Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)

1868-01-14

38 ___——- i pănea poporului românii, voi nu protestați, ba­­ncă fiți servnați și luați decorațiunî. Pe căndu nu ne plătia cea­a ce ne datoria voi tă­ceați, și âncă ne acusați că facem fi peirea fereî combatendu-lu; ș’acunm căndu guvernulu Rusiei voiesce a ne ’ntorce banii ce ne datoresce, acum cându­elu redică oostea lui din Ro­mânia, îlu acuzați că ne voiesce reu și că guvernulu care­ le dobândesce tóte aceste­a vândutu Rusiei inte­resele țerei. Cinstiți boiari, ne mul­­țăminm din inimă de destăinuirile ce faceți națiunii. Dumnezeu se ve țtă întru sfănta sea pară! ROM­A­ImN 14 IANUARIE 1868 ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de la 13 Ianuar­iu 1868. Lupta președinta provisorie a d-lui N. Golescu. Present 91 din deputați Se dă citire resumatulu ședinței prece­­dinte, și se aprobă. D. G. Știrbeiu cere concediu de 15­­ zile flindu bolnavii, se acordă. D. raportorii pentru alegerea colegiului I de Tutova, dă citire raportului. Majori­tatea declară că la acesta colegiu nici oă alegere nu s’a făcută. D. Manolache Costache insă ă­ comunicată acte din cari se vede că s’a urmatű alegerea, în modă ilegale. Majorita­tea propune a se anula alegerea căci s’a violată articlu 55 din lege. Minoritatea pro­pune a se recunosce de bună alegerea. D. Manolache Costache. Dacă m’am suit la tribună am făcut--o mai multă pentru a ruga se­te de discuțiune, timpulă celă mai mărginită. N’a fostă nici uă dstă pentru for­mele pompose, a păstrată simplicitatea cea mai mare. Astă­felă căndu își va face tes­­tamentulă va prescrie se fiă înmormântată cu ună singură preotă. Cere voiă se flă în astă ocasiune singurulă seă preotă. Ruga pe amicii sei se nu ie parte la discuțiune, căci chiară elocința unui Demostene nu va putea isbuti dacă nu va provoca ună simplimăntă de desgustă și de îndemnare pentru ună faptă atăt de monstruosă. Și eră șî dacă Camera nu va privi alegerea sea ca făcută după lege nn d-sea va cere a aprobarea. Nu cere nici indulging, nici ertare nici uitare, nu se preocupă de persona d-sele și căndă ară­ta­ Ce-o ar avea acte pentru a proba în favorea d-sele. Dară cere a se face abstracțiune de persona d-sele. Va nara numai faptul­ ale­gerii. Va face încă uă rectificare d-lui Co­­gălnicianu, uă rectificare istorică, care va servi pentru istoriă. In ședința de a­ l­asta ieri d. Cogălnicianu a­fisă că nuau fostă din drepta acei cari aă luptată pentru progresă. La epoca de renascere de la 1848, în lupta care a urmată, între cei cari au fostă duși de guvernă la Macină a fostă și d-sea. E­­rau 12. 4 Resețî 1 Catargiu 1 Cantaco­­zino 1 Miclescu, unu Lățescu ună Romalo m­ă Cuza și d-sea­ figuraă 11 din drepta, prin urmare căndă se va aminti de acelă timpă se nu se­ifică ca drepta ma lucrată la renascerea Romăniei. Acesta cătă­ pentru participarea dreptei la progresă în Romania. Dacă dincolo de Milcovu­nă scrisă mai multă, cei de dincolo aă făcută unirea. Cei d’ântin­ă Romăni întruniți pentru a păși pună cale de progresă, au făcută uă întrunire la d. Cantacuzino la Iași unde d. Cogălnicianu și d-sea erau secretari; atunci erau modești nu ocupaseră înaltele posturi cari le au dată celebritate. Luptătorii din acea întrunire erau cei mai mulți boeri și trebue se se recu­­noscă și d-feră participarea la facerea stărei actuale de lucruri. In acea întrunire, d. Ma­­vrogeni a contribuită multă prin pena d­sere. Dacă după 11 Februarie muar fi