Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)

1863-11-25

LUNI, MARȚI. ANTU-TT VII. VOIESCE ȘI VEI 3PTTTE, V­a eși în tel­­­lilele afară de Lunia și a dona­ iji­­ după Serbători). Abonarea pentru l­ucuresci pe anii... 128 Ioi ^eso­­­ane.............­ . . ................................ 64 — tVei line............................................. 32 — Pe lună............... 1f — Unu exemplariü................................. 24 par insolințările linia de 30 litere......... .. 1 leu Iu corțiuni și reclam­ă linia ............ 3 lei m WL 109 TS&p? ,­­■$>.. 1 RQHANDLU. (A.X1TIOT­E­I.X2 TRĂMISE ȘI NEPUBLICATE 335 VORD ABD35) Directoriulă Țiariuli P ‘ C. \. Rosetti.— Gerante respungetoriă: Anghela IONESCU. Pentru abonare și reclamări ne voră adresa la Administratoriulu 4iariu^11 Gr. Seruri­e, Pas. Romanu No. 18. 25. 26 NOEMBRE 1865 ANULU VII. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districte pe anu........152 lei Sase lune....................................................... 76 — Trei lune........................................................ 38 — Abonamentele începț la 1 și 16 ale fie­carii lune. Ele se facü în districte la corespondințil­o ia­­­riului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienno comédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și,la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii va­lută austriacă. piAiUl­ POLITICI, COMERCIALE, LITERAR 10. ^= --------------­ E R­AT­A: Intre numele d-lor și deputați ap­­ținuți cari au lipsiții în ședința de Sâm­bătă, publicate în acestă fară, s’au­ stre­curată căte-va erori pe care ne gră­­bimu a le îndrepta, uităndu-se a se trece unii cari aui lipsită și trecându-se­­ între aceștia alții cari au fost­ presinți. Absinți. Presinți N. Laohovari. C. Costescu. Colescu. D. Văsescu. E. Germani. REVISTA FORÎTICA. utclitlisei *•/, ar1TM Miniștrii trecuți au petiționată con­­tra națiunii la străini, au trasu-o în judecată la tribunalele lor­, și na­țiunea nescrindă nimicit a fostă jude­cată și osîndită in lipsă. Se reproducemu din noă acea sen­tință astu­felu precumu este trecută în cartea galbenă a Franciei, și’n urmă în nota cabinetului francesc către ca­binetului englese. „Situațiunea Principatelor­­ Unite nu respunde speranțeloră ce se în­te­­meiaseră pe noua ordine constituită prin Convențiune. De simțiminte grave au isbucnită între Domnitoriu și Adu­nare, cândă unirea și concursulă tutu­­roru ară fi fostă neapărate spre a or­ganisa un țară cărea­a Europa îi în­credințase îngrijirea d’ași pregăti ea în­să­și viitoriulu. De va fi trebuință d’uă nouă întervenire spre a se modifica constituțiunea lorn, guvernul­ impera­­tului va fi dispusă“ etc. Ea că ș’a dona sentință în tdtă în­tregimea iei. „An­arc­ia urma-va d’a domni pe Dunăre și pute-vomu lăsa ca ea se des­chidă, din momenta în momenta, uă alte săngerănte desbatenimrii cestiunii Oriinte­­lui ?"1 Aci nu mai suntă presupuneri, căci faptele, din nenorocire, sunt­ oficiale cunoscute. Suntă cinci ani de căndă Europa ne-a lăsată deplina libertate pentru a ne crea noi înșine viitoriulu, și afară din faptulă de la 24 Ianuarie ea nu vedu nici unulă care se ftă con­formă cu cea­ a ce ea este în drepte a cere de la noi conformă cu misiunea cea mare ce ni s’a dată d’a deveni bulevardulă