Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)

1862-06-11 / nr. 162-164

506 Ziarele sunine konfirmi depemele nóstre despre întîmplirile la Belgrad. Eki telegramele de la 16 mi 17 iuniQ. Belgrad, 16 iunia. Soldații din garnisoni turki, în komplotu, au o­­morîtă ieri seri unü biiatü Serbii. Urmarea fu o lupți sîngeroși, care a continuatu toti noptea. Mulți morți lui vulnerabii. Porțile suburbiului Sava Capie mi Városi-Capie au fost­ de­­struite (démob­és). Femeile turte s’a­­fli suptu protekțiunea Serbiloru. — Prin mizlotirea consuliior puterilorü garan­te mi prin Intervenirea energiei a au­­toritisiilorü Serbe s’a restabiliții akuma linistea. Milimn­a turneski prisesne oramulu. Poporaisiunea turkis’alli supta protekitiunea autorititiiloru Serbe. Semiii, 16 luniü. Nóptea trebu­­ti s’a intimplatu una mare estesti la Belgrad. Porțile oramului okupate de turti furi atakate, luate mi ’n parte destruite, ku este patiunea portiii Stam­­bul-Capie, kare mai resisti. Lupta n’a intetatu toti nóptea; de ambele pirüi au remasi multi morți mi vul­­neratii. Se astepti astizi isbukniri mai mari; multi din lokuitori fugit din arama. Printipele Michail nu s’a in­­torsu niici din kilitoria sa, e astep­­tata din zi in zi. — Belgrad, 16 luniu séra. Nu­­merulu mortiilorü este In totalu 13 Serbi si doua turti. De la satele în­veninate s’amtepti sosirea țeranilorti. Trupele turtești s’au retrasu In neta­­te; akolo s’au revoltatu ín contra ko­­mandantului Păun, fiind ki vorü se se bati mi Pama refusi. — Semiin, 17 luniu, 10 ore di­­mineția. Oramula Belgrad e bombar­dată de tetate. Petersburg 16 luniü. „Albina Nor­­dikiu anunți, fit doue skolí dumini­­kale, ín karé profesorii aü justiíikatü teoria íntendiirií, aü fostü ínkise din ordinea ímpiratuluí. Nuvelele despre íntendií la Moskva s’a deminuitü. — Paris 17 luniü. Ín medinüa de ierí a korpuluí legislativă s’a ín­­fiüimiatü unü artikolü adiüionalü la budgetü, karé deskide ministeriilorü de resbelü mi de marim unü kreditü de 15 milióne pentru spediüiunea mek sikani. — London 17 lunia. In medin­üa de ieri a Camerei Lorzilor, a res­­punsü lordulu Ruselli la o interpela­­tiune a lordului Nonnanby. Garibaldi a organisatü o spediüiune revoluțio­­narii ín contra Venetiei, mimicarea ínsi a fostü popriu­. Lordulu Brougham a desaprobatu guvernulu­­i pe m­elito­­rii acestei miskiri. — Dresden 16 luniü. In media­na de astăzi, kamera a doua a data în unanimitate konsimüimíntulu seu la adoptarea din partea Saksoniei a tra­tatului de komertia franko-prusiana, precuma se propusese ín raportulu de­­putațiunii. — Geneva 16 lunia. La alege­rea unui konsiliu konstitutivü spre pro­­tectare la revizuirea konstituțiunii au biruitu independinuii. Nici unulti din konsiliirii de statu n’a fostu ales. Domnu Fazy a fostu aiesit la Carouge; peste totu însi numai 25 radikal!. In­­fernulü joburiloru de hazardü la Ge­neva e aprope de perirea lui. nin. _ Temesvár (Timimióra) 17 lu­jeri scri la 10 ore s’a subscris unu tratatű generala între delegații administrațiuniloru telegrafeloru aus­­triace, turte, romane și serice, kare va servi de basi pentru