Romanulu, noiembrie 1866 (Anul 10)
1866-11-26
ANULU ALU DECELE ————fc——I— — IIMI —11 I...ag.---: VOIESCE ȘÎ VEI PUTE ....— Cap. Dist. Pe arm.............................lei 128 — 152 Pe gese luni.................... » 64 — 76 Pe trei luni..................... » 32 — 38 Peuă lună...................... » 11 — — Unii exemplari 24 par. Pentru Parisu pe trimestru nr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. Istoria dreptului constituționalu. Duminecă, la 1 oră dinai, în salonul și Ateneului Romănă, d. Hasdeu va vorbi despre titlul domnescu la Români, lectura, care n’a putut’o ținea duminicile trecute din causa timpului urati. Biletele se voru găsi la intrare. Monitoriul nostru publică urmatoaiele de pește. Berlin, 3 Decembre. Comisiunea dotațiunei a otărătu cu consimțimântulu ministriloru de a adăogi în proiectulu de dotațiune, pe lângă numele C-loră Bismark, Rood, Moltke Herrwarth și pe acela alü D-soră Steinmetz și Jalkenstein. Berlin, 5 Decembre. Bismark a sosită la debarcaderă a fost primită de D. Stolberg, presidentulă Camerei anteiă, de Dr. Wagner, Abeken și Krudell. Berlin, 5 Decembre. Monitoriulu. După cele din urmă scrii din America, Staunton a desaprobat și cererea lui Sedgiviks de a preda Matamora; el a exprimată nemulțumirea lui asupra conduitei sale. Buletinul Monitoriului Nice: Mișcarea din Candia s-a terminată; numai cățiva aventurieri, recrutați printre Greci și vechii garibaldiani, mai continuă lupta, se speră că în curendă va fi uă încățărare; resultatulu nu e îndouială. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIU ROMANU No 1, REDACȚIUNEA STRATA ACADEMIEI No 20. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii fingeuiu iaruda — SAMBATA 26 NOEMBRE 1866. LUI VINEZĂ-TE ȘI VEI A x -------i-JOI———. Abonamentele în Bucuresci, Pasagiu Românii No. 1. — In districte la corespondinții Jianului și prin poștă. La Paris, la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adres pentru administrațiune la d. E. Carada ANUNCIURILE Linia de 30 fitere........................ 1 leii. Inserțiuni și reclame, linia........5 ~ Bucuresciä? "7" Monitoriul nostru abia ne-a dat a, ici și calea, în pagina a treia, are care scrii scurte despre călătoria Măriei Sale Domnulu Romănilor, la Brăila și Galați. Monitoriul francese de la 15 Noembre publică în întâia pagine, a doua coloniamenante despre acea călătorie, pe cari noi Românii le afirma az î prin fața oficiale a guvernului francesc. Reproducându mai la vale după Monitoriul francese relațiunea călătoriei și cuvântulu ce consulele francese a ținutu Domnitorelui în numele seu și alu colegilorö sei, însemnămu aci numai faptul, adică relatarea în „fóia oficiale a imperiului francesc“ a călătoriei Domnului Romănilor, și titlulu de Principe alu României, ce se dă pentru anteia ora Domnitorilor nostrii, fapte ce guvernulu rusescu va țlice negreșitu că nu suntu corecte. Fiindu că vorbirămu de Francia și de Rusia, și de ce este corectu pentru națiunea cea mare, și necorectu pentru guvernulu rusescu, s’atragemu atențiunea Romănilor asupra unui actu de mare însemnătate. Acestă foță are ații fericirea a fi cea d’ănteiu din tóte ^iarnele Europei care se fi pututu isbuti a dobândi și publica procesulu verbale ale celei după urmă conferințe ce s’a ținutu la Paris în privința nostră. Nu este Romănu care nu va citi cu cea mai mare luare aminte acestu protocolu, și nu este nici unulu care, după ce nu va citi nu va ’nțelege pe deplinu pînă la ce mare gradu guvernulu