ocidintelui contra invasiu­­niloră Nordului, și căndă era ingrijată d’acastă stare s’ascepta­ră îndreptare, sar celă mai pucină uă esplicare care se stă în favorea națiunii, vede că în­­să­și puterea esecutivă vine’naintea iei și denunțiă națiunea. Insă­șî puterea esecutivă îi spune că națiunea este a­­tăt de amorțită, atăta îmbătată de scla­­viă, încătă nu pote îndura regimele libertății, conținută în convențiune; vede că însa­și puterea esecutivă îi spune că națiunea este atătă de afundată în nomolul­ neșciinței și ală vu­ielor, încăt nu mai pote fi guvernată de cătă prin celă mai mare, prin celă mai neaudită despotismă, și că chiaru acelă despo­tismă nu pute se șii lu­dea singură, ci trebue se-să confirme, adică se-lă im­­pue și se-Iu susțiă străinii? Căndă faptulă este arătă de mare, la firavă ș’ătătă de evidinte, ori ce cuvinte ș’ori ce esplicărî nu mai potă ave locă. Este saă nu, ună faptă necontestabile, că puterea esecutivă s’a adresată la străini corendă încuviința­rea loră pentru cea mai despotică, cea mai ucidătoară și putemu dice cea mi­­șca constituțiune? Este un omă care se nu scie atunci căndă că națiune are un constituțiune, ale cărea­a temelie sunt ă cele mai largi, și puterea esecutivă decilară că ea nu póte îndura acea constituțiune liberale, aruncă asupra iei cea mai degrădătoiiă insultă ? Este ună omu care se nu scie c’acea na­țiune este și mai sosorită, și mai ucisă căndă puterea esecutivă nu face ce să pucină apelă la dînsa spre a-șî oțărî ea însa­și destinările sale, ci s’adreseza la străini și le cere încuviințarea loră d’a impune națiunii acea căm­așiă de seră, d’a o lega ș’a o înfășia cu sila în acelă giulgiu ală morții? Este una singură cină care se nu scie că dacă însa­și puterea esecutivă insultă și se­­loresce națiunea sea pană la acelă mare grabă, și națiunea tace și-și aplecă cer­­bicele suplă acelă biclă, suptă acelă fugă ală morții, puterile străine do­­­bindescu cea mai deplină convingere că este mărtă acea națiune? Și este ună omă, m­ult singură, care se nu flă deplinit încredințată că ’n asemene casti puterile străine au și interesulă și datoria se intervie ele însele și se ié în posesiune acela locu, ce l’a lă­sații golii mérten națiunii, proprieta­­rie, mai cu semn căndă acelii locu este bulevardulă occidintelui, Dunărea, pâr­ghia cea mai puterică a Oriuntelui? Nu. Toți cunoscemii acestă mare și durerosu adeveră, și toți făceam și ne inclinămă. Ce speranțiă dară mai putemu ave? Nici una dupe noi. Dacă națiunea siiupl­a periclulă, era s’o ve­deam tata în unire adresându-se că­tre puterea esecutivă și legislativă, printr’uă petițiune prin cere s’afirme naintea Europei că este, și că calom­nie au rostită în contra iei autorii con­­stituțiunii presîntată străiniloră. Amă fi vedută mai cu semn puterea esecu­­tivă, venindă la tribuna Adunării și dicândă: — „Ori­cine ară fi celă cul­­pasă, periclulă ne impune impend­­ia datoria, se ne ’ntrunimă pentru ca se protestăm» și se dovedime în­dată prin fapte că suntemă. S’a dată străiniloră m­ă proiectă de constituți­une care susoresce și ucide națiunea, și străinii aă profitată de acesta spre a ne osindi la morte și a deb­lara suntemă îri an­arh­iă și că suntă gata ă a interveni. Se respunde că prin faptă dăndu-ne noi­uă constituțiune cu basile cele mai largi, și’n adlanmrea națiunii întrege; se ne întrunim», prin fapte era nu prin cuvinte și se ne organi­­­sămă îndată ca se le »vătămă prin faptă că nu suntemă în an­arh­iă, ci că din contra suntemă gata a respinge ori­ce lovire ș’a fi, în nouele complicări a­le Europei, bulevardul ă ce avemă și drep­tul» și datoria se fim».