tratatele spe­ciale cu aceste staturi spre regularea corespondinuei telegrafite internațio­­nale. încheiarea snestorii tratate spe­cials »6 Vft sevirii în puține zile. — Pola (Dalmația) 16 lunia. A­­șezarea telului telegrafikii submarini între insulile Dalmatine Lissa, Lesina, Kurzola și kontinintele a­­nteputu­mi este terminați la liniile Kurzola — Kon­­tinento, St. Giorgio — Devenik, Capo Gomena — Leșina mi Lisa — Leșina. Vaporea „Vulkan“ a kompaniei Lloyd, sosiți la 16 luni, la Triest a adusă nuvele din India pîm la 24 Maiu. Nuvelele de la Cabul vorbesku de pla­nurile Persiei suptn înrîurirea ruseski. La Afghanistan se recrutezi unii korpii de kavalerie, destinata, dupe tote pro­babilitatea, pentru servitiulu britanicü. La Lucknow s’a gisitü una tesaura konsiderabila. Brome la Birma a fost destruitü d’unü intendio. ALEKS­AND­RU 10 AN I, etc. etc. Art. 1 D-nu Apostol Arsake, Mi­­nistrulu Nostru Sekretarü de Statu la Departamentulü­trebiloru Streine, este Instrum­atü ad-interimü mi ku porto­­rofoliul­ Ministreriului de Interne, kum­mi ku Premedin­ara Konsiliului Nostru de Miniștri. ALEKSANDRU IOAN I. Ministru Sekretar de Statü Pre­­medinte Konsiliului Ministriloru. Arsace. No. 429. ALEKSANDRU 10AN 1. etc. etc. Art. 1. D-l AI. Em­. Florescu, Ministrul Controlul­ui, este insim­inatü ad-iterimü ku portofoliulu Ministeriului Lukuriloru publice, nmai variatü prin trecerea D-lui Dimitrie Kornea în pos­­tula de Minitru alü justitjiei. ALEKSANDRU I. ALEKSANDRU IOAN 1. etc. etc. Art. I. D-nu loan Dukulesku se numește în postură de Revisor la a­­nela Ministeriü, In lokulu d-lui T. Ti­­­timescu. ALEKSANDRU IOAN. ROMANULU­I ÎNVI­­ —»frww i­— un Despre responsabilitatea fimc­ționarilor­ publici. (Urmare). In vekiulu statu rominesku, statu eminintü elektivü demokratii­ű, nini unü funkgionariű, innepíndü de la domnü mi sfirmindü ku celú mai de josü im­piegată, nu era skutitü de respundere. Istoria este fații, ea va mărturisi, kiți miniștrii, kiți judekitori mi kiți domni au plititu butezarea ne au avuta de a kilka legile țerei sau a vinde mo­mi­ea (patriea) la streini! Numai sub fanarioți, adiki kindű kornpția ajun­și la kulme, jertfele responsabilitiții sunt­ forte rari kitre gen, dar însi prea dese intre sultanii din Stambul. Vechii domni, ka alemi zine un­ publinista romina, nu puteau se fii de kitti responsabili kitre alegatorii loru; Ali mai tirziu, kindu beii din tanarit pl­teau ku kapulu loru arbi­­trariile lorü fapte, ei nu erau respon­sabili kitre Porti ii pedepsiți, de kitü dupi plingerile țerei. Rominii nu mai liera astizi o asemene res­ponsabilitate; a’iei timpi au trebutü, mi Porta karé dupe regimulu iei de atunci, respekta drepturile acestora duói populí, refuza-va a le respekta kon­­formű ku uivilisaju,iunea in karé a in­­tratű ?