francese a susținutu drepturile nóstre și celu rusescu le a combătutu, nu e Romănu care nu va ’nțelege în sfărșitu, ce va se 0ioă pentru guvernulu din Petresburg a fi corectű și cumu eu acea corecțiune amű fi fostu astă—^1 desuniți, cotropiți, uciși. Acei cari îl voru citi cu luare aminte și fără pasiune vomu vedé încă de căte periele eramu amenințați, caii de mari erau acele pericle, cănd sensuși guvernulu francese nu le putea combate ci numai ocoli, și cumű numai disolverii Adunării, plebiscitului, votului Constituanții, întrunirii armatei la Dunăre și nobilei și eroicei decisiuni a Principelui Carol I d’a veni ș’a lua în măne cărma Statului romăn, datorimű salvarea naționalității nóstre, esistența nostră. Se citimu, mai repetimQ, se citimu cu luare aminte protocolulu acestua, și multe din cestiunile ce erau nențelese se voru lumina, multe din fapele criticate voru fi aplaudate, și mule din cele ce suntemu datori a face, în viitoriu, ni se voru areta în tótu lumina, asla-felu încătă numai cei cari nu voru voi se le vedă nu le voru vedé și nu le voru pune în lucrare. In numerulű de ori publicarăraă două acte ce au un mare însemnetate morale. Acele acte suntu îndouita demisiune că a datu d. Vasile Alesandrescu Urechiă, către Președintele Camerei și către alegătorii sei. Aceste două acte vorbescu prin ele însele și nu mai au trebuință de esplicări. „Deputatulu, omulu politică, trebue se ’nlăture d’asupra originiloru puterii séle tótu bănuiela, umbra chiaru de pre~ pusti.“ Era unui învățămentfi de care mulți, fórte mulți aveam fl trebuință și care, se sperămu, va fi înțeles și prin urmare imitată. Dară, deputatul, care nu întră pe pórta cea mare, josoresce colegiulu ce represintă, se fosoresce pe elfl însuși și nu mai póte ave puterea morală, fără de care, mandatule de deputată nu mai remăne de că la una mandată de speculă, ș’uă onore de spoială. Felicitămă pe cetățianii orășiani din Beriada c’au solutit s’alegă atătu de bine. Mulți arătee că’n acestü momentu nu mai suntu represintați în Cameră; noi susținemu că din contra ei suntu represintanți și’n Cameră și’n totá Țara; deputatul ăloru a susținută legea și onórea ș’atătfi este d’ajunsă pînă ce printr’uă a doua alegere ílu voru retrămite în Cameră învestită cu tótu puterea morale singura ce face puterea unui deputatu. Publicămumai la valeuă scrisori din Italia, ce ne adreseza mai mulți juni Români cari studieza acolo științele politice, comerciali și drepturi. Ei emită dorințele lorű asupra celora ce sunt de făcută în țară. Venindu din partea generațiunii care va ave în curândü a lua partea sea în afacerile țerei, aceste cuvinte au oă valore mare. Inserăndu-se în fara nóstra cu plăcere, fiă ne permisű a esprime încrederea c’acei juni, cari peste pucină se vorű íntorce în patria loru, voru aduce contingintele loru tínerii și vigurosu causei libertățiloru publice, dreptății și moralității. Adunarea legislativă a începută astă i precum mama anunțată, desbaterea publică asupra alegerilor. — Vom publica în No. de mine procesuli-verbale ale ședinței. Se ne mărginimă acum sa înscrie aci resultatele ședinței de astă-i. Discusiunea asupra alegerilor a începută după ordinea secțiuniloru. D. Raportare alu Secțiunii I a citită raportulu seu asupra alegerilor de la Buzeu. La colegiulu 1, au fostăarecari reclamări, daru nefiind făcute la timpul I și în condițiunile prescrise de lege. Secțiunea propune validarea alegerii, prin urmare d. I. Marghilomană, alesulu Colegiului