“ » Națiunea tace, și puterea esecu­tivă nu procede în modulă aretată. Nimicu mai lesne pentru dînsa de cătă a curma îndată tóte bănuelile, tóte te­merile și tóte ne’ncrederile, venindă cu fapte, și cu fapte d’acelea cari se dovedesc a c’a mersă atătu de nainte pe calea legalității ș’a libertății, încătă chiară dacă ar voi, se nu-î mai fia prin putință a se intorce napoi. Ce ar putea dice cea mai încăpățînată aposițiune căndă puterea esecutivă i­ară dice: — „Curmați cu ori­ce neîncredere, amă­­nați-o celă puțină, și veniți se punemă îndată în lucrare totă ce este menită a da națiunii cele mai temeinice chie­zește pentru întemeierea libertăților­ și a naționalității nostre. Străinii ne amenință se întervie ei spre a ne da uă constituțiune. Se ne dămu îndată noi una. Ea că­ o, votați-o și măne va fi promulgată. Străinii <ficu că sun­tem­ în desordine, în anarh­ia. E că legile ordinii, den legile prin care tóte interesele se lega­­­s că și le­gile organice prin cari vomă dovedi îndată s­ă ne-am­­ înțeleșii misiunea cea mare ce avemă, și că ne punem­ă în stare a ne o împlini.—“ Acesta este calea cea mai dreptií, cea mai sigură și cea mai lesne. Pu­terea esecutivă o vede, și nu voiesce a intra pe; dînsa, cei trei­ deci de de­putați, c.ni țină țara desorgenisată de ună ană de cin­e, și ’ndemna puterea esecutivă la despotismă și la i.nu des­potism» Îndouitîi ucide torță pentru na­țiune, căci este cerută la străini, vedă periclulă și ’nchidă ochii, vodă calea mîntuirii și-î întorcă spatele. Și ’n acestă timpă Tribunalele Europeană o­­sîndesce națiunea ș’o osîndesce fără s’o asculte măcară, căci ea tace, o o­­sîndeșse in lipsă. Acésta este situațiunea. O aretămii din nou și apținuțiloru, și puterii ese­­cutive și națiunii. O aretămă lămurită, fără fraie, și ’n tóta spăimîntătoria iei goliciune. Areta rămă încă mi dă loculă celă lesne prin care amă pute protesta contra sentinței ce s'a dată în contra națiunii, se facem­u. Nu voim» se înțelegemă și Ei bine, se fiă constatată că ne amă împlinită datoria s’amă are­­lată adevarulă; se fiă constatată că cei cari n’aă intrată pe calea cea bună este fiindă că n’aă voită; se fiă con­statată că sentința s’a pronunțată și că puterea executivă și națiunea întrega n’aă protestată, n’aă apelată și că prin urmare tem­enulă apelului trecută, pu­terile străine voră procede la aduce­rea iei la ’ndeplinire. Români, a—ți voită, voiți se fiă astăfelă: Ascepta­­­ți-ve dară a ve culca precumu ve as­­cerneți! C. A. H. ADUNAREA ELECTIVA. In ședința de astă­zi, d. Leon Ghi­­ca, s’a dată demisiunea sea de depu­tată, și s’a priimită. Dupe acesta s’a citită cereri de congedie și petițiuni, între cari locuitorii de la Giurgiu, se plângă că s’a desființată d’acolo scó­­lele <jise Brâncovenesci. De ce are a făcutu-o aceste fostulă guvernă ? Ca se facă pe părinți se regrete administra­­țiunea Brâncoveanului ? D. Manolache Kostaki a interpe­lată pe d. ministru de interne în pri­vința unui contract­ de