« lIitațiunea anésta n’o fanemü darü pentru ki am fi de opiniunea auto­rului din karé o estragema, ki res­ponsabilitatea functionarilorü nostrii arti trebui se deccurgi din respectul­ por­­tei pentru drepturile mi instituțiunile nóstre, nu­ Rominia este una stata autonoma. Relațiunile juridice dintre dinsa mi porta garantezi independin­­d mi ne amestikulu uneia in trebile celei­lalte; trebue s’o spunem frank, darü ama fikutü acésta uitare spre a adune o mirturie mai multa a unei fluhrungi kompaíente, spre a konsta­ta ki la noi, ori kinda, au esistata responsabilitatea functionariloru publici Pravila lui Vasile Vodi Lupulu tipiriti în Iarai la anulu 1646, între mai mulți d§ originali mi dim­entațî pentru timpii nomtrii (prekumu forte bine kualiliki onorabilulu domnu Ko­­gilnicianu,1) ne au pistratu vr’o doi care dați ideia nea mai luminați des­pre înfrikumiata respundere la care e­­rau supuși în Moldova vekie funksi­­onariî țerei, însumi porunuele Domnesni, erau l­e­g­i­u­i­t­e neținute în semi kindu se didéü ín kontra legii, pini la aneia ajunsese tiria moravarilorű vekilorü mi nemuritorilorü rommí! Reprodunemű aiue duói §§ din Pravila luí Vasile Vodi, relativi la su­­biekiulű anesta; „Unü judekitorü de la tirgü ne „se zine Dregitorű, nu este datoriű se „asculte pre Domnulu țerei, se num­es­­„ki séű se spunzure pre nestine, cu­­„nescăndă élű că nu e vinovată, mi-i „este lucru ku asupreli anea munki „seü avea morte; ci mai bine este lui „să-și lase scaunulű uelu de judeija ,,­se ține, de kitü si se pleue Invi­­„giturei domnului sen, ne­i ku asu­­„prolit Altulu. •Kmdű va ziue judegulű: kútáré • lukru Tarn fikutü pentru ki miaű • datü ínviijituri domnu meü, karele • este mai mare pe o nóri, nuí vomű • krede auestü kuvíntű. Numai trebue • se arete a né ímvigitun aueluia Domnü • orí ku marturi őri ku skrisóre de •mina Domnului jderii. 2) Prinnipele Dimitrie Kantemirű 3) ne lisi totü kuvíntulü a krede ki rigórea pravilei luí Vasile Vodi nu era o literi morti pentru omenii pu­blic din gen, prekumü furi pompo­­se de trase ale regulamentului organiku. • A­ iesti judekati este atitű de „ínfrikomati, zi ne Kantemir, vorbind de ■judekisgile ne se ținea în Divanulu •Dömneskű subü Premedinga vekilorü • noștri suverani, anésti judekati este • atitü de ínfrikomati mi nefi^arniki •Inkítü însumi Lociofătulu cela mare •piinciulu măcară unii țeranu­­mi • auzindü ki se pomeneșne numele •lorü, îndati trebuia se se skóle de la • lokulü seü, și se stea dea stânga pă­­trâșului scă, pănă căndă își isprăvesce »jalba sa.» Mai departe: * ............dovedindu-se vre­unii •boierii ki au fikutu judekati figar­­«niki, lumdu miti seü fikindü pir­­•tinire séu neavíndu măcară pricepere •se judece, atunci se pedepsesce cum­­•plită. >­­) De buni semi ki mulaj din noi cești de astizi ama zisti • nivilisaijí• ne vomi romi In faija acestora cuvinte kmí în timpii zimi ai barbariei mi a­i ignorantei nóstre, nela care nu se pricepe a se judene, mi priimea asupra umeriloru seí o saruim pe care n’o putea bune era pedepsitu; ne vomű romi kimt în timpii noștri de lumini mi nibili sai jiune, n’am vezutu pedep­siți de lege nu numai pe nei ne nu se pricepu se judene, ni nici pe nim­­icitorii baniloru publici, nici pe nei ne au trafikatu ku sudarea sirakului, ku obolulu viduvei mi a orfanului.... 1 1 Arhiva Rommeski, Iarni­­ 840 1 pag. Arhiva Rommeski Tom. 1 pag. 30. 