Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)
1863-09-21
«Md.:«—’ SAMBATA. A.NTJT.Ü VH. YOIESCE ȘI VET FTJTF. Va eși în lab ililele afară tip Z,nuia și a doua zli după Serbătoria. Abonarea pentru Bucuresci pe anii... 128 Ioi Șose lune................................................ 64 .— Trei lune................................................ 32 — Pe lună.................................................... 4 — Unii exemplariü...................................... 24 par însciințările linia de 30 litere........ . . 1 leii Inaerțiuni și reclame linia ................... 3 lei (ARTICEELE TRIMISE ȘI NEPUTBLICATE SE VORU ARDE). --------------------------------------------Directoriulu (pianul: C. A. Rosetti. — Gerante respungetoriă : AnghelÜ Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratoriulu pariului D. G. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. 21 SEPTEMBRE 1863, ANULÜ VII. LUMINEZATE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districts pe ani.......152 lei Șâne lune.................................................. 76 — Trei lune.................................................... 38 — In Austria la direcțiile poștali sijj la agințiele de abonare, pe trimestru 10 forinîi argintu valută austriacă. PIARRI POLITICII, COMERCIALE, LITERARII! --------------------------------------------------------------------------Abonamentele Incepula 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se făcu în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. ■rom OSOIU Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii aveniieră Statului, scandală, și prin urmare scădere a Statului Romanű. Aceste suită faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăugîndă că cine dăuă moșiă a Statului pote da totului. La 26 Septembre, la 10 ore dimindța sa d. Simeon Mihălescu, și la 23 la d. Gheorghe B. Știrbei, se va vindecate uă masă pentru ca guvernulă se ia plata impositului ce i s’a refusată Adunarea, ce îlu refusă cetățenii cari se supună Convențiunii. REVISTA FONATICA BUCURESCI, *2 K.T.I. Procesulă deschisă în contra d-lui S. Turnavitu s’a amânată de către președintele Curții Ap. Criminale , d. Al. Florescu , pentru 1 Novembre , suptă cuvîntă că „considerăndă că procesulă făcută de guvernă d-lui C. A. Rosetti, a ținută trei dile, și c’acesta a dată ’napoi procesele ce suntă la ordinea dilei a unorăameni cari staă la aresta.“ Intrebăndă aflarămă că astăzi nu erau sorociți decătă douî arestanți și este învederată că se putea înfățișa acești arestanți și dupe dînși. Curtea putea intra în cercetarea procesului deschisă de guvernă contra d-lui S. Turnavitu, care deși nu este arestată, este însă adusă aci de la moșia sa, și pentru a doua oră, și acesta în timpul muncei câmpului, care este singura sorginte de hrană a d-lui Turnavitu. S’aci se spune că uă faptă gravă. D. Florescu a amânată procesulă ș’apoi a plecată și n’a mai președată Curtea, care a terminată patru procese pănă la 3 ore dupe amiadi. Amânarea procesului d-lui Turnavitu ne sili se numerămă căte proceseamănă Curtea în aceste zile și găsirămă că ele suntă trei la numeră. Acastă cercetare ne făcuse mai vedemă și alte fapte de mare însemnătate. In ziua de Marți, 10 Septembre, pe căndă se cerceta procesulă politică deschisă contra d-lui C. A. Rosetti, d. ^ Procuratore ală Curții Ap. Criminale din Bucuresci se scrilă, se roșiasce, protestază că nu se îndică de totă apărarea de către celă ce președea Curtea și fuge din sala ședințelor Curții. Se spue ori colegistu, orice omă a pusă măna p’uă carte, destulă numai se aibă consciința liberă, de este vr’uă lege care se permită represintantului