întreprindere a vîmflării tutunului turcescă, dată de fosta municipalitate din Iași, întărită de fostul­ ministru de Interne și stricată de minis­­trulă aptoare. D. Cogălniceanu a res­­pinsă îndată și a arătată abuzurile de milione de lei făcute de fosta munici­palitate; a arătată că contractul­ aren­dării tutunului era ero­ună adasă , că fostul«­ ministru sup­ scrisese cererea făcută de municipalitate dioa de dece Octom, căndă numai era ministru, dară că nu sup-scrisese și contractele arendă­rii cari suntă încă ne­supscrise în minis­­terifl; a arătată încă c’asemene contracte se încuviințeză de consiliuiă de mini­ștrii, că prin urmare era în dreptu a strica rona și păgubi lurie arendare ce se făcuse de rona și veta matoria mu­nicipalitate, care voise prin acesta se sconteze viitoriulu. D. Cogalnice­­nu a sfîrșită răipîndă că se închină nain­tea­otărîrei ce va da Adunarea, dară nu se `nchină naintea d-lui Manolaki Kostaki cari vorbesce de moralitatea Municipalității din Iași. Adunarea a­­plaudăndă pe Ministru a trecută la or­dinea dilei. D. Ministru de financie cere a i se acorda facultatea de a emite bo­nuri pentru zece milione și a i se da unu milionă pentru plata procentelor». Deputații ap­ținuți­ană și a psinți alaltă­ ori în numeră de 37 au înfăți­­șiază un proiectă de adresă Comisiu­­nea și Adunarea făr’a imita ce­a fă­cută d-loră în anulă trecută, căndă respinseră amendamentulă presintatu de 32 de deputați, a recunoscută mi­norității dreptulă d’a presinta i nu altă proiectă de Adresă ș’a cerută amâna­rea desbaterii până se va tipări acestă noă proieptă. D. Ministru primariă a combătută proieptulă de comisiunea A­­dunării. Vomă publica acestă discursă in întregulu seu. Ședința publică s’a­otărîtă pentru Vineri, pentru desbate­­rea proiectelor­ de Adrese. DEPEȘIĂ TELEGRAFICĂ. Vinna, 4 Decembre 1863. Concesiunea nu s’a dată încă. Gu­vernul­ garanteza 1,500,000 fiorini ve­nită anuale pentr’ună capitale de 29 milióne. Franciortă, 28 Noembre. In se­­dința de astăzi a dictat confenderațiuni s’a înfățișatu a­creditivulă ambasado­rului danesă . Presidiulu a propusă tri­­miterea la secțiune. In contra acestei­­ nestiri a protestată Baronii Dîrkvik. Alți ambasadori au dec­larată, că tre­bui­­a se refusa ambasadorului regelui Christianu votulă, pînă cândă adunarea confederativă va fi luată că decisiune în privința dreptului de votare pentru Holstein. In urm­a acestoră declarați­­une puinduse oessiune la votii, resul­­tatulă fu în contra admiterii ambasado­­rului danesă, care dure a­cesta a pără­sită sala. După acesta se închise șe­dința. Puțină timpă pe urmă s’a ținută uă a doua ședințîn care s’a adoptată c’uă mare majoritate propunerea Comi­­siunii în privința votului pentru Hol­stein, care sună astufelă: 1. Votul­ Holteinului in Adunarea confederativă este d’uă cam dată suspinsa. 