I, a fost proclamată deputatu. La colegiulu II, pe aceleași considerări, Comisiunea propuindă validarea alegerii, d. Michaelă Pleșoianu a fost proclamată deputatu. La Colegiulu III au fost mai multe protestări, mai ales în ce privesce violarea art. 63, prin urmarea votării după ora 4 după amoj, secțiunea, considerându că mai mulți din cei ce reclamă chiar, au luatu parte la votu, propune a se declara alegerea de validă. D. Crade a cerut acu astă ocasiune a se regula de Adunare cestiunea dacă potű întră în colegiile orașiului alegători ce locuiescu în comunile rurali. Acesta cestiune rentăiindu a se trata în viitoru, s’a proclamată d. C. Deșliu de alesu alu Colegiului III de Buzeu. D. Raportare arată că la Colegiulu IV suntu mai multe neregularități și violențe, c’a fost o amestecă ale puterii armate și că mai mulți alegători au fostu opriți d’a vota, că s’au destituită primari, etc. Comisiunea dara propune suspenderea alegerii și anchetă parlamentarii Adunarea aotărit, a seamăna desbaterea pînă ce Camera se va constitui. Trecêndu la Covurluiu asupra alegeriloru Colegiului I, unde din 16 alegători d. Lascara Catargiu a avutu 15 voturi, comisiunea propune admiterea, nefiindű contestări, d. L. Catargiu este proclamată deputatű. La Colegiul I II este ales d. M. Cogălnicianu cu 35 voturi din 43. Majoritatea comisiunii este pentru admitere; că minoritate însă a fostü pentru respingere pe considerarea votului Constituanții. D. Blaremberg formuleza într’uă propunere opiniunea minorității și cere respingerea d-lui Cogălnicianu, in considerarea calorii doue voturi emise de Constituante. D’aci se rădică să desbatere furtunosa, în care fac parte d-nii Blaremberg, Mareșiu, Al. Lahovari, Sichléau pentru respingere; d-nii Costaforu, Botărescu, Dam. Tăcu, P. Grădistianu, Cogălnicianu, etc. pentru admitere. Dóue discursuri mai alesu avemü a însemna, cuvintele simplite ale d-lui Blaremberg și însemnatuin discursu alü d-lui N. Ionescu. D-sea a aretata că statutulu de la 2 Maiu a trecută ca unu meteorit întunecosu pe orizontele țerei nóstre, daru cu resultatele loviturei de stătu din 2 Maiu au fostu condamnate, în facia națiunii, d’aceia chiarű cari au proclamatu asolutismulu unui omu și cari apoi inșii l’au stigmatisatu. Astă-li daru căndu acelű a chiaru care a fostu autoriulu stabilirii regimelui personale, recunosce greșăla sea și vine a cere se s’așeḑe și ele la masa libertății proclamată de 11 Fevruariu. D. Ionescu e de părere că Adunarea se imiteze esemplulö colegieloru electorali cari au iertată p’acelü omu, se-i ierte și dînsa greșăla făcută într’unu momentu de reterire. D-sea róga daru pe autorii propunerii a o retrage. D-nii Blaremberg ,și Al. Lahovari declară că, remătîndă cestiunea în termeni puși de d. lonescu, își retragă propunerea. D. Cogălnicianu a fost o dată primită și ședința s’a rădicații la 5 % ore. — Mă ne vomu publica procesuri verbale, atragemu de astă-i atențiunea asupra acestora desbateri cari au uă importanță din mai multe ponturi. * I Citimu în Monitoruk francese, urmatoria corespondință din Brăila cu data din 15 Noembre. „Alteța sea Serenisima Principele României Carolă I, după recunoscerea sea de cătră Porta și puterile garanți, a întreprinsă o discursiune în orașele din josulu Dunării. Plecată din Bucuresci la 12 Noembre, Înălțimea sea a sosită la Brăila la 13, pe la opiu ore sera. I s’a făcută priimirea cea mai căldurosă. înălțimea sea a trasă la d. Sgardelli, unulu din principalii comercianți, vice-consulele