Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)

1863-09-21

«Md.:«—’ SAMBATA. A.NTJT.Ü VH. YOIESCE ȘI VET FTJTF. Va eși în lab­ ililele afară tip Z,nuia și a d­oua­ zli după Serbătoria. Abonarea pentru Bucuresci pe anii... 128 Ioi Șose l­une................................................ 64 .— Trei lune................................................ 32 — Pe lună.................................................... 4 — Unii exemplariü...................................... 24 par însciințările linia de 30 litere........ . . 1 leii Inaer­țiuni și reclame linia ................... 3 lei (A­RTICEELE TRIMISE ȘI NEPUTBLICATE SE VORU ARDE). --------------------------------------------­Directoriulu (pianul: C. A. Rosetti. — Gerante respungetoriă : AnghelÜ Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratoriulu pariului D. G. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. 21 SEPTEMBRE 1863, ANULÜ VII. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districts pe ani.......152 lei Șâne lune.................................................. 76 — Trei lune.................................................... 38 — In Austria la direcțiile poștali sijj la agințiele de abonare, pe trimestru 10­­ forinîi argintu va­lută austriacă. PIARRI POLITICII, COMERCIALE, LITERARII! --------------------------------------------------------------------------­Abonamentele Incepula 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se făcu în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. ■rom OSOIU Violare de legi, spoliare a pro­prietății, mare compromitere a cestiu­­nii aveniieră Statului, scandală, și prin urmare scădere a Statului Romanű. A­­­­ceste sui­tă faptele ministeriului N. Cret­­zulescu, mai adăugîndă că cine dă­uă moșiă a Statului pote da to­tului. La 26 Septembre, la 10 ore di­­mindța sa d. Simeon Mihălescu, și la 23 la d. Gheorghe B. Știrbei, se va vinde­cate uă masă pentru ca guvernulă se ia plata impositului ce i s’a refusată Adunarea, ce îlu refusă cetățenii cari se supună Convențiunii. REVISTA FONATIC­A BUCURESCI, *2 K.T.I. Procesulă deschisă în contra d-lui S. Turnavitu s’a amânată de către pre­ședintele Curții Ap. Criminale , d. Al. Florescu , pentru 1 Novembre , suptă cuvîntă că „considerăndă că proce­sulă făcută de guvernă d-lui C. A. Rosetti, a ținută trei dile, și c’acesta a dată ’napoi procesele ce suntă la ordinea dilei a unoră­ameni cari staă la aresta.“ Intrebăndă aflarămă că astăzi nu erau sorociți decătă douî arestanți și este învederată că se putea înfățișa a­cești arestanți și dupe dînși. Curtea putea intra în cercetarea procesului de­schisă de guvernă contra d-lui S. Tur­navitu, care de­și nu este arestată, e­­ste însă adusă aci de la moșia s­a, și pentru a doua oră, și acesta în timpul­ muncei câmpului, care este singura sorginte de hrană a d-lui Turnavitu. S’aci se spune că u­ă faptă gravă. D. Florescu a amânată procesulă ș’a­­poi a plecată și n’a mai președată Curtea, care a terminată patru procese pănă la 3 ore dupe amiadi. Amânarea procesului d-lui Turna­vitu ne sili se numerămă căte procese­am­ănă Curtea în aceste zile și găsi­­rămă că ele suntă trei la numeră. Acastă cercetare ne făcu­se mai ve­demă și alte fapte de mare însem­nătate. In ziua de Marți, 10 Septembre, pe căndă se cerceta procesulă politică deschisă contra d-lui C. A. Rosetti, d. ^ Procuratore ală Curții Ap. Criminale din Bucuresci se scrilă, se roșiasce, protestază că nu se îndică de totă a­­părarea de către celă ce președea Cur­tea și fuge din sala ședințelor­ Cur­ții. Se spue ori colegistu, orice omă a pusă măna p’uă carte, destulă numai se aibă consciința liberă, de este vr’uă lege care se permită represintantului