fostă trei bărbați din drepta, unirea ar fi fostă con­­promisă. Fără concursul ă lară unirea nu S’ar fi intemeiată, d’acea­ a se se de și drep­tei partea ce o merită. D. Cogălnicianu a disă c’a fostă liberală și c’acumă este privită, ca uă rugină. In ziua de 3 Ianuariă 1868, me­morabila deschiderea sesiunei actuale, am fostă respinsă de la ușia adunării, atunci m’am re­trasă întruă cameră a mitropoliei; acolo a venită m­ă companionă de nenorocire, d. Ce­sar Boliacă s’a mirată și ham întrebată, ce caută, i­ a $isfi, că suntă din drepta, am vîn­­dutu țara muscaliloră sau nemțiloră, dară d-ta, omă ală poporului ce cauți aci? Și a­­cela a fostă respinsu ca și mine. In 18­66 am fostă respinsă respinsu d’un adiutante, in 1868 am fostă respinsă de unu aginte ală policiei. După acesta citezu faptele unoră mari omeni ai revoluțiunii francese din 48, în care Iacobinii după ce am făcute cele mai mari servicie progresului am fostă victima Girondinilor, ce s’aă rădicată mai în urmă, și d’aci conchide că, și la noi este egalitate dară nu libertate. Am fostă la Beriadăla alegerea colegiului II, dară primar iusă ua deschisă colegială, suptă motivă că nu eram 25 de alegători. D-sea a înțelesă că acesta e să pătră în gră­dina d-sele, a telegrafiată îndată la domnă dicăndă că așceptă justiția. A așceptată apoi dove­­ jile pînă la alegerea colegiului I și s’a presintată la alegere, dară totă acelă res­­pinsă a dată primariulă. S’a arîtată primă­riului că mare acestă dreptă, însă d. pri­­­mară a dish c’asta prescrie art. 55. D. le­­puria nu a căutată se’să convingă, dară nua voită nici într’ună felă. Primariulă interpreta j legea cu tote că nu avea altă dreptă, decăt numai a vă aplica; dară primariulă n’a voită j se înțelagă acesta. Atunci alegătorii aă pro­cesă singuri la votare. Pentru a nu i se dice ca în Camera de la 1859 că a fostă alesă de prea puțini a­­legători a formată singură uă altă listă de unde a scosă numeroșii absințî ce nu puteu vota și morții, tote bine probate. Se face biuroulă, dar d­scă că vine d. Primară și se pune lingă d. Președinte. Intră și publică și primarială declară că publiculă nu se va retrage pentru că colegiulă nu e legală des­chisă; atunci d. Iepurianu a­disă publicului că pote ședea, căci nu se sfiesce și a ur­mată alegerea, dară atunci d. Primară a voi­ă se smulge h­ărtiele din mâna președintelui. Pentru a nu se face scandală, d. Iepurianu a cerută ori se viă procurorii, ori forcia pu­blică, dară primarială n’a voită, și numai la urmă s’a decisă a chiăma pe procurore. Cu tóte acestea publiculă a fostă înțe­­leptă și primarulă a chiămată pe procuroră, dară acesta nu cute să a intra in sală. Noi, dam chemată și am aretată conflictul­ între noi și d. Primară, că adică d. prim contra legii insistă a remenea în sală. Procurorulă e declarată că e ch­emată de d. primară, dară că eră mare dreptă a se amesteca și se ne continuămă lucrările nóstre. Noi am strigată se trăiască constituțiunea, se trăiască libertatea, și procurorulă' S’a retrasă. La 4 ore a stată urna ne­deschisă și am lăsată pe a doua­ zi deschiderea. Noi am depeșată Dom­nitorului relatândă faptulă, am depeșată și după intervenirea procurorului, pentru că dupe acea chiară d. primară ma­eșită din sală. Sora am­otărîtă se remâe ună cetățiană spre paza urnei; acela a fostă d. Costăchescă care a promisă a apăra urna chiară cu viéta­tea. D. primară a doua­ di a­disă că nu re­cunosce de legală alegerea, și la 4 ore s’a