Olandei, care pusese la disposițiunea înălțimii sale casa sea unde i s’a făcută uă priimire în adevăru domnescfi. „Séra chiară principele a priimitu autoritățile romăne, prefectura, municipalitatea, tribunalul, clerulă, corpulă oficiăriloră, etc. dintre cari cei mai principali afi și fostă invitați la mesă la care nu puteau se aibă loc de cătți 36 persone celți mulții. După mésa principele s’a preumblatu în tresură pe ulițeie cele mai însemnate și s’a oprită pe piața cea mare iluminată într’ună modă strălucită și unde se aprinseseră focuri de artificie. „A doua di la 14, înălțimea sea a visitatu bisericele, spitalele, închisorile, sculele, s. c. 1. întorșii acasă, înălțimea sea a priimit.și corpul, consularia, deputațiunile comerciului și câteva corporațiuni din orași, precumă și diferite persone private. „Consulele Franciei din Brăila fusese însărcinată ca decană, a redige în numele consuliloru uă adresă cătră Principe. „Etă testutu acestui cuvîntu : „—Principe I corpulă consulariu care se află aici ș’fiiu cărui interpretă am onórea sa fiu, e fericită de a puteastă di se ureze buna-venire Înălțimii vóstre Serenisime, și se-I oferescá felicitările sale, precumu și espresiunea sinceră a dorințelor sale. Toți suntemii convinși că de la suirea înălțimii vóstre pe tronă, va data din tóte privințele pentru țară și pentru comerciu în genere, uf eră nouă de prosperitate neîncetată crescente. Toți vomă aplauda din tóta animala realisarea acestei speranțe. Principe corpulu consulariu are onorea d’a ruga pe înălțimea sea Serenisimă se primescu omagiului profundului seă respectă, precum și asigururile întregii sale simpatie pentru țara peste care înălțimea sea este chrămată se domnesca.“ „Principele a respunsă prin căteva vorbe de mulțămire pentru simptimantele ce i se esprimiseră, și a terminată dicăndă că desvoltarea comerciului și industriei țerii séle este și va fi obiectul celora mai constanți preocupațiunî ale sale. După prănilă principele a mai vîsitatu grădina publica, portulu și pretutindeni mulțimea i-a făcută uă strălucită ovațiune. Sóra a avută la mésa cățiva din principalii comercianți facându parte din deputațiunea comerciale: „înălțimea sea a părăsită Brăila dimineța la 15, și cu tóta grozava plaia ce cădea, lumea se adunase cu grămada și l’a salutată cu ura frenetice. Prefectură, care lă însocise, s’a întors« peste di și a mersă îndată pe la toți consulii de le a mulțămitâ în numele înălțimii sale de visită ce îi făcuseră și le despresă părerea de reă a Măriei sale că scurta sea ședere nu i-a permisă se le adreseze uă invitare. „Principele a fostă două mare afabilitate cu toți și a lăsată uă impresiune din cele mai favorabili. S’a remarcată că programarea s’a urmată întocmai cu uneiactitudine militaria, fie care a fostă primită la rândului seu, nimeni n’a așteptată una minută mai multă peste ora ce i se arătase.“ ce. — Pînă atunci inaugurăndă Patriei prosperitatea și progresulu de care este lesne priimitorö unu poporö generosu și bine condusă, nu putemu de căzu se esprimemă dorințe intime, facêndu apele la toți ómenii de bine, la Națiunea întregă, se pură mănă de ajutoră la înălțarea edificiului ale căruia temelii suntu puternică așezate acumu, ca cu uă oră mai nainte se íirau la adăpostii în contra furtuneloru ce ne aru mai amenința. Și acele dorințe intime, credendu-le salutarii pentru scumpa nóstru Patriă, se espuneme aci cu dreptul ce dă datoria bine simplită. Dorimu, peremu ca puterile