Romanulu, august 1867 (Anul 11)

1867-08-05

ANULU ALU UN­SPRE­ PE CELE­­ O IES CE ȘI VEI POTi: Cap. Dist. Pe anii..............................lei 128 — 152 Pe ș6?“ lună.................... » 64 — 76 P­e trei luni...................... » 32 — 38 Pe­uă lună....................... » 11 — — Unu esemplarü 24 par. Pentru Parisu pe trimestru nr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. ADWITSTRAȚIUREA, PALAGIULO ROMANO No­i.­­ . SED AC­ȚIU­­E A STRADA ACADEMIEI 22. SAMBATA, 5 AUGUSTU 1367. LUMINEZA­TE ȘI VEI­NI ----------­Abonamentele în Bucuresci Pasagiu lü Românii No. 1. — In districte la cores­­pondințiî pariului și prin poștă. La Pa­ris la D. Caras-Haltegrain, rue de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru adm­inistraț­iune la d.T.Paleologu ANUNCIURIT. E Linia de 30 litere........................ 1 leu. Inserțiuni și reclame, linia....... 5 - La 15 Augustü espirandu prenu­merarea maij multora abonați, cei din judecie suntu pre­­vestiți prin banta chiara adiariului, care rearată espirarea termenului, cei din Bucuresci au fostu și vor­ fi preveniți prin impărțitorii foiei. Acei dară cari vor fi bine-voi a pre noiți abonamentulu­ suntu rugați a nu ’nti­ilia, spre a nu încerca în­trerupere. Toții d’uă data se face cunoscuții d-lorii abo­nați, ale cărorii abonamente au­ espiratu și cari n’au regulatu prenouirea, că aceștii numeri­ este celii mai după urmă ce li se trimite. Administratorele Romanului TIMOLEON PALEOLOGU. SERVITXU TELEGRAFICI­ LUI ROHARULUI. BERLIN, 13 Augustu. Foiele oficiase declara că nici uă dată n'a fostă vorba deă întilnire in­tre Im­peratură Napoleon I și regele Prusiei. Imperatură Austriei va merge probabile la 28 la Paris. PARIS, 13 Augustă. Imperătorsa și Principele Imperiale plăcu­­mane la Chalons. Plecarea la Salz­burg va fi la 17. Șederea acolo va fi de 4­­ Zile. Regele Greciei a sosită astă dimineață în Paris incognito. Scadra francese a luată de pe țermurii Candiei 2000 de bătrăni, femeie, și copii. CONSTANTINOPOLE, 12 Augustă. Se asigură că Omer-Pașta și-a dată demisiunea pentru că Contra-Amiralele francese Simon și alte corabie neutre au forțată blocul« Candie». FLORENZA, 13 Augustă. Garibaldi este la Sienna. S’asigură că prepară un cercare de in­­versiune în Statele Romane. Guvernulă voghiază cu activitate fruntariele. NEW-YORK, 13 Augustă. Președintele John­son a destituită pe Stanton ș’a numită în locu’î pe Grant ministru de resbclu. NEW-YORK, 13 Augustă. S’a­probată forma­le că Maximilian a propusă lui Juarnz prin Sta­­tuiile­ Unite, se părăsescă Me­xiculă pină căndă pe finanțnța Imperiului va fi decisă de, poporui. Seward, ministru de cileric­ală Statelor­ Unite, a refuzată însă a comunica lui Juarez­astă pro­punere, ne­voind­ă so recunoscu pe Maximiliane. Corpul­ lui Maximilian­ a fost­ dată baronului Magnus la Mexico. PARIS, 13 Augustă, țliabiulă la Patrie Șiee: Imperatură și Imperătorsa voră pleca în 18 Au­gustă de la Chalons, se voră opri să nópte la Augsburg și voră sosi în 19 Augustă la Salzburg. BELGRAD 13 Augustă. Qarasehanin a ple­cată la Ivanca (Ungaria) înaintea principelui de Serbia. PERA, 13 Augustă. Sultanul« a primită erî pe demnitarii imperiului pînă la rangul­ ală 2-le. I BH5 București Augustu. Recunoscința, a­­ zise cine-va, este memoria inimei. Dovada, til­ce d-nu E. Quinet, în epistola sea cătră Mi­nistru afaceriloru străine a­l României, „dovada ce dă uă națiune ce ese