so­cietății, represintantelui minist, publică se se necăjdscă, se se roșească de mănie, în ședință publică, și mania se­ să ducă la scandalură și la ilegalitatea d’a fugi din ședință ș’a lăsa șapte ma­­gistragi pe fotoliurile lor­, doi­spre­­zece apărători, una publică numeroșii și ună acusată, în cea mai critică și neaudită posițiune. Și se mai spune ce însemnătate are fapta guvern­ului care prin tăcerea sa încuviințesă, apro­bă fapta ilegale și scandalosa, comisă de d. procuratore Borănescu. In ziua de 11 Septembre, Cur­tea în Majoritate cu cinci membri dă sentința ei, și în considerare că d. C A. Rosetti n’a făcută decătă a respunde la provocarea ce i-a făcută d. Vioranu și Monitoriulă Oastii, îlă acită. După din judecători, dd. Scar. Voinescu și Pe­tru Teulescu, cari fuseseră recusați de d. C. A. Rosetti ca inemici ai sei po­litici, dau o opiniune contrarie. Se constatămă însă că totă d-soră, dd. Teulescu și Voinescu cu dupadeci de zile mai nainte că acitată pe d. Borănescu de la Argeșiă, totă pe temeiulă pentru care majoritatea curții aă acitată pe d. C. A. Rosetti, pe temeiură c’a fostă provocată. Bacă dară că dumnelorii suntă prinși, avăndă osebite mesuje pentru acea­ași cestiune. Dară este ceva mai multă. Dumnelorö nu vină în facia lui Christă ș’a națiunii la darea sentinței ci d­ă pe ușia lăturașie și dosesc­ justiția. Dară nu se sfir­șiră aci faptele cele ciudate și cele neaudite încă. De­la 11 Sept. și păn’­­acumu nici acești judecători nici d. Procuratore, nu mai vină la curte în­tru îndeplinirea datorieloră dumneloru. Căte patru lipsescă, căte patru aă tre­­bu­nță de vacanțiă, și totă intr’u­ă timpă tóte procesele politice s'amăna și ’n lume se vorbescă prin urmare felurite despre darea în judecată sau scoterea ce­loră cinci judecatori cari au venită cu sentința loră în facia națiunii ș’au de­clarată că urm­eza fără patimă acea­ași dreptate către toți acuzații. Aceste fapi­­te suntă de cea mai mare gravitate, căci lovescă justiția, și prin urmare so­cietatea. Unde nu este justiția nu mai este societate. Acceptă mă dată scote­rea celor­ cinci judecători, pentru ca se se lăm­urască lucrurile precum ă Ia arătată d. C. A. Rosetti în interoga­­toriu să se rdicăndă: procuratorele cur­ții de casațiune a­serică și m’a calom­niată. Miniștrii au publicată calomnia în foia oficiale; procuratorele acela a devenită ministru și m’a dată în jude­cată.“ Scrie-se dară judecătorii cei cari au acitată, resplătăscă-se judecătorii cei recusați și cari au osîndită, ș’aă­dosită apoi justiția pe ușie lăturașie, căci astăfelă protivnicii noștrii voră demonstra și mai bine dreptatea nós­­tră și voră corona edificiulă. C. A. R. și va pleca în luna lui Octombre la Berlin. — Dresden, 25 Septembre. Dia­­vilă de la Dresden de astăzi declară de simplă și desevîrșită invențiune sti­­pulațiunea prin care, cum­ă dice cores­­pondintele Nlamburgului, «’ar fi învoită a Francfort împeratură Austriei, cei patru regi germani și Ducele de Nassau. — Kassel, 25 Septembre. Uă cir­­culariă ministeriale de la 23 Septem­­bre convoca adunarea sfaturiloră, care fusese amânați, pentru 7 Octobre, Wilna și Dunaburg, séu în rândurile insurgenților”. „Zidirile loră suntă ruine; stabi­­limintele agronomice deșerte; abia pe ici pe colo căte uă vită sau doue. Se­­cerișiură călcată în piciorele cailoră, scu,—pe unde­a scăpată — nesece­rată pe cărapă ; elă pate fi privită ca de totă perdută pe anul­ acestuia. „Timpul ă nu mai permite a aduna în bună stare grănile ce aă scăpată de devastare. Va înțelege dară ori­ci­ne în ce stare de plânsă s’află țara.