Statului se lucreze pentru astă dată celű puține, într’uă completă armoniă, fără de care organisarea salutariă ce suntu chiămate a face aru suferi înțărcare, perdere de timpe, și aru da locö pute la suprinderî neprevedute. Dorima, cereme ca corpurile legiuitóre se fiă gelose de tesaurul, ce Națiunea le a încredințată spre păstrare. Se nu se atingă nimeni de Constituțiunea țerei nepedepsitu aspru și nemijlociții, și modificările ce suntu a se face legilorűesistenți se nu se abată întru nimice din spiritulu acestei Constituțiuni, se nu mai lase locă interpretațiunilorQ culpabili, liberticide. Dorima, ceremii ca puterea esecutiva se activeze instrucțiunea poporului spre a pune capeta cătă mai curîndă proletariatului crescută peste mesură și provocată de imulțirea funcțiunilor, de ușiurința cu care mediocritatea, propună altora profesiuni și meserii, ignoranța unită cu trândăvia, s’au rădicată pe treptele birocrației de multe ori până în culme. Facândö apele la adeveratele virtuți cetățiănesci, chiămăndu la funcțiuni ómeni integri și capabili, aplicațiunea legiloru nu va mai fi falsificată, libertățile publice voru sta neatinse, și în tota virtutea loru bine facătoriă. „Daru nu suntu numai legile cari ocrotescu pe cetățieni, see Napoleone III, în opeiile sele, este încă maniera cu care ele sunt esecutate, este maniera cu care guvernulű esercită puterea. In Englitera autoritatea nu este nici uă dată pasionată, purtarea iei este moderată și ’n totudeuna legale, de aceia nici se cunoscu acolo călcările domiciliului unui cetățiană, la care este cineva atâta de espuse în Francia sub numirea de visită domiciliară, se respectă secretulu familiiloru, lăsăndu neatinse corespondințele........“1) Domma în fine din tótu inima, ca Domnitorule Româniloru se conserve în inima mea pentru totudeuna iubirea, despre care a datu probe îndestule poporului care l’a primită în mijloculu său cu atăta fericire, se continue Domnitorulö a avè acea iubire ce simte părintele pentru uniculă său fiu, căruia consacră tóte îngrijirile sele, și pentru care se supune la totű felulă de sacrifice, numai spre a’lu face folositură societății și prin urmare mulțămită și fericită. Asia se ne ajute Dumnezeulu părințiloru noștri se fiă, căci numai asia vomă învinge greutățile cele mari, numai astafelu voma reuși a ocupa cu demnitate loculă nostru la banchetulu celu mare alu popóreloru. Se nu uitămu că Königratz și Sadova au fostu pate numai preludele acelei lupte ce se pregătesce de multă timp, în consciința omenescá. Se ne aducemu aminte încă, și în totu momentulu, că pe muchia 1) Oeuvres complétes de Napoleon IU. ----------- Italia 1866, Noembre 25. Onor, Domnu Redactore, Dați-ne unu colță în iabulu vostru ca se puterau esprime și noi în publică simțimintele și dorințele nóstre intr’acésta epocă de regenerațiune. Departe multa de scumpa nóstra Patriă, gândirile nóstre n’au încetată de a se îndrepta către cerinle sub care amu vedutO cea d’ânteiuradă de lumină, spre pamintulu pe care amu făcut cei d’ântâia pași în viață. Suptu ocrotirea plină de iubire a ființilor, pe care le prețuiesce omulu mai multu după Dumnezică și Patriă, și de care suntemu atâta de departe acumu. Bucuria dară și întristarea ómenitoru de bine au avutu unu ecou puternică în animele nóstre, și durerea ce a trecutu peste nefericita nóstra țară ne a impuso obligațiunia de a lucra cu stăruință necurmată pentru a deveni folositori cătă mai curăndu societății în mid’loculu căreia avemu a ne intór