Romănulŭ, august 1863 (Anul 7)

1863-08-05

Luni și Mărfi ANULU VII. VOIE8CE SI VEI ETJTÉ, Va eși în tot«* «Jileic afară de Lunia și adona jî după Serbălonă. Abonarea pentru Bucurescu pe anu Ș*se lune...................................... 'i’cel lune . ............................. l'a lună................................................... Unii eseui plariS......................... I.. .viințările linia de 30 litere . imprțiuni și reclame linia . . PIARUJ .POLITICO, COMERCIALE, LITERARI Ü. ...-— - .—.**- ••■ [UNK]*-* -- •• •■ .- ■ • (ARTIGLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) 128 lei 64 — 32 — 11 — 24 par 1 lefi 3 lei Direptoriulö 4iari,ilul. C. A. Rosetti. — Gerante respincetoriu: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriulu tjiariului 13. C. D. Anicescu, Pas. Romaim No 13. 5. G. AUGUSTO 1863. ANUIIU VII. LUMINEZA-TE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districte pe anfi. . 152 le í^eso lune...................................................76 — Trei lune....................................................38 — Abonamentele începfida 1 și 16 ale fiecării lune Ele se făcu in districte la corespondinții pianului și prin poște. La Paris la d, Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștali și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini arginta valută austriacă Din causa serbatorei de astă dî 9 diaburi nu va esi mană. * OSOIIJ Moșiă a Statului, care s’adatu de călugării străini unui omil mare. Guvernulu aptuale a recunoscută și recunosce prin tăcerea sa și spoliarea Statului două moșiă a sa, și actulți ce constituă prin faptă pe călugării străini PROPRIETARI DE VECI ai averilor națiunii. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Serviciu particularit alu Românului.") (Pornită de la Viena 16 Aug. 6 ore sera. Sosită în Bucuresci la 17 Aug. 4 ore 50 minute dimineață.) Francfort, 16 Augustă. Toți suveranii germani au sosită aici, afară de regele Prusiei și regele Danemarcei. Imperatură Austriei a sosită eri sora, a fostă priimită de Senată și prin cele mai entusiaste aclamațiuni ale poporațiunii. Conferințele vară începe mane. Paris, 16 Augustă. Eri n’a fostă priimire a corpului diplomatică, nici nu s’a făcută revista militaiiă din causa nenorocirii (?). (Nu putemă înțelege, care se fiă acea nenorocire, din causa cării nu s’a făcută revista obicinuită. Depeșia nostra dice numai: „pas revue cause malheur.449 REVISTA POLITICA, BUCURESCI, 5/17 Augustă. Amu vorbită de mai multe ori în aceste colóne despre însemnătatea congresului principilor germani, convocata la Francfortă prin inițiativa guvernului austriacă. Presa francese, englese, germană aă recunoscută împreună cu noi importanția acestui faptă și așteptau cu impariință sevoia atitudinea ce voră lua suveranii Germaniei in facia invitării Austriei, atitudine care va desemna și mai bine situațiunea, și va desveli posițiunea celor două puteri mari ale confederațiunii, Austria și Prusia. „Din trei deciși pătrunde invitări (făcut suveranilor« germani) s’a priimită la Viena, dice Independința Belgică de la 11 Augustă, douăzeci și una de aceptări, între cari și a marelui duce de Baden și a ducelui de Saxe-Coburg-Gotha. Aceste adesiuni sunt cu atătă mai semnificative, că acești principi sunt fórte iubiți in sfaturile lore. Pînă acumă ei armaă politica Prussiei. Dacă astăzi se desfacă de dînsa spre a merge cu Austria, exemplulă loră va ave imitatori și influinția cabinetului din Berlin în Germania va fi cu atătă mai multă slăbită.44 Aceste apreciări ale diariuluî belgiană capetă uă tăria și mare prin faptulă ce ne anunțiă astă dî depeșia nóstra. In adeveră participarea tutoră suveranilor germani la congresul de la Francfort și primirea entusiastă ce senatulă și poporului făcută imperatului Austriei ne arată care este starea spiriteloru. Politica