“ Paris, 25 Septembre. Sera. Dia­­b­ulă „Nation“ asigură că Francia a in­vitată pe Austria, ca, dînsa care a for­mulată cele șase punturi se re­acumă inițiativa spre a dobîndi din partea Ru­siei consimptimînturi formale la acele 6 punturi. Se zice că principele Na­poleon I va pleca într’u­ misiune straor­­dinariă la London. — Paris, 26 Septembre. Tocmai astă­zi sera plecă deputațiunea mexica­­nă însărcinată cu oferta corenei la Mi­ramare, unde s află­ archiducele Mac­­similan. Ea nu va fi priimită, precum aflămă de sicură, nici de împeratură Austriei nici de cornițele Rechberg. In cercuri diplomatice, s’a răspîn­­dită versiunea că ambasadorele rusescă Baronele Budhberg, ar fi priimită de la Petersburg împuternicirea d’a pleca în concediă pentru mai multă timpă, și că acésta voia i s’ar fi acordată în urma unei conversațiuni cu domnu Drouin de Lhuys. Lină curieră cu comunicări de cea mai mare insemnetate, din partea cabinetului St- Janes (britanică) cătră cabinetul­ Wieneî a trecută astă­zi p’aici. — Berlin, 25 Septembre, noptea. Gazeta Germaniei Nordului duce, pe temeiul­ unoră scrisori­ din Warszawa, că guvernul­ ruseacă ar fi descoperită în mănăstiri tipografii și ateliere de cro­­itoriă militariă, că în urma acestoră descoperiri ar­ fi luată decisiune a o­­c­upa succesivă tóte monâstirile cu tru­pe. Gazeta băncei și a comerciului anunc­ă: Generalul­ Muracheff la Vilna va fi distituitu din tóte funcțiunile sele­viarulă Niepodleglose (Independința) organă oficiale ală guvernului națio­nale, publică în numeraiă de la 12 Sep­­tembre urmatoria proclamațiune adre­sată junimii din scale pe care vă recomandămă tuturoru scolarilor­ din tote țerele. CĂTRE JUNIMEA SCOLAR­Ă. „Juni școlari! unii nou ană sco­­arță începe, și cu elă va reveni pen­tru voi timpul­ lucrului căre are se dove de inteligința vóstra cu noue lu­mină înghiiindă inimile vóstre. In mo­mentulă căndă națiunea este în luptă cu inemiculă, se cuvine a ve aduce a­­minte datoriele vóstre către patriă. „Ați luptă cu faptele maternă a­­rnarea patriei, ați luatu- de sicură cu­ voi din casa parintescá înțelegerea da­torielor­ vóstre către ea. Nu ve vomă repeți dară ce v’aă spusă mamele și părinții voștri. „Juni școlari! [trebue se întipăriți adîncă în inimile vóstre cuvintele ce ve adresămă, căci ele nu voră fi de cătă resunetulă vocii sacre a patriei, care ne privesce ca pe viitorii sei ce­­tățiani și viitorii sei aperători. ..Precumă este de datoria fraților­ voștri mai mari d’a apera patria cu ar­mele în mănă­scu d’a delibera despre afacerile publice, asemene este de da­toria vóstru, copii ai Poloniei, d’a stu­dia, d’a consacra tóte puterile vóstre la desvoltarea inteliginței vóstre și înobilirea inimilor­ vóstre. .,Soldatul, care-și versa săngele pe câmpurile de bătălia și școlariulă ce studiază, îndeplinescă d’uă­potrivă datoria loră către patriă. „Copii ai Poloniei! aduceți-vă a­­minte că veți fi în viitoriu generațiu­­nea ce va culege fruptele operii săn­­gerănți de astăzi. Aduceți-vă aminte că dacă părinții și frații voștri cadă pentru Polonia, ora va veni pentru a se rădica din noă, și atunci va fi răn­­dulă vostru d’a servi patria și d’a-i da radimală bradului vostru. „Nu ve­ți fi în stare d’a servi bine patria de cătă atunci căndă inteligința vóstru va fi plină de cugetări mari și pnimele vóstre pline de simplim­ente mari. Juni școlari­ nu uitați, asemene că țara respinge departe de ea pe fii săi degenerați. „Copii ai Poloniei! dile mai bune de cătă acele pe cari le-aă veduiți pă­rinții voștri ve aștăptă, sunteți aprope de momentul­ în care fetele voră pica de pe mănele mamei patrie, aduceți-vă aminte se ve aretați demni d’a servi Polonia liberă. La lucru dlară, copii ai Poloniei, acesta ve este unica dato­riă, datoria vóstru cea mai sacră că­tră patriă!