din abisu, că-și aduce aminte de cei cari au crezută întrensa și ’n desceptarea iei din mormêntu, atestă nobilitatea și bunătatea inimei poporului românö.4" Acésta dovadă a datu-o erî, din nou și cu mare tăriă, comercianții, ce­­tățianii de frunte și poporulu Capita­lei, prin manifestarea sinceră și splen­didă ce au facutö, în facia lumei în­tregi, la consulatulű generalú ale Fran­ciei. Da, Românii au voite se vie. Eu­ropa întregă vede că sunt­ recunoscători Imperatorului marei națiuni, și că sunte mândrii și fericiți a arîta recunos­­cința lore. Publicamii mai la vale uă mică dare de sâmă despre acésta manifestare na­ționale, precumu și discursurile ce s’au pronunciatu. Bucurescenii au profitatu d’acestă ocasiune spre a face uă nouă mani­festare, atâtu în favorea guvernului ac­tuale, câtu și pentru învățații repre­­sintanți ai României întrege ce se află întruniți în Bucuresci pentru a „e­­libera limba română.4* Se profitămu și noi d’acésta a doua manifestare spre a pune luptu ochii națiunii câte-va linie din tliariulu din Bucuresci Na­țiunea de la 2 Angliștii. cea ce­­ fiee scelfi țliariu despre serbarea și mani­­festațiunea de la 31 iulie și 1 Augustu. .,s’au petrecutu fapte, s’au pronun­­ciatu cuvinte de cătră masalagii cote­riei, prin cari inimicii Româniloru suntu preveniți a ne ’mpedica operarea la e­­dificiulu nostru naționale.“ Și mai la vale tjtce: „Ni se spune că d. Crezulescu a respunsu masalagii­oru de la tipografia d-lui Rosetti prin încuierea porțiloru. Pre bine ai facutu d-nu­e Crezulescu!(') ,,Unu tablou atârnată de unu bal­­conu pe calea Mogoșioieî, a pusu vîrfu patriotismului trădătorii Poliția Iu-a vei slutű și a tâculu. Noi ne credemu că acest tablou a fost­ pusă cu inten­­țiune de a compromite societatea li­­terariă ca bănuită de întențiuni.... po­litice. Și décà guvernulu a toleratü esistința acelui tablou, fiu cine înțelege acumü déca are séu nu unu tacta po­litică spre binele séu spre reala vii­torului nostru naționale.“ Toți sciu că banchetulu și tóte câte privescu ceremonia de la 31 iuliu și 1 Augustö, precum­ și manifestarea din acea seră, s’au facutu prin iniția­tiva membriloru Atheneului Românu, și supta a loru direcțiune. Toți sciu că d. Crețulescu a primită manifes­­tațiunea cu obicinuita-i bună­ voință și c’a respunsu la salutările ce i s’au făcută, prin cuvinte demne de unu gentleman și de unu Prim-ministru. Era însă că Iriariulu Națiunea, nli se sfii, în facia tuturorö, a scrie, că mem­brii Atheneului Romănu, au făcută, séu célu puginu au președ­utu nisce fapte „de masalagii ai coteriei,“ și că mani­festarea, făcută în acea sera suplu aus­­piciele membrilor­ Atheneului, a fostu compusa ,,de masalagii de la tipografia d­lui Rosetti cărora d. C. Gretzulescu le a ’nchisu porțile.“ Lăsându pe onorabilii membrii ai Atheneului,a respunde sé va tăcea, în cea­ a ce-i privesce, vom­ face întîm­­pinare numai în cestiunile ce intră în dominiulu presei. La ânteia acusare că „s’au petre­cută fapte, s’au pronunțatu cuvinte prin cari inimicii Românilorü“ ș. c. l., voiau respunde pariului Națiunea, cu cuvintele venerabile lui d. Cipariu. „Inimicii națiunii romăne, ca toții déuna, voru flice că avemu tendine subversive și ostili altora națiuni, insă care lucrare, fiă călu de onestă, nu și—a avutu inimicii sei? Și căndu a f­i » * _ r J.. is f­­­r I...ia fost o vr’uă dată Românulur aperate de suspiciuni malevole?