mi normt firmansi, m’adaogs saks ks ns mai bine sn tsik, ii nsmaiirmansi adus de d. Negri. Toate aiestea însi sunt nimte simple se zise, iui msrtsrim ks ns kredem aieasts din srms nersisne, ksil daks totsl ar fi sfîrmit, în bine sas res, Monitorisl, aksm iei nsgin, mi-ar fi desklemtat plinarea sa gsungs mi ar fi iskst ksnoskst ressitatsi. Noi chiar am fi urii— mit negre mit Br’o deriemis daks konferingele ar fi sfirnit lskrarea lor mi s’ar fi înkisiat. în asts stare dar de iskrsrt, ss ne fis iertat daks revista noastri ns noate se kongus mit o mure mai nositÍBS mi daks n’aBem snims, iei nsgin nentrs astszi, si ne oksnim de celelalte reklamsri mi nevoie din întrs. Es toate aiustea ss ne fis nermis a ne îmnlini o datoris kstre o mams kare rekläms de Ia noi miksl ajstor le-î noate da la noi llresa. A- leasts mams este doamna S. (kredem ks d’o kam dats este bine se tsiem nsmelej. Dsmniaeî are sn fis ofiiisr. Fisl Boiemte a se kssstori mi rnama îi refsss Boia sa. Hli fiind ks fisl ns este snks BÎrsnik este înBederat ks, iei nsgin dsne legea lisile, daks ns Boim s’asksltsm legea iea mare a natsreî, el ns se noate kssstori, uîus la Bîrsta leusits fsrs Boia nsringilor. Mama a reklamat la Mitronolis mi snersm ks Mitrouolia iei nsgin Ba resnekta astoritatea legale mi nafsrale a mamei. A reklamat mi la d. ministrs de resbel, dar akolo i s’a zis ks ns se oksns de kst ka ofiiisrisl se dobîndeasks zestrea nreskriss de lege, mi restsl remsne negremit dsne obileisl minislrslsi, ,,nolitiks mi natriotism de iiobote.4t Reklamsm dar, dsne iererea mamei kstre d. ministrs de resbel, kstre d. ministrs kslteior mi kstre Mitronolis mi ierem ’naintea nsblikslsi mi’n nsmele legii ka astoritatea mamei se fis resiiektats. I *s ‘ ' London, 29 Noembre. Ziarisl „Morning-Post"4 ansngr ofiiiale (nreksm mtim nrin denemia noastrs nar- j tikslaris) ks juriștii koroanei as deiis: . arestsirea Komisarilor (Masow mi Síidéi) este o kslkare a drentslsî gingilor mi o ofensare Engliterei. Gs- Bernsl Ba iere satisfakgisne mi desanrobare nsbliks a aktslsî, liberarea arestagilor, anologis (renaragisnea onoarii) mi desusgsbirea nentrs diniuii. Aßem, — kontinss artiklsl, — în anele amerikane o nslere maritims, kare usmers 1000 tsnsri, am nstea se faiéra se disnars de ue mare korsbiele amerikane, se întokmim blokata nortsnlor sententrionalî mi se terminsm resbelsl aktsale. Southampton, 29 Noembre, sears. GsBernBl a onrit esnortsl salitrei. Se ziie k’o korabis, ie ’nkirkase salitrs destinats nentrs Amerika, a fost onrits la ulekare. Berlin 29 Noembre. NsBeîe, sosite de la London, ansngs ki d. Mazzini s a bolnsßit nerikslos; mediiii se ’ndoiesk de ’nsenstomirea Isi. Din frsntaria nolons aflsm ks dala de asts-zi, ks konsternagisnea nentrs demisisnea Margraßslsi Wielopolski este mare mi generale. Reskrintsl imneriale ziie ks, nîns la a dosa ordine, se sssnende din toate fsnkgisnile sale. Kassel, 29 Noembre. Domnii Hartwig mi Nebelthau as fost realemi în unanimitate de nremedinte mi vite-nremedinte al Kamerei, însă ssnt reser- Barea dreutslsi konstitsgisniî de la 1831 mi a legii elektorale nentri 1849. în medinga Senatslel (Reichsrabh) de la 27 Noempre a adresat deuslatel Wiser din Asstria isnerioaris Ministrsist