anticonstituționale a guvernului prusiană, tendințțele sele dictatoriali, înclinarea soa spre Rusia i-a înstrăinată cu totulă spiritele, și aă făcută pe Prusia a perde avantagiele ce căpetase în confederațiune asupra Austriei. Acumă lipsa din congresă a suveranului prusiană produce va vreună resultată favorabile pentru dînsulă? In genere nu se crede. Unele fote susțină că Austria ar fi deja asigurată de majoritatea voturilor în acea conferință. In acastă situațiune, “fă care înțelege, dice chiariuză la France, că Prusia nu este în voia soa în miculoculă acestei mișcări, dară îi va fi forte anevoiă a opri marea manifestare ce se prepară la Francfort și d’a smulge Austriei beneficiulă morale ală acestei manifestări. „Gazella de Viena, adauge apoi fóia francese, aprețuindă scopulă și însemnetatea întrunii de la Francfort, se esprime astă felŭ. „Intr’ună momenta căndă atăția nouri întunecă orizontele păcii universale, se pare îndouită folositoriă d’a vede resărindă imaginea Germaniei unite, spre a arăta lumii că esiste în anima Europei un putere neînvinsă cu care trebuia compta seriosă, și care, de acumă înainte, nu va mai pute fi considerată ca un masă inerte.44 „Găsimă, urmdză apoi la France, în aceste cuvinte adeverata cugetare politică cea inspirată congresul de la 16 August”. Refusul Prusiei de a participa la uă adunare căruia i se dă asemeni motive, va fi aeaperată considerată ca uă defecțiune și acesta o doresce Austria, care splóta cu uă dibăcia minunată popolaritatea ce i-aă dobîndită reformele sele liberali.41 Acesta este în genere a prețuirea pressei, răndulă d’a vorbi este acumă ală congresului adunată la Francfort. In momentul ă căndă schemă aceste linie conferințiele aă începută și resultatulă loră va dovedi dacă presa europiană și noi am avută dreptate în aprobările nóstre, afacere importante care n’admite întărciiare, de mi-ai pute da ceva informări, vr’uă semnă de natură a me pune pe urma d-lui de Forli , mi-ai face uă mare servină. — Nu jicăm, frumosul ă meă domnă, buna voințță nu-mi lipseșce delocă, dară precumă dice preotulă de la noi, ca se cănți leturgia trebuie s'o cunosci. — Nu cunosci nici unulă din locurile unde merge. —■ Pre legea mea, nu. — Mi se pare, cu tóte astea, că d. comite Hindu locaturiulă d-tele... — D’ar 11 séra, póte ... — C’ar fi séra ? ... dise marinariulă căruia aceste vorbe îi redederă orecare speranță. — Astă puteați areta mă locă unde Fam refuză uneori. Trecîndă acumă la cestiunea Poloniei, vedemă că nota de la 30 Iulie a Rusiei, esplicatorie celei de la 14 Iulie, n’a produsă mă efectă mai bun decată acesta. Presa englese și francese se mnoscă aconstata acesta. Și, în în respunsul Franciei la dînsa, se mănțină cu energia, deși în termini amicali, cererile deja făcute. Soirile ce primnimă din teatrală de resbel în Polonia nu suntă apoi mai favorabili Rusiei. Insurecțiunea merge înainte și se întăresce. Pe de altă parte rigorile guvernului rus să se întoțescă și devină pe fiecare di mai violenți. Spațială ne strînge astăzi, vomă publica însă în No. viitoră mai multe amenunțe în aceste privinție. Pe urmă vină soirile din Caucas cari ne spun că și acolo insurecțiunea își îndoiesce puterile. Oă parte din Arbazehi cari se supuseseră Rusiloră mergu astăzi cu Circasiani, cari s’aă organisată din nou. Russii au delăsată trei forturi: însă luptă din urmă ei aă perdută 150 de omeni și generaliulă loră a fostă făcută prisonierie. Guvernul turcescă a adresată puteriloru europiane un notă în privinția cestiunii monastirilor închinate, în acestă notă se vorbesce despre mesujele luate de guvernă în acesta cestiune și despre demarșelele făcute la Constantinopole pentru retragerea protocolului XIII, guvernul otomană cere intervenirea puteriloru europiane spre a restabili starea lucrurilor, astfelă precumă era la conferințiele din Parish