“ La a doua acusare, că d. C. Cret­­zulescu „a închisit porțile masalagi­­ilorö de la tipografia ddul Rosetti,4" respundemä : 1­iö Gă nud. Rosetti ci Atheneule române este tacsatu de masalagii s.c.l. și că d. Crezulescu a primitö mani­festarea ș’a și respunsu îndată la cu­vintele ce ea i-a adresate. Erórea daru este ș’aei de bună voie din par­tea­­ juniorii Națiunea. La a treia acuzare, adresată guver­nului, că „Poliția n’a dat­ josö tran­­­sparintele de la balconulő din calea Mo­­goș0ie­ 4 respundemö c’amu fostu, sun­­teme și vomu fi contra amestecului poliției în afacerile private, tliariulu Națiunea este consecințe în aceste puntu, t) Aflăm­ că Membrii Atheneului carî au îm­părțită lampionele cu can s’a făcută manifesta­rea, au înscrisă p’uă listă anume pe acei în mânele cărora­a au încredințată acele lampione , pe cari listă, negreșită, nu potu figura decătă profe­sori și studințî. Aceștia sunt:­are­masalagii dupe Siamiulă Națiunea ? Nota Red. Precum, cere ca guvernulu se lo­­vescă­­ fiarieie cari nu-i pla­ce, ceresc surpe și transparinții ce-i potu dis­­plăce, precum­ guvernulu’ lui Vodă- Guza a surpate dupe casa d lui G. Sutzu, marca familiei séle. Din norocire însă, pentru noi, nu suntem a soptu guvernfi „despotice­­liberale“, și prin urmare opiniunea pu­blică, era nu guvernulu va surpa b­­­­ariele și transparinții cei subversivi, precumu se surpă deja, cându prin dis­­prediulu și cande prin desraiutirile ce le dă. Publicamu mai la voie una din pe­tițiunile date domnitorului de către unii din arendatori, în favorea Minis­­teriului actuale. Avemu deja­ și alte pe­­tițiuni și manifestări făcute deja prin telegrame de la judecie, pe cari le vornu de publicității. Pentru ații ne mărginimu in a susține c’aceste ma­nifestări, atătă de spontaneie,­ stătu de mari ș’atăto de unanime, precumu și cea de éri sérá, în capulu cărea­a erau comercianți de frunte, avocați, ómeni de litere, meseriași și lucrători, au facutu, cumu flice atătu de bine în circulația mea de a­ fi d. Ministru din întru, ,,au facutu pe țară se pi­­păiă și se se’ncredințeze că libertatea, care este paladială Independinței unui Stată mieu,“ este mai eficaciă de­câtu despotismulu spre a mănține ordinea ș’a respândi binele, în tote modurile, și că prin libertate se ’nfrenge mai cu­lesnire și cu eficacitate, tóte fe­lurile de v­oințe. Ast­­fel, Gazeta de Iași, Națiunea, Moldova, Convențiunea, Reforma, Plebeala, au srisit că națiu­nea este cu densele și contra Guver­nului. Miniștrii le au lăsată se calom­nieze în totă libertatea și națiunea a­­cuma, manifestă cu tăriă că ea fostü și este cu guvernulă actuale și a în contra acelora isiorie. Aceste manifestări vor­ arîta ase­mene, acuma ca totu­deuna, că cea­a ce voiesce în adevera­tă națiune o dobéndesce. Miniștrii actuali ș’au fost datű de misiunea și nu se mai putea retrage d’uă camă dată; ni se spune insă că M. Lea, ar fi însărcinată cu formarea noului cabinetű pe d. Ștefan Golescu. Ecă dară deja că manifes­tarea s’a implinitu scopulu­i ei, și de va mai remănea ceva neî mplinitu, nu șoimu, printr’uă speriință de mai mulți ani, că ori ce greunle punemu în pă­mentă, trebue căte~va luni, ș’uă pieie bună ș’unu tare caldă spre a­ lu face a rodi? Nu scrmă prin spera­nță că pentru ca uă manifestare se fiă cre­zută pe deplini, trebue se i se lase putinii timpu spre a dovedi că este stâruitorie, era nu numai espresiunea unui momentu ? Le scriau tóte aceste și d’acea­ a, acuma ca totu deuna, <jfi­­cemu Românului: „Voiesce și vei púie.