societății, represintantelui minist, publică se se necăjdscă, se se roșească de mănie, în ședință publică, și mania se să ducă la scandalură și la ilegalitatea d’a fugi din ședință ș’a lăsa șapte magistragi pe fotoliurile lor, doisprezece apărători, una publică numeroșii și ună acusată, în cea mai critică și neaudită posițiune. Și se mai spune ce însemnătate are fapta guvernului care prin tăcerea sa încuviințesă, aprobă fapta ilegale și scandalosa, comisă de d. procuratore Borănescu. In ziua de 11 Septembre, Curtea în Majoritate cu cinci membri dă sentința ei, și în considerare că d. C A. Rosetti n’a făcută decătă a respunde la provocarea ce i-a făcută d. Vioranu și Monitoriulă Oastii, îlă acită. După din judecători, dd. Scar. Voinescu și Petru Teulescu, cari fuseseră recusați de d. C. A. Rosetti ca inemici ai sei politici, dau o opiniune contrarie. Se constatămă însă că totă d-soră, dd. Teulescu și Voinescu cu dupadeci de zile mai nainte că acitată pe d. Borănescu de la Argeșiă, totă pe temeiulă pentru care majoritatea curții aă acitată pe d. C. A. Rosetti, pe temeiură c’a fostă provocată. Bacă dară că dumnelorii suntă prinși, avăndă osebite mesuje pentru aceaași cestiune. Dară este ceva mai multă. Dumnelorö nu vină în facia lui Christă ș’a națiunii la darea sentinței ci dă pe ușia lăturașie și dosesc justiția. Dară nu se sfirșiră aci faptele cele ciudate și cele neaudite încă. Dela 11 Sept. și păn’acumu nici acești judecători nici d. Procuratore, nu mai vină la curte întru îndeplinirea datorieloră dumneloru. Căte patru lipsescă, căte patru aă trebunță de vacanțiă, și totă intr’uă timpă tóte procesele politice s'amăna și ’n lume se vorbescă prin urmare felurite despre darea în judecată sau scoterea celoră cinci judecatori cari au venită cu sentința loră în facia națiunii ș’au declarată că urmeza fără patimă aceaași dreptate către toți acuzații. Aceste fapite suntă de cea mai mare gravitate, căci lovescă justiția, și prin urmare societatea. Unde nu este justiția nu mai este societate. Acceptă mă dată scoterea celor cinci judecători, pentru ca se se lămurască lucrurile precum ă Ia arătată d. C. A. Rosetti în interogatoriu să se rdicăndă: procuratorele curții de casațiune aserică și m’a calomniată. Miniștrii au publicată calomnia în foia oficiale; procuratorele acela a devenită ministru și m’a dată în judecată.“ Scrie-se dară judecătorii cei cari au acitată, resplătăscă-se judecătorii cei recusați și cari au osîndită, ș’aădosită apoi justiția pe ușie lăturașie, căci astăfelă protivnicii noștrii voră demonstra și mai bine dreptatea nóstră și voră corona edificiulă. C. A. R. și va pleca în luna lui Octombre la Berlin. — Dresden, 25 Septembre. Diavilă de la Dresden de astăzi declară de simplă și desevîrșită invențiune stipulațiunea prin care, cumă dice corespondintele Nlamburgului, «’ar fi învoită a Francfort împeratură Austriei, cei patru regi germani și Ducele de Nassau. — Kassel, 25 Septembre. Uă circulariă ministeriale de la 23 Septembre convoca adunarea sfaturiloră, care fusese amânați, pentru 7 Octobre, Wilna și Dunaburg, séu în rândurile insurgenților”. „Zidirile loră suntă ruine; stabilimintele agronomice deșerte; abia pe ici pe colo căte uă vită sau doue. Secerișiură călcată în piciorele cailoră, scu,—pe undea scăpată — nesecerată pe cărapă ; elă pate fi privită ca de totă perdută pe anul acestuia. „Timpul ă nu mai permite a aduna în bună stare grănile ce aă scăpată de devastare. Va înțelege dară oricine în ce stare de plânsă s’află țara.