Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-11 / nr. 162-164
506 Ziarele sunine konfirmi depemele nóstre despre întîmplirile la Belgrad. Eki telegramele de la 16 mi 17 iuniQ. Belgrad, 16 iunia. Soldații din garnisoni turki, în komplotu, au omorîtă ieri seri unü biiatü Serbii. Urmarea fu o lupți sîngeroși, care a continuatu toti noptea. Mulți morți lui vulnerabii. Porțile suburbiului Sava Capie mi Városi-Capie au fost destruite (démobés). Femeile turte s’afli suptu protekțiunea Serbiloru. — Prin mizlotirea consuliior puterilorü garante mi prin Intervenirea energiei a autoritisiilorü Serbe s’a restabiliții akuma linistea. Milimna turneski prisesne oramulu. Poporaisiunea turkis’alli supta protekitiunea autorititiiloru Serbe. Semiii, 16 luniü. Nóptea trebuti s’a intimplatu una mare estesti la Belgrad. Porțile oramului okupate de turti furi atakate, luate mi ’n parte destruite, ku este patiunea portiii Stambul-Capie, kare mai resisti. Lupta n’a intetatu toti nóptea; de ambele pirüi au remasi multi morți mi vulneratii. Se astepti astizi isbukniri mai mari; multi din lokuitori fugit din arama. Printipele Michail nu s’a intorsu niici din kilitoria sa, e asteptata din zi in zi. — Belgrad, 16 luniu séra. Numerulu mortiilorü este In totalu 13 Serbi si doua turti. De la satele înveninate s’amtepti sosirea țeranilorti. Trupele turtești s’au retrasu In netate; akolo s’au revoltatu ín contra komandantului Păun, fiind ki vorü se se bati mi Pama refusi. — Semiin, 17 luniu, 10 ore dimineția. Oramula Belgrad e bombardată de tetate. Petersburg 16 luniü. „Albina Nordikiu anunți, fit doue skolí duminikale, ín karé profesorii aü justiíikatü teoria íntendiirií, aü fostü ínkise din ordinea ímpiratuluí. Nuvelele despre íntendií la Moskva s’a deminuitü. — Paris 17 luniü. Ín medinüa de ierí a korpuluí legislativă s’a ínfiüimiatü unü artikolü adiüionalü la budgetü, karé deskide ministeriilorü de resbelü mi de marim unü kreditü de 15 milióne pentru spediüiunea mek sikani. — London 17 lunia. In medinüa de ieri a Camerei Lorzilor, a respunsü lordulu Ruselli la o interpelatiune a lordului Nonnanby. Garibaldi a organisatü o spediüiune revoluționarii ín contra Venetiei, mimicarea ínsi a fostü popriu. Lordulu Brougham a desaprobatu guvernului pe melitorii acestei miskiri. — Dresden 16 luniü. In mediana de astăzi, kamera a doua a data în unanimitate konsimüimíntulu seu la adoptarea din partea Saksoniei a tratatului de komertia franko-prusiana, precuma se propusese ín raportulu deputațiunii. — Geneva 16 lunia. La alegerea unui konsiliu konstitutivü spre protectare la revizuirea konstituțiunii au biruitu independinuii. Nici unulti din konsiliirii de statu n’a fostu ales. Domnu Fazy a fostu aiesit la Carouge; peste totu însi numai 25 radikal!. Infernulü joburiloru de hazardü la Geneva e aprope de perirea lui. nin. _ Temesvár (Timimióra) 17 lujeri scri la 10 ore s’a subscris unu tratatű generala între delegații administrațiuniloru telegrafeloru austriace, turte, romane și serice, kare va servi de basi pentru tratatele speciale cu aceste staturi spre regularea corespondinuei telegrafite internaționale. încheiarea snestorii tratate specials »6 Vft sevirii în puține zile. — Pola (Dalmația) 16 lunia. Așezarea telului telegrafikii submarini între insulile Dalmatine Lissa, Lesina, Kurzola și kontinintele anteputumi este terminați la liniile Kurzola — Kontinento, St. Giorgio — Devenik, Capo Gomena — Leșina mi Lisa — Leșina. Vaporea „Vulkan“ a kompaniei Lloyd, sosiți la 16 luni, la Triest a adusă nuvele din India pîm la 24 Maiu. Nuvelele de la Cabul vorbesku de planurile Persiei suptn înrîurirea ruseski. La Afghanistan se recrutezi unii korpii de kavalerie, destinata, dupe tote probabilitatea, pentru servitiulu britanicü. La Lucknow s’a gisitü una tesaura konsiderabila. Brome