“ Publicămu mai la vale­uă epistolă a d-lui Meleghie, care trateză asu­pra legii de rescumpărarea embaticu­­rilor­ și bed­uieleloru pe care o re­­comandamö d-lprö miniștri și publi­cului. Circularea d-lui ministru de Interne către toți d-nii prefecți. Domnule preferă. Stringerea la timpu a unei recolte, care, prin întinderea și, în mare par­te, prin abundența sa, făcuse pe mulți se se temă că brațele din România n’o se pará s’o prididescă; recrutarea care, în mare parte, s’a facutö fără abusu; încetarea focuriloru, cari de­veniseră periodice într’uă parte a Ro­­mănieĭ, precum­ și împuținarea, în­ tr’une mode simțitoru, a tâlhariloru, suntu resultatele activităței și inteli­­ginței ce ați pusu în serviciulu ad­­ministrațiunei districtului ce v’a încre­dințată Prea Inaltulă Nostru Domnu. Me simte fericită, d-le prefecture constată acésta în publică și se vĕ mulțămescu, în numele Măriei Sele, atât și d-vtră câtu și subalternilor­ d-vós­­tre de bărbăția ce ați pusă în împli­nirea datorielorű d vóstre. Vĕ facil aceste mulțămiri eu atătu mai multu curagie, cu câte suntu în­­credințatu că în acestă, ocasiune suntu organule unui simțimentu generalu. Și nu adevĕre, d le prefectu, dacă re­sultatele ce ame dobéndite suntu mul­­țămităre din punctulu de vedere ale intereseloru materiale, ele au, însă, uă însemnetate de unu ordinii și mai înaltă. Au­ făcută pe țeră se pipăiă și se se încredințeze că libertatea, care este paladiulu independinței unui Stătu mice, nu are de consecință naturală anarh­ia, că dreptatea este mai pu­ternică și mai eficace de­cătu arbi­­trariulu și că moralitatea este singură care conduce societatea la prosperitate. Aceste credințe ce au­ contribuită, d-le prefectu, a se săpa în inimele Romăniloru, devină garanțiile cele mai puternice ale Tronului, unde reșâde virtutea, și ale constituțiunei, în care libertățile nóstre sunt­ înscrise. Primiți, d­­ o prefectu, încredințarea osebitei mele consideration­. Ministru, I. Brătianu, No. 15,817, Augustu 1. MANIFESTAREA DE LA 3—15 AUGUSTA. Eri sora unu forte mare numerü de cetățiani Bucurescianî, între cari mulți din cei mai însemnați comersanți ai Ca­pitalei, s’au intrunirü în grădina Sf George Naon. Acesta întrunire avea dreptui scop, a manifesta, cu ocasiu­­nea serbătorii onomastice a M. S.­peralului Napoleon­, iubirea și recu­­noscința poporațiunii Capitalei pentru generasa Francia și marele iei Impe­­ratore, cărora­a România datoresce în mare parte, esistința iei suverană Cetățianii Capitalei voiră a mai profita de acésta ocasiune pentru a esprime iu­birea și mulțămirile sorii ministeriului actuale și profunda lorii părere de reă pentru retragerea lui de la cârma țere. Pe la noue ore că fi dă grădina abia putea conținea mulțimea ce se adunase la ac­esta întrunire, se dele citire adrese, ce era a sa prostata d-luî Aginte ala Franciei, și se votă cu aclamațiuni unanime. După acesta se propuse, ca totă cu acesta ocasiune adunarea se merge în corpore la Președintele consiliului de Miniștri, d. G. Crețulescu pentru a-i esprime iubirea Capitale­i pentru Ministerială actuale și vina sea părere do­reă pentru retragerea lui, se dore citire și adresei ce trebuea a se prestata Președintelui. Ambele propu­neri fură votate în unanimitate prin ri­dicarea măncloră, cu gravitatea ce cerea­uă asemene împrejurare. Se propuse apoi