de resbel srmstoaria internefagisne. ,r Konstnsktorisl do kombie la Linz, D. Ignaz Mayer, u n letigian de la Linz se oksns de mai malgi aniks konstrskgisnea de kombii de fer, Banorî mi bane. Soliditatea modshgisnilor sale a respindit în scurt timp renumele sei lui i-au meritat încrederea nsblikslsi, astfel îi s’a încredingat komande din Russia mi din kriminatele dsniriane, oferind fabrika Isi mai multe avantajie de kitiele din Englitera. Aieste komibie sunt construite de mii de fer englesemit mi o Bancare komandati, numits „Alessandri 44 are o maiim iskrati în Elpegia. Koribiele aieste firi controlate la Linz, mi, fiind ks fersl englesesk, masina el Begians trebuia a fi reesnortate, se fikisis toate dokumentele dsniriane neiesarie nentrs esnortsl la Ormiosa a Bancarii „Alessandri44 mi a banelor de transnort în cea mai bsns regsli dsm legsirea dsanarii. Kondikstorisi kombienreksm mi korabia fsrs insogigi ks natenteje meskrise în regsli. Togi konburii aBsn nasnortirile lor. Tarifa dsaniarii a Asstriei nermite esnQrii de koribii. Banvarga „Alesstri* din 44 din mesniks mease bane de transnort a fost primiti la Biena de kitre îmasterniiitsi komandsttorislsi, D. Dimitri Kozadini la Sami, iur d-ns Ignaz Mayer Isase îndatorirea a le esnorta îndati prin Ormiona. E bine; ks toate ki esuortarea ns astea si nonriti legaliiemte; ks toate ks, d«ui legile dsaniarie, esnortsl aiestor korsbiî trebuia si se faki; ks toate ks tratatul de uaie de la Paris din 30 Martin 1850 stiusleazi în art. XV libera napigagisne ne Dsnsre mio nsne, ka sn drent nsblik estonian, ssnt garangia ssterilor kontraktangi; ks toate ks din partea dsanei (eimeî) de la Ormio Ba se deklars liber esnortsi nanoarii „Alesandru 44 dimnesns ks mease bane de transnort; ks toate aiestea s’a lutimnlat ki sn d ns Maior al Austriei a nssonrire ne aieste konbiî la 19 Okt. 1861, firi a arita Br’o lege sas iei nsgin Br’o ordine ssnerioaris nentri aieasts missis mi aierst: „ks nentri esnortarea aiestor korsbiî trebsemte o konlesisne din partea Ministeristsi de resbel.44, — în contra acestei stmsri abia de krezst, d. Ignaz Mayer a reklamat la Lokoteninga Asstriei si la Ministerisl finangelor, Intemeisnd reklamagisnea sa ne konirssi legii mi ne stinslirile tratatslui de la Paris. In urma reklamirii sale s’a informat reklamantele „ki Ministerisl de resbel al Austriei prin telegrams de la 5 Noembre 1861 a ordinat liberarea ziselor kombii.44— In aleasts deslegare ns e nino Borbs de Br’sn motio nentru nomirea konbielor, sas de Br’o aritare ki în viitor asemenea fante ns se vor mai intimpla, niii despre festiunea line are so noarte respinderea mi se fii îndatorat la desusgibire. Acest eveniment este foarte neodinitor nentri rsinea komeriiale mi nentri fii kare esuortslor al Imneristsi ear astinga d’a se reneti la listare sas la keti rensnt al frsntariel, faie toate kontraktele ks stri instate foarte nemisloase mintins încrederea ín resuektsl legilors. D’aiea ie se face întrebare Esselingei sale d-Isi Ministri de resbel: 1. Daki Esiülinga sa este de mrere, ki este trebsingi d’o deosebiți koniesisne a Ministerislsi de resbel nentrs esnortsl snor artikole le ns le ouremte legea mi nentrs kari ns s’a nsblikat niii o onrire ? 