0 tempera­ o mores!... mi apoi mai zinema ki suntemű în progresu? Darü se urmimti pe Kantemira: „Kindü askunde vre unü boieriű „banii domnesní, adaoge elü, séü fane „vre o sokotéli primejduitóre ímpro­­ „tiva Domnului seü, kare de multe ori „se întimpli dupi bugetele nele ne­­„statornine ale moldovenilorű, atunci „pe unir­ea aueia póte Romnulu se-i „pedepseski ku mérte fin de a se „sfitui ku nei­laltî boieri.“ 1) Astofeliu skriea mi vorbea Prin­­cipele Dimitrie Kantemirű, unulu din Domnii ne avu Moldova pe la incepu­­tulu secolului alu 17. De bun sérii ki nei de prinmi a vede în responsa­bilitatea funktionariloru din zilele nó­stre, numai uni ne imaginaru, nu voru crede însumi ocitoru loru la netirea citatiuniloru de mai susu; suntemu siguri ki nu se voru putea dumeri kumu putea fi amia de riguromi vechii româii pentru dreptate în­­tr’unu timpu ínapoétü? LUi tóte a­­neste ar pitea o inventiune daki car­tea Obstestei Adunări a Țerei Romă­­nesci din 1652, dată pentru trei boeri dovediți de f­uri banilorü Vistieriei, n’arü­ndika din mizu-loku ori ne îndoiali. Autoritatea acestui dokumentar este ku atita mai mare, ku kita a apăruta la lumini 60 ani înaintea kinju lui Kantemira. De anea­ a konkidema ki skrisele lui Kantemira, kipita pentru nei îndoetnini o noui sankisiune, ele sunt­ afari de ori ne prepusü. Faktulu judekatü prin kartea ob­­steski din 1652, este minicitoria a­­ 85 pungi Domnesni,* (într’o pungi 500 de taleri), de kitre Stroe Vister­­­ nikulü nelű mare, Radu din Farkami Vistierü alü 2-le mi Tudorű kimira­­miulü. — Mateiü Rassarabü, kiní subü Domnie a lui se petrenea evenimentulu­ i presupuindű réua kredinjji mi vi­­klemiugulü Ministrilorü sei, îi apuki la darea de sémi, dovedindu-í vino­vați mi deskoperindű, ki o ladi mare din anele penetluite ku penetea Dom­­neski, era sparți, í-au tridatu In ju­­­ dekata Obmtemtei Adunirí a I|ereí. lati akumü ne zine mi Adunarea I|ereí: » .... Deuí, daki a vezutű Dom­ • nulü mi noi toți lukrulü anesta iaü • apukatü ka se*mi dea séma mi de •\ isterie mi de tóté veniturile Herei • mi de bukatele Domnului nostru, ne • s’au fikutu? mi unde s’au ln­ ne k a t ü ? Eí aü zisű ki vorü da sé­­ •ma de trei ani, iaru mai multu nu •potu se dea séma. Intr’anen­ a Mim­a • La Domnule nostru, mi noi toți, am • pusti boeri mari mi mini mi ma­­•zili ka se-mi dea séma înaintea loru •de biruri etc. Ei nici amia nu au •pututü da séma,- ni i-am aflatü mi •i-amü adeveritü noí boerií mi tóti "ț é r a furi fi g i m i a ț í mi de Ka­­ •meri mi de Vistierii, mi din haraniű • mi banii nei tnmimi la JJarigradu. ^Pentru mare lukru mi furtimagu a sti­­•tutu, Domnule Nostru mi noi toți mi •toti géra, cum ț se li se tac capetele •ca u­oră furi și spărgători de casă •Domnéscu mi kilkitorî de jurimíntu •mi de lege. Iar apoi M. Sa­ka unü •Domnu milostivu mi kremtinü, i­au • lisatü kasé nu-mi spurne sufletulu • ku nisne kis kitori de jurimíntü,­ nu numai iau blestematu ár.2 Kigi n’au minkatu mi mai ku sémi de la introdunerea Regulamen- 4 tuluí, nu 42 de mii ni 4 milióne de taleri, mi ku tóté anestea, noí strine­­pogí molemiauí mi degenerați aí vi­­ tezilorű din 1652, nu lé-amű tiétű mi karú unghiile, adiki gustulű de a fura! . . . 