2. A­­cestă decisiună se va comunica amba­sadorului marelui Ducate Baden, Domnii de Mohi. — Leopold, 30 Noembre. La 28 au trecută lingă Wăsgrow în distric­­tulu Zolkiew aprare 80 insurgențî în Polonia rusască. — Gotha, 30 Noembre. Marele Ducată Brunswig a recunoscută pe Prin­cipele Frederică de Duce ală Șleswig- Holsteinului. — Minnich, 30 Noembre. Noptea. Nu este­­ lipsa de instrucțiuni a amba­sadorului Bavariei lângă confederațiunea germană, Baronul­ V. d. Pfordten, care a causat uă amânare în luarea decisi­­unii în ședința de sâmbătă a dietei germane, ci redacțiunea unei propuneri decisive făcute de către Domnu V. d. Pfordten a causat o ună încidinte ne­așteptată. Baronulă V. d. Pfordten a , fostă Invitatü în mai multe rînduri a I dobéndi uă grăbire a decisiunei. DESPOTisMu și lașitate. Aria reprodusă în numerasă tre­­­­cută proiectulu de constituțiune ce I ^fam­ulă francese La Nation, pre­­­­tinde că s’ară fi dată de guvernul­ principelui Cuza, la tóte guvernele Europei, cu rugăciune de a’lă exa­­mina ca se­ să promulge in țară, și care, pentru ori­ce română cu simp­­timinte de română, nu póte fi de­câtă ună actă de înaltă trădare prin care s’ară ucide libertatea și autono­mia țerei, prin care s’ară îngenuchia țera la străini, cerșindu-se ajutoriulă seă, spre a se întemeia, prin trăda­rea drepturilor­ țerei, ariciósa dom­nia a unui despotă. Ministerială actuale s’a grăbită a desminți acestă gravă scrie, arătă d’a­­pă sătăriă pentru guvernul­ principelui Cuza. Dară în facia unui asemine actă, care încă vă dată, o spune că se ne aud­ă și se ne­î nțelegă toți, ar fi uă crime de înaltă trădare, atribuită a­nume și categorică guvernului princi­pelui Cuza, este are de ajunsă uă simplă desmințire in Monitoriulu oficiale din Bucuresci, cândă acea gravă acu­­sațiune este publicată d’ună d­'a,âîi francese și respândită in totă Europa? Nu, domni miniștri, nu este și nu póte fi d’ajunsă acastă desmințire spre a risipi cu deseverșire bănuielile con­tra guvernului în țeră și în străinătate. Adu-ți aminte, domni de primă-mini­­stru, că s’a vorbită chiară în Adunare de ună vechiă memorandumă care s’ară fi dată străiniloră și care este publicată în Archives diplomatiques, ca un actă oficiale, autentică; adu-ți aminte că s’a mai vorbit ă asemine de alte memorie, umilitorie și ucidetorie pen­tru țeră, prin cari se cerșia de la streini reforma electorale, pentru care s’a și dată u­ă votă unanimă ală Adunării d’a nu se primi nici ună a­­mestecă ală străinului in administra­­țiunea nostra, adu-ți aminte că sin­gură ai declarată în sesiunea trecută dupe tribuna Adunării că s’aă dlisă multe despre dictatură, că séra este îngrijită, despre planurile guvernului de dictatură, adu-ți aminte că pe ur­mă ț­rariele străine au vorbită în mai multe rânduri despre alte memorie cari s’ară fi dată străinilor, de guvernul­ principelui Cuza, pentru a dobândi în­cuviințarea se schimbe cu totulă con­­stituțiunea actuale, fără concursulă­țe­rei, întemeindă pentru mai mulți ani dictatura, guvernulă asolută, despotis­­mulă unui singură omă. Ei bine, domnule primă-ministru, ei bine, domni miniștrii, căndă aceste scompte, cari acasă guvernulă de în­cercări arătă de ucid etorie pentru li­bertatea ș’autonomia­­ erei, se respăn­­descă necontenită c’uă ciudată stăru­ință, și căndă astă­zii ele dobândesc a uă formă mai pipăită prin publicarea unui proiectă de constituțiune cerută de la străini și destinată a strivi ș’a ucide națiunea, credeți are dumne­­vostră că este d’ajunsă uă simplă de­clarare în Monitoriă că acelă pro­iectă infamă nu s’a dată de guver­nală principelui Cuza? Nu, domni miniștrii, căndă acestă guvernă este acuzată că chlamă pe străini spre a ucide autonomia, drep­turile și libertățile țere în căndă este a-

Next