Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-11 / nr. 162-164
* ► * k ► -i. -1 REVISTĂ POLITICĂ BUCURESCI, 12/24 Cireș iar. In inedința de Luni, 11 luni, Adunarea a votata in totale proieptulu de lege rurali 46-11 voma publika in Nr. viitórie, lui 62 de bile albe contra 35 negre. Voturii Adunării din sedința de Sambata prin care se da guvernului puterea mizlótelorű straordinarie, d’a aresta, d’a opri Presa ui’a espatria, prin care în sfirmitu se suspenda kursulu legiloru, nu s’a promulgații anka ku sancționarea legiuite. Rug Bmfi daru pe guvernu se bine voiaska a promulga inda te a ieiű vota fiindu de neapărate trebuința se sfie totu omulu unde mi kuma se alte. Nimine mai bine de kata guvernulu, kare a simplitfi trebuința a provoca ui’a priimi votulu se s’a date pentru suspenderea legiloru de ocrotire a libertejii individuale m’a artiklelorö 15 mi 46 din Konvențiune nu póte înțelege neapărata trebuința( ka se nu mai zisema dreptulu, se are fie kare omu se kunóska minutulu In kare a einitű de suptu skutulu aieloru legi m’a intratu supta deplina autoritate a puterii esekutive; mi este mi mat invederatu ki nei, lestia kari saniemei osanditi a tine ’n mini o pana m’a publika pe tóte ziua o luib, nu putemö skrie unu singura kuvintu daka nu s'simti momentulu in care s’a suspensa legile sub care eramu m’amu intratu suptü skutulu înțelepciunei mi bunei voințe a guvernului. Guvernulü síie ka s’au tekutu mi se mai laka póte o mulțime de arester. Promulgandu-se votuli provocata de guvernu mi data de Adunare, nimine nu mai are dreptulu a cere cuvínta guvernului, cu legea in mana, pentru rapirea libertății sale individuale se i s’arü faie, pe ori se nedrepte presupuneri militarü teri putința unei presupuneri. Asemenea mni noi ziariuti, promulgandu-se aiela votű, totu mai avemu prin acea promulgare una arefrare skutti, aiela alt 'telei mai depline teleri; kaii nimine nu mai este in dreptui a íere se ne ’inplinima datoria nóstra de ziarimti, s’aratama unde, kandu mi se fela s’a kalkata kutare artiklu alű koduiul korepisionale sau ale Konvențiunii, mui se desbatema din puntulü de vedere naționale mi politikü kutare sau kutare faptu ale puterii esekutive. De nimiku omulü nu se teme, nu se sparte ka de nekunoskutu; bandu insa realű a venitu mila vede omulu fals* ’n fața, spaima lui se imputinésa baanka, kuma se ziie ’n limba giulu lelü figuratu alü poporului, bietulu omu , s’amona de mórte.“ Ink’sudate darfi Higamei fierbinte pe guvernu a bine voi a temuri grava situațiune ’n kare ne aftema, a promulga legea pentru suspendarea artiklilor, ocrotitorî individului din kodika Criminala mi din konvențiune, sau a declara ki nu se mai promulga pentru ka se nu kada nimine in nici o kursa, pentru se stie fii kare omu unde se afte, mi pentru ka mu lip din iei kari se predu pe nedrepții arestați se stie de an sau nu dreptul a se reklame la autoritățile legale, pentru feluritele pagube mi nedreptei^i se li se taie, sau kredü ei ki li se taie. Rugamü asemene pe doi. deputați mi kiaru p’aier kari au votații guvernului puterea diskreționarie a iere se se promulge in date aielü votami d loru au kiaru datoria a aere, de vreme sub au simplitu d’atoria d’a vota. Este seva mi mai multa; kamera banda legile suntu suspense nu stima daca mai póte, mi de maiaste de demnitatea iei, se stea deschis B. Trebue dara se lera promulgarea votului iei sau se se deklare ka vom avea fericirea a nu se mai promulga, kai intr’alta fela se va ințelege mi mai bine ,ie durerosu adeveri emi din pana nóstra kandu ziserama ka krima ie s’a komisa póte kiara unde o națiune. Mai multi ne-au aratatu k’au fostu intelesui reü aiele cuvinte ale nóstre din No. de bambata, mi reutindu-le rekunoskurama In mine ka basea nóstra este ’n adeverit necompleta pentru iei kari n’au aitte necontenita a a esta fóie spre a ’nțelege ’udata buni dupe noi o krima karea komi sapate kiara unde o națiune. Aiei insa kari ne-au tekutit onorea a urii de la inceputulu iei aiesta iaia siiu bine ka de mai multe ori noi ama demunstrata katu s’amegesku acele partite kari kredu ka puindu underea, in serviciulu loru voru puté triumfi, fiindu doveditü ka