0 tempóra! o mores! m’apoí sus­­ținemQ mereű ki suntemű ín pro­gresű? .... Starea moravurilorü însi degene­ra din ne ín ne mai multű. Domniile pimíntene se apropiaü de sfirmitű venisemü ín unü kontaktü mai apro­­ piatu ku Orientulu, regnulű de ferü alu fanariogiloru se apropia kitű se putea. In fine ela sosi asupra sfantu­lui pxmíntu alu României ku tóte fu­riile mi kalamitițile a kh­ora In mirare o kredemű pe kitű de prisosű pe a­­tita mi durerósi. E destulű a închin­a numai ki Votulu Provedinței se împlini­ p* (Va urma). M. A 2) Loco Citat. I, 38. Si Descrierea Moldovei cap. ’ Loco citfUQț 1) Descrierea Moldovei kapula XII, pag. 206, 207 mi 208. 1 Magasinulu istoriku pentru Dania Tom. I, 1 Loco cit. I, 126. Adunarea Naționale. ȘEDINȚA 39, LA 29 MAI I. (Ur­marea discusiunii legii rurale.) (după Monitoriulu oficiale.) Nu Inegriuil, domnilorii, națiunea Romini, ea s’a vizita totu d’auna de asemenea înfliki­ate instigațiuni, ea totu d’auna le a opusu blindețea, mi moderația. Si fanema ka omeni în­țelepți jertfe kare se kuvina, ka se instituimü komunele, In intervalulu de transiție, fie mi pe viați, mikara ki suntu sigură ka ínvoielele de buni voie voru veni multu mai ingrabi ka si zidim­ineski anosti misuri tran­­sitorie. Amü încredere în moderația mi înțelepciunea proprietarilorü mi nu mi indoieska ki vorü sni a se bukura de dreptulu libertiței mi unii mi al­ții ka nisne ómeni demni de disa.­­ La din kontra, atitű mai fiü pen­tru anei proprietari nesokotițî ne vor voi si abuzese de noua lor­ posiție, atunul Guvernulu, o mai repetă, va fi ani ku partea sa nea kolosali de pro­prietate mi va veni în ajutorul c­ane­­lorü apisați (aplause). D-nu Premedinte, ku voia Adu­­nirii, ndiki medința la 5 ore dupe amiazi, anunțindă pe nea viitóre pen­tru Vineri 1 luniu 1862. Ședința de la 1 iuniă 1862. D. Premedinte anunți­ri la or­dinea zilei este continuarea dispusiu­­nii asupra proiektului de lege rurale. D. Gr. Sturza. Domniloru, voiesk a adune la kunostința Adunirea ka dupi limurirea ne mi au datu d. Ko­­gil­inianu, nu au zisu d-lui kitre ko­­misarulu streină anele cuvinte de ka­re ama vorbită în medința trebuti, nu însumi komisarulă le zisese. K Asfelü dar e faktulü. Akuma se vinü ia proiektulü de lege alü komi­­siunii nentrale. Domnitorul ori kare arüi fi ideele nóstre în privința aces­­tei legi, ori kare arü fi puntulü de vedere din care ama kombate proiek­­tul komisiunii nentrale, trebue însi si-la luimü în considerare, kiui al­­mintrelea ar fi a se amina nexotirita mi a se lisa iarimî în atîrnare anes­ti nestiune important­ din a kirii ne­­hotirîre tóte interesele sufere. D. M. Kogilnineanu. Domnilorui, medința trekuti­v’a înfițimi at si o dis­­kusiune care arü merita mai bine, d © kitii de diskusiune parlamentarii, nu­mele de o lupți eroiki, de o epopee, în adevirii, domnilorii, au fostu o lupi ti de eroi ka ín timpulu lui Omeri. Ba chiar unii oratori s’au servită de espresiunile obiuínuite ale eroiloru lui Omeri. Singura deosebire numai au 103t1l­emn ki 6 eroi luptau contra un mii singură giua, Rinni őre­dg­ar*n-<

Next