de la 1858. Aină emisă deja opiniunea nostra asupra mesujelor luate de guvernă în acesta privință. Am arătat că, după opiniunea nostra, ele nu pot de cat a compromite cestiunea. Faptul vine, din nefericire, și ne dă dreptate. torță Vomă reveni într’ună numeră viiasupra acestei însemnate cestiuni, pentru astădi nemărginimă a atrage atențiunea guvernului asupra unui articlu din Morning Post, pe care nu-lu putemă publica, dată în care putericii noștriî de astă-dî vară vedea unde duce politica sară, siovațióică și anticonstituționale; la ce atacuri la ce umilire espune ea, chiară pe aceia pe cari dînșii pretindă a-i apera. Ună guvernă care violeză legile țerei în întru, care ucide drepturile și libertățile iei și care în politica sea din afară ca și în cea din întru se desparte de națiune și procede precum că procesă în cestiunea monastiriloru, nu pote de cată a se espune la disprețială cu care este tratată astă dî de diariură englese. — Berlină 11 Augustă. Uă scrisoria particulariă din Warszawa din 10 Augustă, anunță că două plolene de lăncări și cindeci de casaci cari scoria două furgone încărcate cu bani au fostă atacate și risipite de insurginți în apropierea publicului. Insurgenții au luată 3 milione ruble argintă și multe arme și munițiuni. — Cracovia, 11 Augustă. Două despărțiri ale lui Krysinsky și Wiersbicki au isbită pe Ruși fără veste la Polichna, și i-aă făcută se sufere perderi însemnate. — Francfort, 11 Augustă. Europa publică ună manifestă pe care senatulă de la Francfortă îlă va lipi în tolă orașială. Se zice în elă că împeratului Austriei a luată uă gloriasa și patriotică inițiativă, și că a făcută onore orașiului Francfort alegîndu-lă de sea •ună ală conferințeloru: „Concetățeni, unițire cu Senatulă spre a primi cu demnitate pe împeratură și casa sa, ale carii gloriase suvenir se unescă cu ale strămoșilor noștri. Se primimă bine și pe ceîlalți principi și suverani ai orașielor libere, întruniți aici spre a susține causa patriei comune.‘n Francfort, 10 Augustă. Diariuîă „Europe 44 de astăzi coprinde urmatoriele comunicări: 1 Regele Prusiei a desvoltată într’uă scrisoria, adresată împeratului Austriei de la 4 Augustă din Gastein, motivele pentru cari nu voiesce a veni la uă conferință a suveraniloră la Franctortală 2. Un analise a unei depește circulare a domnului Bismark de la 6 Augustă în care se arată în forma unui refusă obiecțiunile regelui.. Domnii de Bismark arată necuviința unei diete de suverani și propune convocarea unnei conferințe a miniștriloru germani de esterne spre a elabora ună proiectă, care se se supună dieteloru principilor. Depeșia domnului Bismark se termină cu observațiunea, ea se teme că silința Austriei d’a produce cămai strînsă unire a Germaniei, ar pute compromită unirea esistente a Germaniei. — Francfort, 11 ‘Auguste. Pentru regele Hanovrului s’a închiriată d’ncuimă aici uă locuință de la 16 Augustă înainte. — Stuttgart, 10 Augustă. Principele coronel va înlocui pe Maiestatea sa regele Wiurtembergului la congresulă Principilor de la Francfort. La trecerea sa prin Stuttgart la Francfort, maiestatea sa Imperatură Austriei, va face să visită regelui. — Francfort, 12 Augustă. Patru sute douezeci și cinci de deputați aă oficialiă pedișă_s’adause c’uă voce dulce. — Femeia mea, m’a asigurată, că su-a vedută mai adine iurî la cafeneaua cardinal. — Și astă cafenea unde este?... — De cealată parte a bulevardului din faclă, în colțul stradei Richeliei. — Ești sigură că i’a redulă femeia d-tole acolo ? — De pre ce-ți spui, bunulă meă domnă. — Bine .. . ține pentru d-la, dise Henri punăndu-i în mănă doue monete d’uă sută de soldie. Portoriulă se grăbi a reconduce, cu multe închinăciuni și cu surîsulă pe bucle, pe o ficiărulă de marină pîna la scara trăsurei ce lă aștepta. — Multe mulțumiri, frumosulă meu aderată pină acumă la Congresul