“ Paris, 25 Septembre. Sera. Diabulă „Nation“ asigură că Francia a invitată pe Austria, ca, dînsa care a formulată cele șase punturi se reacumă inițiativa spre a dobîndi din partea Rusiei consimptimînturi formale la acele 6 punturi. Se zice că principele Napoleon I va pleca într’u misiune straordinariă la London. — Paris, 26 Septembre. Tocmai astăzi sera plecă deputațiunea mexicană însărcinată cu oferta corenei la Miramare, unde s află archiducele Macsimilan. Ea nu va fi priimită, precum aflămă de sicură, nici de împeratură Austriei nici de cornițele Rechberg. In cercuri diplomatice, s’a răspîndită versiunea că ambasadorele rusescă Baronele Budhberg, ar fi priimită de la Petersburg împuternicirea d’a pleca în concediă pentru mai multă timpă, și că acésta voia i s’ar fi acordată în urma unei conversațiuni cu domnu Drouin de Lhuys. Lină curieră cu comunicări de cea mai mare insemnetate, din partea cabinetului St- Janes (britanică) cătră cabinetul Wieneî a trecută astăzi p’aici. — Berlin, 25 Septembre, noptea. Gazeta Germaniei Nordului duce, pe temeiul unoră scrisori din Warszawa, că guvernul ruseacă ar fi descoperită în mănăstiri tipografii și ateliere de croitoriă militariă, că în urma acestoră descoperiri ar fi luată decisiune a ocupa succesivă tóte monâstirile cu trupe. Gazeta băncei și a comerciului anuncă: Generalul Muracheff la Vilna va fi distituitu din tóte funcțiunile seleviarulă Niepodleglose (Independința) organă oficiale ală guvernului naționale, publică în numeraiă de la 12 Septembre urmatoria proclamațiune adresată junimii din scale pe care vă recomandămă tuturoru scolarilor din tote țerele. CĂTRE JUNIMEA SCOLARĂ. „Juni școlari! unii nou ană scoarță începe, și cu elă va reveni pentru voi timpul lucrului căre are se dove de inteligința vóstra cu noue lumină înghiiindă inimile vóstre. In momentulă căndă națiunea este în luptă cu inemiculă, se cuvine a ve aduce aminte datoriele vóstre către patriă. „Ați luptă cu faptele maternă arnarea patriei, ați luatu- de sicură cu voi din casa parintescá înțelegerea datorielor vóstre către ea. Nu ve vomă repeți dară ce v’aă spusă mamele și părinții voștri. „Juni școlari! [trebue se întipăriți adîncă în inimile vóstre cuvintele ce ve adresămă, căci ele nu voră fi de cătă resunetulă vocii sacre a patriei, care ne privesce ca pe viitorii sei cetățiani și viitorii sei aperători. ..Precumă este de datoria fraților voștri mai mari d’a apera patria cu armele în mănăscu d’a delibera despre afacerile publice, asemene este de datoria vóstru, copii ai Poloniei, d’a studia, d’a consacra tóte puterile vóstre la desvoltarea inteliginței vóstre și înobilirea inimilor vóstre. .,Soldatul, care-și versa săngele pe câmpurile de bătălia și școlariulă ce studiază, îndeplinescă d’uăpotrivă datoria loră către patriă. „Copii ai Poloniei! aduceți-vă aminte că veți fi în viitoriu generațiunea ce va culege fruptele operii săngerănți de astăzi. Aduceți-vă aminte că dacă părinții și frații voștri cadă pentru Polonia, ora va veni pentru a se rădica din noă, și atunci va fi răndulă vostru d’a servi patria și d’a-i da radimală bradului vostru. „Nu veți fi în stare d’a servi bine patria de cătă atunci căndă inteligința vóstru va fi plină de cugetări mari și pnimele vóstre pline de simplimente mari. Juni școlari nu uitați, asemene că țara respinge departe de ea pe fii săi degenerați. „Copii ai Poloniei! dile mai bune de cătă acele pe cari le-aă veduiți părinții voștri ve aștăptă, sunteți aprope de momentul în care fetele voră pica de pe mănele mamei patrie, aduceți-vă aminte se ve aretați demni d’a servi Polonia liberă. La lucru dlară, copii ai Poloniei, acesta ve este unica datoriă, datoria vóstru cea mai sacră cătră patriă!