adunării a se alege unu comitată de sapte membri, cari se presinte a­­dresele votata d-luî Aginte alu Fran­ciei, și d-luî Președinte al­ consiliului; propunerea fu primită în unanimitate, și apoi însăși adunarea propuse și pro­clamă de membri pe d-ni. Martinovici, T. Mehedințianu, T. Paleologu, Gr. Ve­­­liade, Gr. Serrurie, T. Toncovici și Tă­­nase Cofetarulă. îndată ce comitatul, în ostul fel, formată cetățianiî întruniți, eșiră din gradina și primindă la porta facie, se înșirară spre piața St. Anton. Manifestarea, care avea unu efectu din cele mai splendide trecu prin piață, prin strada Caro­ și se înaintă, în cea mai fru­­mosă ordine, pe podul­ Mogoșaiei spre consulatul­­ Franciei. Lungimea conduc­tului pe fac­ep era imensă și mai multe mii de cetățiani, pentru cari nu fură ăote de ajunsă, adaogaț la splendórea și imposanta manifestare!. Doue musice !e garden naționale, merg ttabu în frunte animau și regulau alternativă mersură a­­cestei mărețe manifestări care ajungându în curtea consiliului Franciei se dispuse­u­ ordine, îndată comitatulă manifestării merse spre a prestata adresa votată­­ lui Aginte; elă fu primitu cu bună voință și I). Petrescu date citire u­rmă­­tórei adrese: Domnule aginte, ,Sorbăt­ 5rea M. S. imperatorelui Fran­­cesiloră este uă serbătoru pentru Ro­mânia Intrega. Francia, prima națiune a lumei, sora cea mare In familia ta­­ină, ne-a susținută și incuragiată in­uptele nóstre de regenerare, și mul­­ămită iei, România se află astă­zi în­tre Statele suverane. Națiunea română are profunda convicțiune, că tota Fran­cia o va ajuta a complecta opera na­­ionale și organisarea țerei pe calea democrației și a justiției. Permiteți-ne d-le aginte, a ve ruga se presintați ü. S. imperatorelui expresiunea simți­­m­enteloru de recunoscință și urărrile capitalei României. „Ve rugămu în acelașă timpu do a face cunoscută d-sul baron d’Avril pă­rerile nóstre de­red că nu este pre­sinte la acesta manifestațiune. Aginte ale Franciei în acești timpi din urmă, d­ă a­sciută se căștiga amarea și sti­ma Romăniloră, prin simțim­intele des­pre cari a dată proba către țara loră: „Primiți, etc. etc.44 D. Aginte respunse că nu va lipsi d’a transmite Maiestății Sale Impera­­torlui urările poporațiunii capitalei și că crede a fi înterpretată Augustulul sea Suverană, Napoleone III, asigurăndă pe Romani de simpatia și solicitudinea ce a avută și va avea totă­dauna Francia și Imperatorele iei pentru România. D. Aginte propuse apoi comitatului a purta unu toastu însenătatea M. Sale Imperatului, cea­a ce se făcu în cele mai întusiaste aclamări ale manifestărei de: Trăiască Francia! Trăiască Na­poleon © 111 ! După tos­lul 0, purtată pe balco­u, pentru Imperatură Francesiioiu, d-lu Aginte se adresă către poporațiunea adunată cu urările, trăiască România! Trăiască M. S. Carolul! La aceste simpatice și bine-voitorii urări, res­­pinseră aclamațiunile entusiaste și pa­triotice ale poporațiunii capitalei, la care se uniau­ fanfarele ambelor­ musice. Resultatulă licitațiunea moșiilor­ Statului din România de peste Milcovă pină la 4 Augustă este: 25 Moșii 8’au confirmat«. 522,818, Lei Venituri anuală pentru periodulö viitoriu. 4­70,887 Venituri actuală ale acestora moșii. 51,931 Sporti, sec 11% In’favorea arendăriloru viitóre. 599,916 venituri acestor­ moșii îna­­inte de legea rurală. 522,818 venituri periodului viitorie. pucina, sau 12%%. 76,198 mai BBS ® ®“»TM !

Next