mórtea nu póte produse de katú mórte. Nei ama demunstralü adesea ka ura chiara, este indatorie partiteloru politiie fiindu ka ura este sterpiciunea mi numai amoarea este producerea. Lupta amu primit-o m’o primima intre partite, insa lupta pe o credință mi prin urmare lupta reale mi ku iubire, ka tóte luptele de o adeverata mi drepte kreefinga, mi singura se póte trai, produse mi se transmite. Kandu insa intr’o națiune ara naste mai multe partite, — mi ’nnțelegemü partite era nu bande mi nnií kiara koterie, kaii aiesea suntu in tóte națiunile fara k aiesta s’alinga in nimika națiunea —• kare aru pune a serviciuiü lorü ura mi ’n sfirmitu underea, aiesta ziserama, m’o repetimu, ka fi este a nóstra credința, aru fi dovada ka națiunea aiea a s’a fosoritű, s’a degradatii este ’rí .ajunului mortiii sale. E! Rine ’n adevera a pututu barmi ka s’arű pute akusa o națiune, mi anka osindi la mórte, pentru krimele mnora indivizi kandu toți sfinka nu este o singura națiune kare na avuta a deplânge, ci unele anka forte desa, felurite krime a Je unora indivizi koprinmi de felurite balé kare de kare mai mari mi mai idóse? Bine ni sfié ka d’arti fi asta-felu națiunile iele mai fivilisate, iele mai gloriose, iele mai vine, Italia, Frantia, Germania, Grecia, mi tóte ’n sfirmitü, arti trebui se fia de multa mórte ? O asemene aberațiune nu kredu ka ni se póte atribui, nu kredema iela puținO ka s’arti pille gasi una singura ama kare s’o póte zise, iar’a kadé în deziderea tutorer feleralelu vom auzi. Reaa insa se ziserama, se voi rama mi se erama datori a zise, mai ku sema ín aiele d’antain minute bandu tóte lumea era atata de impresionata in kara orice kuvínta avea mai multa putere, mai multa prindere asupra minții m’a anime ómeniloru, era karei kari se serva ku underea undere voru kulege, mi ka let kari kredű kari pute servi interesele ioru ku ure mi unideri se fia si kuri ka vorü unde nu numai aiere interese si insa-mi națiunea, daka aiea națiune n’arü síi se kurme viiiula mi krima kuma treime se le kurme o adeverata justiție. Ziserama anka, in acelü momentu in care erama in dreptu a crede ka toți ómenii vor fi mai luminați mai buni, mai intr’adevara ómeni de Statu, ka krime ka aielea, bandu se transforma in persekutari mi’n resbunari politice, potű unde kiara o națiune, m’aiesta o susține*ma kiara astazi. Partitele reacționarie, rigaliste, mi kalugarii asociații lorü au pusti mi’n Italia mi’n Frantia underea in serviciumu loru mi vezuramu ka nu numai ka s’au ulisu pe sinele si ka’n Franiia au adusu iele mai mari catastrofe asupra națiunii mi italia fu strivita supta pétra mormintale atata lunga timpu. Nu eramu datori daru, se profitamu dalele momente in kare, kumu ziseramu, totu omulu era mai impresionabile, spre a zise tutuloru, ka ura mi uciderea nu potű aduie de karu sterpisiue mi mórte mi ka ieí kari dintr’o krima a unui individu mi kiara a mai multora, vorü voi se faka o arma politika m’o arma de ure mi resbunari, nu numai ka vorű unde kausa loru daru potűu fide kiaru natiunea loru, mi mai ku sema kandu aiea natiune este n starea rea triste in kare ne aflama noi kandu totusu in juru-ne se pregateste pentru cele mai mari mi mai vitale lupte ? ulitele petrecute d’atuni n’arata vai mi íórte ku prisosu ka temerile nóstre erau temerime mi ka predika nóstra a kazuta ka apa pe nisipu! Nu s’a auzitu abusandu-se o partita intrega pentru krima unui individu, mi kiara a unora indivizi daka vor fi mulți? Ali nu s’a vezuta puinduse tóte națiunea supta stare de asediare pentru o krima necunoscuta iei, mi pentru care nimini n’are dreptulu nii kiarü a o banui? Oli nu’nțelegemu ka akusandu națiunea, pe mama lea mare, o afundama, m’afundandu-o ne afundama pe nei ïnmine mi kiarü milile nóstre interese individuale ? N’avemű in sfirmitu, kuma a zisu în Adunare d. Kogalniiianu, naintea ochilorű se au tebuza Imperatulu Austriei, alű Frantiei, Regele Prusiei m’alü Greciei kandu s’a gasitu una fanatika kare a komisü o krima kiara asupra lora ? Ai’aiesta nu este d’ajunsu se ne arate, ka mai ku sema în posiția ’n kare ne aflama noi, o asemene akulare aruncata asupra națiunii este d’ajunsu spre a ne taie lelu