“ Se scrie de la Kowno, 13 Septembre către Vaterland: „Mai nici ună proprietară de moșiă mai însemnată nu este la casa sea Mai toți suntă în inchisorile de la Kowno Consiliului Municipala din Bucurescî. IV. Venimă acumă la proiectul „pentru îmbunătățirea venituriloru municipali prin adăugire la tacsele înființă și creae de tacse noue in folosulu casei municipale din Bucuresci“ Părinții orașului împartă acestă proiectă de venituri în șase article, sunt înpărțite în diferite ponturi, și anume: Art. I. Beuturele,utmulă și tabaculă, ce sa va aduce d’afară sau se va face in capitale spre consumare în Bucuresci, voră fî supuse la taceste următore. Lei par. a. pentru vinulă de seră se va plăti de vadră căte 10 b. pentru rachiulă de prune pînă la 20 de vadră căte 20 c. pentru rachiulă de bucate pină la 20 de vadră cate 1 d. pentru sprritură de prune de la 20 în susă de vadră căte .... 1 e. pentru spirtură de bucate de la 20 în susă de vadră căte .... 2 f. pentru romură de oualitate inferiore pînă la 22 se va plăti de oca .... 15 g. pentru romură de calitate superiore de la 22 în sus se va plăti de cca . , 25 h. pentru rachiulă străină mastică in butoaie sau în baterii pînă la uă o C3 se va plăti de cca . 25 i. pentru că butilca mare de șampanie, ce nu covîrșa see vă cca, se va plăti . 2 10 k. un butelcă de lichiuoră . 2 10 l. pentru uă butelcă de vină străină ..... 120 m. pentru una clondiră de borviză.......................... ă n. pentru berea de teră, de oca...................................... 4 p. pentru berea străină de oca 8 p. pentru tutunulă turcescă sau americană în boccea, se va plăti pentr uă oca . 10 m. pentru tutunulă turcescă, în tancuri prisicenă, de oca 5 r. pentru tutună românest de oca............................... 20 s. pentru tabaculă străină de oca.....................................15 t. pentru tabaculă romfinesă de oca.....................................3 v. pentru fiecare țigară străină de foi de tutunc . 4 v. fiecare fabrică de ogeră va plăti anuală, căte 1500 w. fiecare fabrică de scrobeală va plati anual câte 300 Tacsele de mai susă se voră plăti și de negoțiători aflați din barieră pe ună raionă de 250 stînjeni depărtați Art. II. Obiectele de confetăriă stăine și băcanii, ce se voră consuma în praștă și pe raionulă susă indicată sunt asemene supuse la tacseie următorie: Lei par. a. pentru confecturi străine ocaoa.....................................5 b. pentru ciocalată ... 3 c. „ zaeharii ocaoa . 5 d. „ cafea ocaoa . . 10 Art. III. Asamenea suntă supuse la tacse și cele următore. a. cora străină ocava b. Luminări stearina funtulă . 10 c. Păcura ocava .... 2 d. Gaură de luminată ocaoa 4 e. Chibrituri, fiecare cutie mare 1 f. Cărți de jocă, fiecare pereche 10 Art. IV. Proprietarii de cai pentru trăsuri saă de călăriă voră plăti anuale tacsele următorie: a. Pentr’ună cală de echipagiă saă de călărie pentru preumblăre.....................25 b. Pentr’ună cală de birjă (la droscă) 13 c. „ „ „ „ (la căruță) 10 d. ., „ „ calăriă pentru slujbă de negoțță . . 10 c. Pintr’unii cală la căruță de transportă.......................5 Caii sacagiiloră remănă aperați, ca unii ce daă ajutoră la cașuri de incendie. 1. Pentru vitele ce intra în capitale la care cu pavări, la birje din alte orașie precumă și la dirigințe particulare, se va plăti sub numire de jugăriță de flăcare căte . 6 Art. V. Tóte mărfurile manufacturiale și de consumațiune, precum și alte mărfuri ce nu se voră fabrica în țară, dară se voră vinde, consuma sau întrebuința în capitale și po ală scă raionă, voră fi supuse la uă tacsă de 2,1/1 procente din valorea loră, constatată prin veritabili tarife. Asemenea și mărfurile de luesă confecționate introduse din străinătate d