“ Se scrie de la Kowno, 13 Sep­­tembre către Vaterland: „Mai nici ună proprietar­ă de mo­șiă mai însemnată nu este la casa sea Mai toți suntă în inchisorile de la Kowno Consiliului Municipala din Bu­curescî. IV. Venimă acumă la proiectul­ „pen­tru îmbunătățirea venituriloru municipali prin adăugire la tacsele înființă și crea­­e de tacse noue in folosulu casei mu­nicipale din Bucuresci“ Părinții orașului împartă acestă proiectă de venituri în șase article, sunt­ î­npărțite în diferite ponturi, și anume: Art. I. Beuturele,­­utm­ulă și ta­­baculă, ce sa va aduce d’afară sau se va face in capitale spre consumare în Bucuresci, voră fî supuse la taceste ur­mătore. Lei par. a. pentru vinulă de seră se va plăti de vadră căte 10 b. pentru rachiulă de prune pînă la 20 de vadră căte 20 c. pentru rachiulă de bucate pină la 20 de vadră cate 1 d. pentru sprritură de pru­ne de la 20 în susă de vadră căte .... 1 e. pentru spirtură de buca­te de la 20 în susă de vadră căte .... 2 f. pentru romură de oualitate inferiore pînă la 22 se va plăti de oca .... 15 g. pentru romură de calitate superiore de la 22 în sus se va plăti de cca . , 25 h. pentru rachiulă străină mastică in butoaie sau în baterii pînă la uă o­ C3 se va plăti de cca . 25 i. pentru că butilca mare de șampanie, ce nu covîrșa see vă cca, se va plăti . 2 10 k. un butelcă de lichiuoră . 2 10 l. pentru uă butelcă de vină străină ..... 1­20 m. pentru una clondiră de borviză.......................... ă n. pentru berea de teră, de oca...................................... 4 p. pentru berea străină de oca 8 p. pentru tutunulă turcescă sau americană în boccea, se va plăti pentr­ uă oca . 10 m. pentru tutunulă turcescă, în tancuri prisicenă, de oca 5 r. pentru tutună românes­­t de oca............................... 20 s. pentru tabaculă străină de oca.....................................15 t. pentru tabaculă romfinesă de oca.....................................3 v. pentru fie­care țigară străi­nă de foi de tutunc . 4 v. fie­care fabrică de ogeră va plăti anuală, căte­­ 1500 w. fie­care fabrică de scro­­beală va plati anual câte 300 Tacsele de mai susă se voră plă­ti și de negoțiători aflați din barieră pe ună raionă de 250 stînjeni de­părtați Art. II. Obiectele de confetăriă stăine și băcanii, ce se voră consuma în praștă și pe raionulă susă indi­cată sunt­ asemene supuse la tacseie următorie: Lei par. a. pentru confecturi străine ocaoa.....................................5 b. pentru ciocalată ... 3 c. „ zaeharii ocaoa . 5 d. „ cafea ocaoa . . 10 Art. III. Asamenea suntă supuse la tacse și cele urmă­­tore. a. cora străină ocava b. Luminări stearina funtulă . 10 c. Păcura ocava .... 2 d. Ga­­ură de luminată ocaoa 4 e. Chibrituri, fie­care cutie mare 1 f. Cărți de jocă, fie­care pereche 10 Art. IV. Proprietarii de cai pentru trăsuri saă de că­­lăriă voră plăti anuale tacsele următorie: a. Pentr’ună cală de echipa­giă saă de călărie pentru preumblăre.....................25 b. Pentr’ună cală de birjă (la droscă) 13 c. „ „ „ „ (la căruță) 10 d. ., „ „ calăriă pentru slujbă de negoțță . . 10 c. Pi­ntr’unii cală la căruță de transportă.......................5 Caii sacagiiloră remănă a­­perați, ca unii ce daă ajutoră la cașuri de incendie. 1. Pentru vitele ce intra în ca­pitale la care cu pavări, la birje din alte orașie precumă și la dirigințe particulare, se va plăti sub numire de ju­­găriță de flă­care căte . 6 Art. V. Tóte mărfurile manufac­­turiale și de consumațiune, precum­ și alte mărfuri ce nu se voră fabrica în țară, dară se voră vinde, consuma sau întrebuința în capitale și po ală scă raionă, voră fi supuse la uă tacsă de­­ 2,1/1 procente din valorea loră, con­statată prin veritabili tarife. Asemenea și mărfurile de luesă confecționate introduse din străinătate d

Next