mai mare rea? Nu vede oricine ka...............Daru se ne oprima aii mi se teremei se rugamü din nou mi pe guvernu mi pe doi. deputați notari indate desființarea sau promulgarea votului Adunării, in privința suspendării legiloru, karelu puținii se stie fia kare k’o ora mai nainte, se m’amieze de marte. „Gazeta nauionale44 (National-Zei* tungi publiki o korespondinjji de la Petersburg dîn li luniü asupra deseloril in^engiî d’akolo: Avemii akum ani o adevirati gestiune arzitórie, fin a vorbi în metaforă, kbit nu trece nici o zi în care nu se afli de vr’o kiteva invendiî. Ieri intru adeviru nu sanu nuiase în kursulu zileî nici unu nou invendiă dar astizi desteptîndu-ne dimineua allasemu d’unu mare invendiă intr’unu din kuartierele cele mai populate mni unu altulu la Karavanaja kari a fostă stinsă. Mai tote porgile kaseioră sunt inkise iur portarii medă toti ziua lingi porti spre a vegia pe iei ue intri mi iesă. Kiară mi porgile kasarmeloră senină inkise mi ki auesti prekaujjiune nu este de prisosă, se dovedeste din împrejurarea, k'bieri s’a arestuită mă june imbakală ia kasarma kaveierii de gardi aprópe de postie, ia kare s’a găsitu o stikli plini d’o materie intlibilitóre. Se zice, kt kiuta sokulă unde se pistrezi provisiunea de plafă de puulki. Se mai asikun, k'b la arestuirea lui a cerută a nu fi dusă la komisariulă polițjiei kuartierului respektivă, ui la ună altă comisară de politie. ‘liudati verere! Nu voiă menisiona tóte skomotele ue uirkuli aiuî, dar nu póte fi indoiati k’o partiti politiki nebunia alesă am iti !;T)*T tți jptă «pre a recruta adepții. Nu suiu, daki est adevărată ceea ue se zine, adiki ki aiuî mi’n alte crame mari 300 ómeni s’au konjuratu spre a invendia kasele, daru suntu încredințată, ki nel kari voru se atribue anésta polonesiloru s j ’niueli forte multu. Polonesii au fikutu o imvijskturi politiki prea buni ka si se serve de asemenea mizlóne pentr’unii skopu politiku: uine se póte deuide la asemenea lucruri trebue si li rekunoskutu ki niui o alti kale nu’lsi póte duue la skopule sec. Daki, precum zikă aiuî „Velikoruss44 este amestekatu in auesta, atunui e ku atite mai ree pentru dînsulu, kiui faue însumi dovadi, ki proklamatiunile sale trekuie n’au gisitü unu resunetu mi ku se vede konstrinsu a krea ku ori ne presjă ună ind’imentă pentru tunuri. lline semim lamitatea mi miseria, nu póte rekolta fericire mi dominatiiune. Niici nimiku nu este konstatatu, dovedită oiiuiale mi este permisă a spera ki nu este o partiti, ni numai nisue kapete nebune kari au konjuratu atitea miserie, kiuiaiuí inuendiile nu suntu ruina unoră kompanii de asikurare, ui a klaseloru munuitóre mi neavute, kari mai ntui odati n’aö asikuratu mika loru avutie ín kasele de leimül ue lokuieskö. Spre esemplu, daki septimma trekuti au arsă sute de mini trisuri de stradi (iswostski) unele nu erau, ba in alte orame, proprietatea unei mari kompanii, ai a tinerii mini industriali, kari ku kalulu mi mika larii trisuri au a sustine adesea o familii numeroși. D’auela este forte de dorită si se descopere mi si se pedepseski kită mai kurîndu anesti kriminati, aitu-felu furia poporului, kare d’akumă a incepută a akusa pe „domnii44 d’auesti kalamitate, ară putea fi condusi spre a urmi greșiti. Nu sură dakb este adevirată — cum se zice astizi — ki la Moseva ar fi arsă marele Gostinoi-Dvoru (bazarulu koieruian jiiloră) mi ki mi’n alte orame s’ar li ivită mari incendii. Nu mai am ttea voiă mai adioga ki triima într’o adevirati paniki (terorismă) despre care înainte de optă zile nimeni n’avea o idee. Oamenii ku minte speră ki asemenea esuentritiiji nu voru popri pe împeratu Alesandru 11 în nobilile sale bugetiri. In faptele de ast tizi, — kari nu potă fi derită rodusă nesusinuiî m’ală barbariei, — Rusia puteste piriateie unei lungi tiranie, dar ele nu voră popri în mersul ă iei resplata mai buni începuti de multă, avea*a aditii a indreptirii. Impiratură a dovedită adesea ki o resisting nebuni nu’să popreștie în planurile sale de reformi. Albina nordikii cere într’ună artikolu energika formarea unoru kompanii uetilienesui pentru stingerea incendinoru. Acestea pote fi începutul unei ple Purple,