la Birma a fost destruitü d’unü intendio. ALEKSANDRU 10 AN I, etc. etc. Art. 1 D-nu Apostol Arsake, Ministrulu Nostru Sekretarü de Statu la Departamentulütrebiloru Streine, este Instrumatü ad-interimü mi ku portorofoliul Ministreriului de Interne, kummi ku Premedinara Konsiliului Nostru de Miniștri. ALEKSANDRU IOAN I. Ministru Sekretar de Statü Premedinte Konsiliului Ministriloru. Arsace. No. 429. ALEKSANDRU 10AN 1. etc. etc. Art. 1. D-l AI. Em. Florescu, Ministrul Controlului, este insiminatü ad-iterimü ku portofoliulu Ministeriului Lukuriloru publice, nmai variatü prin trecerea D-lui Dimitrie Kornea în postula de Minitru alü justitjiei. ALEKSANDRU I. ALEKSANDRU IOAN 1. etc. etc. Art. I. D-nu loan Dukulesku se numește în postură de Revisor la anela Ministeriü, In lokulu d-lui T. Titimescu. ALEKSANDRU IOAN. ROMANULUI ÎNVI —»frww i— un Despre responsabilitatea fimcționarilor publici. (Urmare). In vekiulu statu rominesku, statu eminintü elektivü demokratiiű, nini unü funkgionariű, innepíndü de la domnü mi sfirmindü ku celú mai de josü impiegată, nu era skutitü de respundere. Istoria este fații, ea va mărturisi, kiți miniștrii, kiți judekitori mi kiți domni au plititu butezarea ne au avuta de a kilka legile țerei sau a vinde momiea (patriea) la streini! Numai sub fanarioți, adiki kindű kornpția ajunși la kulme, jertfele responsabilitiții sunt forte rari kitre gen, dar însi prea dese intre sultanii din Stambul. Vechii domni, ka alemi zine un publinista romina, nu puteau se fii de kitti responsabili kitre alegatorii loru; Ali mai tirziu, kindu beii din tanarit plteau ku kapulu loru arbitrariile lorü fapte, ei nu erau responsabili kitre Porti ii pedepsiți, de kitü dupi plingerile țerei. Rominii nu mai liera astizi o asemene responsabilitate; a’iei timpi au trebutü, mi Porta karé dupe regimulu iei de atunci, respekta drepturile acestora duói populí, refuza-va a le respekta konformű ku uivilisaju,iunea in karé a intratű ?« lIitațiunea anésta n’o fanemü darü pentru ki am fi de opiniunea autorului din karé o estragema, ki responsabilitatea functionarilorü nostrii arti trebui se deccurgi din respectul portei pentru drepturile mi instituțiunile nóstre, nu Rominia este una stata autonoma. Relațiunile juridice dintre dinsa mi porta garantezi independind mi ne amestikulu uneia in trebile celeilalte; trebue s’o spunem frank, darü ama fikutü acésta uitare spre a adune o mirturie mai multa a unei fluhrungi kompaíente, spre a konstata ki la noi, ori kinda, au esistata responsabilitatea functionariloru publici Pravila lui Vasile Vodi Lupulu tipiriti în Iarai la anulu 1646, între mai mulți d§ originali mi dimentațî pentru timpii nomtrii (prekumu forte bine kualiliki onorabilulu domnu Kogilnicianu,1) ne au pistratu vr’o doi care dați ideia nea mai luminați despre înfrikumiata respundere la care erau supuși în Moldova vekie funksionariî țerei, însumi porunuele Domnesni, erau legiuite neținute în semi kindu se didéü ín kontra legii, pini la aneia ajunsese tiria moravarilorű vekilorü mi nemuritorilorü rommí! Reprodunemű aiue duói §§ din Pravila luí Vasile Vodi, relativi la subiekiulű anesta; „Unü judekitorü de la tirgü ne „se zine Dregitorű, nu este datoriű se „asculte pre Domnulu țerei, se numes„ki séű se spunzure pre nestine, cu„nescăndă élű că nu e vinovată, mi-i „este lucru ku asupreli anea munki „seü avea morte; ci mai bine este lui „să-și lase scaunulű uelu de judeija ,,se ține, de kitü si se pleue Invi„giturei domnului sen, nei ku asu„prolit Altulu. •Kmdű va ziue judegulű: kútáré • lukru Tarn fikutü pentru ki miaű • datü ínviijituri domnu meü, karele • este mai mare pe o nóri, nuí vomű • krede auestü kuvíntű. Numai trebue • se arete a né ímvigitun aueluia Domnü • orí ku marturi őri ku skrisóre de •mina Domnului jderii. 