2. Daki mi kar® inissre s’a Isat, ín kas de negare, ka ns ksm-Ba Br’sn ofiiiir ssnerior se onreaski arbitrarilemte, din uartikslaria sa glsire ks kaié, in kontra iegii mi fsri a aoca Br’o ínsininare nartikslarii, transnortsrí de mirfsrí mi se le regül atit timu nini kind o ordine ssnerioarii 11 silemte a ridika aiea onrire? 3. Daki d-nsi Ministri de resbeliea assuri-mi resnsnderea nentri kasai de fagii sau nentri alte asemenea kaesri Biitoarie de onrire de mufsri in contra legii din partea unor persoane militaiie? 4. Daki Ministerial de resbel are a íaie sr’o legale obiekgisne, ki iei Ín drent se lean úrin tribsualele iíbüí ks- Benita lor desnigsbire ? Biena, 27 Noemßre 1861. Ssnskris: Dr. Carol Wiser (din nresni ks alte 22 de asnskrieri). „Ssntom kshotni — adaogi ziarisl „Wanderer44, — a afla ie Ba resnonded. Ministri de resbel la aceasti interne lagisne, ks atit mai mslt, ks kit ne d’o nartens poate fi fin Insemnitate nentri industria noasta în genere, tearne d’alti narte Ba treb si se aibi de urmare deslegarea unei festiuni de drent, adiki, daki minuni în ie grad, o ímne de care Bolsntarii mi mrekigetati a relagisnilor nibiiio noate obliga no kimos la desnigsbire? CORESPONDINȚĂ PARTICULARIĂ A ROMANULUI. Jasni, 17 Noembre. Ni mts se sparle a foSt inima mea scrisoare, prin kare bi dedeam snele miting! desnre iele ie se netrebue la noi. Mai asar des ínii ne aieasta, asti dali min nostarssenski. Rog se am informare de se nuime si fenislolele mele mi ks ie íntírziere. Bati de la sltima koresnondíngi, fantele ie bi not relata. Destitsirea din Komitet, arestarea mi konfiskarea a toate xiritele gssile in kilia Ilirintelsi Sofronie BarnaB, ne kare’I ksnoamtsgl, mi karele era representantele nagionale kontra rsmilor m’a de la Ministirea Niamgilsi. rssismilsi Barna B molesli la Domn, ierînd anketi, dar nici sa resiitat!..., La M-stire însi s’a restatornisit toate melism mai înainte de 5 mi 24 Iansaris!... Mestisnea nrofesoriior Bedem a Isat mari nronorgisni. Konsilisl, ksm mligi, a urotestat la Ministrs; Domnitorisl n’a nrimit denstagii Konsilislsl ks iirotestsl kontra ilegaiitigilor d-lsi Kantakszino. Konsilisl a deklarat ki ínieteazi de a fsnkgiona. Ministerisl a otirît destitsirea mi din konsiiis mi din nrofesorat. a ssbskrimilor ín nrotest. Kornsl nrofesoral ameningia de a da sn snanim nrotest la Domn mi la Adsnare. — Lskrsrile, ksm Bedegi, merg bine. — Disolsgisnea este imenșii ín skoale... IJrofesorii ssnt otirîgi de a mi kontinsa ksrssrile nini ie Bor fi dagí jós de ne katedre ks jandarmi. A- tsmi Bor redeskide ksrssrile lor ín saloane nrieate, dsni doringa sis« dengilor. D. N. Dókán a ínBins la ale~> yere ne Dr. Fetul, nrin Br’o 50 BotsrI kontra 14, mslgsmiti intriga» lor, ameningirilor de tot felsl, kiar în fagi din partea d. Ministri Kantam’a îloligiei, kare mii se retrase din sala alegerilor. D. Korjesko, sasî din alegitori, kare ’mi dude boîsÎ figimiS nentri d. Filai, nnimî în iitingare a doua zi de îa Gsem ki si mî dee demisiunea din nostrî de Direktore Mitropoliei. Aiesta refssi, ierînd de a fi dat în jidekati de este greunit. Din noi Borbe de Snire, se Ba fi? Se amtenta zilele aieste, dekretsi de konBokare a Adsnirii nentri 4 Desembre. Sni sosn ki sa p