delegațiloră Camerelor germane care trebue se se deschidă săptămăna vii— t0riă la Francfortă. — Constantinopole, 10 Augustă. Ună incendiă a distrusă cu desăvîrșire vechiulă serală. Multe obiecte istorice și prețioise a devenită prada flacareloru. Căteva persone aăperită. Mai multe cereri privitoaie la rada cetății Belgradului, precumă și la deșpertarea micului Zvamigă au fost adresate din Servia la Constantinopole. — London, 11 Augustă. Times privesce d’uă mare însemnetate învoirea care s’a făcută la Mesică. Acesta va ave, după dînsulă, doue consecințe importanți: va tinde mereu, în adevera uni pe Francia și Austria și a dejtni pe Francia și guvernulu federale ală Americei. Acestă evenimentă nu póte se ne apropiă pe Francia d’Ambia. — New-York, 31 Iuliu. Guvernul federale hotărîtă ca conscripțiunea se se facă cu forția la New-York. După Times, operațiunile vor începe la 3 Augustă. — New-York, 1 Augustă. Bombardarea fortului Wagner urmeza. La 29 Iuliu federalii au rădicată baterie aprape de forțe. Generatiul Lee se află cu forție însemnate la Culpepper, pregătindu-se de luptă. Se zice că confederații luptă ordinile lui Johnston se retragă spre Mobile și cuă divisiune federale merge contra acestui oraș să. — Berlin, 10 Augustă. Gazeta crucii de astăzi anunțiă, că Principele corónei a fostă chiămată de Regele, printr’uă telegramă la Gastein, unde a și plecată la 9 Augustă sera. Gazeta Germaniei Nordului atribue călătoriei Principelui corónei un mare însemnătate politică. — Sibră, 10 Augustă. (Ședința dietei). Referințele Bamicher și coreferintele Bariț să susțină proiectul de adresă, care se citesce in căte si trele limbele ferei. Președintele amănă discusiunea pe măine. — Torino, 10 August, noptea, Camera deputațiloră și Senatulă sunt convocate pentru mâine spre a asculta citirea decretului, care amănă sesiunea Parlamentului. — Suez, 6 Augustă. Nuvela de la Shanghai din 22 Iuniu anunțiă că locurile din pregiură sunt linișcite. Armia imperiale se află în fața Nankingului. Cestiunea japanese este regulată provisorră. O spelulă ambalatei americane a arsă. FORȚA ROMANIJLUI OMENII ONEȘTI. PARTEA A PATRA LXIXV. După douăzeci de minute căpitanul de fregată intră în strata Helder și ceru a vorbi d-lui de Forli. — A bunulă mea demnă, îi respinse portariulă. Ai venită camă tărâiă, cornițele a eșită. — Nu poți se-mi spui unde lu-aș să pute găsi? — A! nu soă. D. comite nu ne spune unde merge. — îmi pare reă jise Henri. Se vedemă, bunulă meu omă, adause elă. ««■dă între d, comite și mine d’uă V fVi... ‘ ■*" ««L-As " — Și astă locă este? — De, domnule, nu scă dacă nu se va supera domnulă comite că-ți spuiă, disc portariulă scărpinăndu-se după urechiă. — O despre asta de sicură nu. Daca asta e motivulă ce te reține, bunulă meă omă, poți vorbi fără tema. — Vedi că înțelegi, bunulă meă demnă, căndă are cineva mă locă ce-i dă pane, ține a-lă conserva. — Ai dreptă, respinse marinariulă, și astă fi desolată de te-așiă face se perdî loculă d-tele. Dară se vedemă, adause elă bătîndu-să pe umbră, semeni oină cuină se cade și de-mi vei face servițiulă ce ți ceră , fii linișcită, te voiă recompensă. Astă cuvîntă de recompensă făcu pe portar să se asculte. Elă privi pe domnă, dicea eră încă în momentulă căndă pleca acestua. îndată ce se depărta, omulă nostru făcu cu religiositate semnulă crucii cu cele diue monete ce primise, după ce mai ăntîiă le sună la urechie pe una contra alteia, ca se să asiure că nu erau false. Henri de Lortigues cunoscea Parisulă. Scriea din spermnnă că nimică nu se dobîndescu de cătu cu bani, d’aceaa își promite, trecîndă bulevarduiu, d’a nu cruța banii, d’a-i da cu prisasă chiară spre a ajunge la scopulă seă. Intrăndu la cafeneaua Cardinal, ceru mă grog, aprinseră cigară și începu a restoi ceva diarne. Cine l’ar fi oservată însă cu orecare atențiune ar fi ve-