2) Prinnipele Dimitrie Kantemirű 3) ne lisi totü kuvíntulü a krede ki rigórea pravilei luí Vasile Vodi nu era o literi morti pentru omenii public din gen, prekumü furi pompose de trase ale regulamentului organiku. • A iesti judekati este atitű de „ínfrikomati, zi ne Kantemir, vorbind de ■judekisgile ne se ținea în Divanulu •Dömneskű subü Premedinga vekilorü • noștri suverani, anésti judekati este • atitü de ínfrikomati mi nefi^arniki •Inkítü însumi Lociofătulu cela mare •piinciulu măcară unii țeranumi • auzindü ki se pomeneșne numele •lorü, îndati trebuia se se skóle de la • lokulü seü, și se stea dea stânga pătrâșului scă, pănă căndă își isprăvesce »jalba sa.» Mai departe: * ............dovedindu-se vreunii •boierii ki au fikutu judekati figar«niki, lumdu miti seü fikindü pir•tinire séu neavíndu măcară pricepere •se judece, atunci se pedepsesce cum•plită. >) De buni semi ki mulaj din noi cești de astizi ama zisti • nivilisaijí• ne vomi romi In faija acestora cuvinte kmí în timpii zimi ai barbariei mi ai ignorantei nóstre, nela care nu se pricepe a se judene, mi priimea asupra umeriloru seí o saruim pe care n’o putea bune era pedepsitu; ne vomű romi kimt în timpii noștri de lumini mi nibili sai jiune, n’am vezutu pedepsiți de lege nu numai pe nei ne nu se pricepu se judene, ni nici pe nimicitorii baniloru publici, nici pe nei ne au trafikatu ku sudarea sirakului, ku obolulu viduvei mi a orfanului.... 1 1 Arhiva Rommeski, Iarni 840 1 pag. Arhiva Rommeski Tom. 1 pag. 30. 0 tempera o mores!... mi apoi mai zinema ki suntemű în progresu? Darü se urmimti pe Kantemira: „Kindü askunde vre unü boieriű „banii domnesní, adaoge elü, séü fane „vre o sokotéli primejduitóre ímpro „tiva Domnului seü, kare de multe ori „se întimpli dupi bugetele nele ne„statornine ale moldovenilorű, atunci „pe unirea aueia póte Romnulu se-i „pedepseski ku mérte fin de a se „sfitui ku neilaltî boieri.“ 1) Astofeliu skriea mi vorbea Principele Dimitrie Kantemirű, unulu din Domnii ne avu Moldova pe la inceputulu secolului alu 17. De bun sérii ki nei de prinmi a vede în responsabilitatea funktionariloru din zilele nóstre, numai uni ne imaginaru, nu voru crede însumi ocitoru loru la netirea citatiuniloru de mai susu; suntemu siguri ki nu se voru putea dumeri kumu putea fi amia de riguromi vechii româii pentru dreptate într’unu timpu ínapoétü? LUi tóte aneste ar pitea o inventiune daki cartea Obstestei Adunări a Țerei Romănesci din 1652, dată pentru trei boeri dovediți de furi banilorü Vistieriei, n’aründika din mizu-loku ori ne îndoiali. Autoritatea acestui dokumentar este ku atita mai mare, ku kita a apăruta la lumini 60 ani înaintea kinju lui Kantemira. De anea a konkidema ki skrisele lui Kantemira, kipita pentru nei îndoetnini o noui sankisiune, ele sunt afari de ori ne prepusü. Faktulu judekatü prin kartea obsteski din 1652, este minicitoria a 85 pungi Domnesni,* (într’o pungi 500 de taleri), de kitre Stroe Vister nikulü nelű mare, Radu din Farkami Vistierü alü 2-le mi Tudorű kimiramiulü. — Mateiü Rassarabü, kiní subü Domnie a lui se petrenea evenimentulu i presupuindű réua kredinjji mi viklemiugulü Ministrilorü sei, îi apuki la darea de sémi, dovedindu-í vinovați mi deskoperindű, ki o ladi mare din anele penetluite ku penetea Domneski, era sparți, í-au tridatu In ju dekata Obmtemtei Adunirí a I|ereí. lati akumü ne zine mi Adunarea I|ereí: » .... Deuí, daki a vezutű Dom • nulü mi noi toți lukrulü anesta iaü • apukatü ka se*mi dea séma mi de •\ isterie mi de tóté veniturile Herei • mi de bukatele Domnului nostru, ne • s’au fikutu? mi unde s’au ln ne k a t ü ? Eí aü zisű ki vorü da sé •ma de trei ani, iaru mai multu nu •potu se dea séma. Intr’anen a Mima • La Domnule nostru, mi noi toți, am • pusti boeri mari mi mini mi ma•zili ka se-mi dea séma înaintea loru •de biruri etc. Ei nici amia nu au •pututü da séma,- ni i-am aflatü mi •i-amü adeveritü noí boerií mi tóti "ț é r a furi fi g i m i a ț í mi de Ka •meri mi de Vistierii, mi din haraniű • mi banii nei tnmimi la JJarigradu. ^Pentru mare lukru mi furtimagu a sti•tutu, Domnule Nostru mi noi toți mi •toti géra, cum ț se li se tac capetele •ca uoră furi și spărgători de casă •Domnéscu mi kilkitorî de jurimíntu •mi de lege. Iar apoi M. Saka unü •Domnu milostivu mi kremtinü, iau • lisatü kasé nu-mi spurne sufletulu • ku nisne kis kitori de jurimíntü, nu numai iau blestematu ár.2 Kigi n’au minkatu mi mai ku sémi de la introdunerea Regulamen- 4 tuluí, nu 42 de mii ni 4 milióne de taleri, mi ku tóté anestea, noí strinepogí molemiauí mi degenerați aí vi tezilorű din 1652, nu lé-amű tiétű mi karú unghiile, adiki gustulű de a fura! . . . 0 tempóra! o mores! m’apoí susținemQ mereű ki suntemű ín progresű? .... Starea moravurilorü însi degenera din ne ín ne mai multű. Domniile pimíntene se apropiaü de sfirmitű venisemü ín unü kontaktü mai apro piatu ku Orientulu, regnulű de ferü alu fanariogiloru se apropia kitű se putea. In fine ela sosi asupra sfantului pxmíntu alu României ku tóte furiile mi kalamitițile a khora In mirare o kredemű pe kitű de prisosű pe atita mi durerósi. E destulű a închina numai ki Votulu Provedinței se împlini p* (Va urma). M. A 2) Loco Citat. I, 38. Si Descrierea Moldovei cap. ’ Loco citfUQț 1) Descrierea Moldovei kapula XII, pag. 206, 207 mi 208. 1 Magasinulu istoriku pentru Dania Tom. I, 1 Loco cit. I, 126. Adunarea Naționale. ȘEDINȚA 39, LA 29 MAI I. (Urmarea discusiunii legii rurale.) (după Monitoriulu oficiale.) Nu Inegriuil, domnilorii, națiunea Romini, ea s’a vizita totu d’auna de asemenea înflikiate instigațiuni, ea totu d’auna le a opusu blindețea, mi moderația. Si fanema ka omeni înțelepți jertfe kare se kuvina, ka se instituimü komunele, In intervalulu de transiție, fie mi pe viați, mikara ki suntu sigură ka ínvoielele de buni voie voru veni multu mai ingrabi ka si zidimineski anosti misuri transitorie. Amü încredere în moderația mi înțelepciunea proprietarilorü mi nu mi indoieska ki vorü sni a se bukura de dreptulu libertiței mi unii mi alții ka nisne ómeni demni de disa. La din kontra, atitű mai fiü pentru anei proprietari nesokotițî ne vor voi si abuzese de noua lor posiție, atunul Guvernulu, o mai repetă, va fi ani ku partea sa nea kolosali de proprietate mi va veni în ajutorul canelorü apisați (aplause). D-nu Premedinte, ku voia Adunirii, ndiki medința la 5 ore dupe amiazi, anunțindă pe nea viitóre pentru Vineri 1 luniu 1862. Ședința de la 1 iuniă 1862. D. Premedinte anunțiri la ordinea zilei este continuarea dispusiunii asupra proiektului de lege rurale. D. Gr. Sturza. Domniloru, voiesk a adune la kunostința Adunirea ka dupi limurirea ne mi au datu d. Kogilinianu, nu au zisu d-lui kitre komisarulu streină anele cuvinte de kare ama vorbită în medința trebuti, nu însumi komisarulă le zisese. K Asfelü dar e faktulü. Akuma se vinü ia proiektulü de lege alü komisiunii nentrale. Domnitorul ori kare arüi fi ideele nóstre în privința acestei legi, ori kare arü fi puntulü de vedere din care ama kombate proiektul komisiunii nentrale, trebue însi si-la luimü în considerare, kiui almintrelea ar fi a se amina nexotirita mi a se lisa iarimî în atîrnare anesti nestiune important din a kirii nehotirîre tóte interesele sufere. D. M. Kogilnineanu. Domnilorui, medința trekutiv’a înfițimi at si o diskusiune care arü merita mai bine, d © kitii de diskusiune parlamentarii, numele de o lupți eroiki, de o epopee, în adevirii, domnilorii, au fostu o lupi ti de eroi ka ín timpulu lui Omeri. Ba chiar unii oratori s’au servită de espresiunile obiuínuite ale eroiloru lui Omeri. Singura deosebire numai au 103t1lemn ki 6 eroi luptau contra un mii singură giua, Rinni őredgar*n-<