despuiată, urna din care am eșită că, și d. primară, cu totă cererea nostru n’a voită a ade­veri mandatulă de deputată. Am cerută a­­tunci adeverirea președintelui tribunalului care a refuzată, poliția asemenea a refuzată. A­­tunci am depeșată ministrului de interne a recunosce de legală alegerea, apoi am depe­șată și minist, de Justiție totă în sensulă acesta, întrebându-să dacă putemă se ne adre­­sămă la stărostia austriacă sau rusă? N’amă voită se ne adresămă la stărostiî căci n’amă voită se siă în arh­iva țetei m­ă actă ade­­vurită de represintațî ai puterilor­ străine. D. ministru ală Justiții abia respinse președin­telui: „depeșa am primit’o și am comunicat’o colegiului meu de la interne.“ Acesta e faptul­ alegerii. S’a mai petrecută fapte ce ne pri­­vină particulară de cari voiă vorbi în trecere. D. ministru a­disă că nu s-a schimbată funcționari. In adeveră în cele 6 di­le nu, dară mai inainte. S’a destituită prefectură prin depeșiă în care d. ministru dice d-nului Romalo, țnulă din ómeni de la 48, că’î ar­­dică greutatea ce póte avea, fundă pusă în­tre datoria de prefectă și acea­a de amică. D. Romalo a fost­ numită prefectă totă de d. ministru actuală și nu putea fi bănuită. Suntă­m­ relațiunî de amicie cu d. Romalo ace­sta e adevărată. Dară n’amă de disă în privința algerii alta, vd­ă respunde la imputarea ce ni se fa­ce. Gândă se acasă un omă de m­emică al tronului e ună adtă gravă și se­ mî fiă per­misă a respunde. . . De cândă d-niî de la guvernă și aă formată acesta convicțiune? O- re după 11 fevruarie cândă m’amă pusă la ordinile d-lor ca simplu soldată? Ore­de cândă amă fostă la Constantinopole și de cândă totă D-loră m­aă chiemată,­­Jscendă că suntă trebuinciosă pentru terră? D. ministru a­disă că alegerile s’aă făcută în linisce. E linisce și linisce liniscea ma­terială care a domnită la 1­863, cândă a­­ceasta cameră, drepta, și stânga a votată re­­fusulă bugetului. La 2 Mas­ a fostă eră linisce, cândă s’a alesă d. Ianov în Bucu­­resci. Acésta linisce ve place? facă comple­­mentelele mele guvernului, (protestă, sgo­­motu.) Eă ambiționeză pentru fericirea terii lini­ște morală, cândă tóte treburile țerei suntă satisfăcute. Cu tote acestea că bine­cu­­vintești și resultatulă dobîndită astăzi de gu­vernă, care are oă Adunare cu majoritate compactă, care ară putea face fericirea țetei. D. Ci. Brătianu. După d. Epurenu Ti­tan ală tribunei etc. Pate cine­va să se în­șele spum­dă cuvinte neparlamentare. D. E­­pureanu a spusă c’a vou­ă se deschidă ur­na fără voia primarului, d. Iacovă Fotu du­pe D. Epureanu a a fostă mișelă. (scomote din dreta). Vodă face partea practică și is­torică, ca D. Epurenu. întruă fertă datoria cea mai sacră e paza legilor ”. Se dice în lege că primarii voră deschide singuri co­legiulă, și în alte țerî se face totă așa. In Belgia, președintele tribunalului deschide în constituțiunea de la Luis Philippe, preșe­dintele tribunalului e președinte provisoriă judecători vice-președințî astăzi judecătorii, cu 4 acesori și 2­ secretari descidă cole­­giile. Vră­dară să constată cu probe materiale că în tote statele, alegerile ilegale se inva­­l­idă și prin urmare, și a d-lui Epureanu e invalidă, ne­fiindă colegiulă deschisă de pri­mară. Primarulă trebue se observe legea iară nu s’o interprete. Primarii aici aă făcută bine și D. Epureanu trebuia se scie și se ia esemplu de la colegiulă II. unde s’a ur­mată după lege. D. Epureanu $ce c’aă fostă ingerințe ale guvernului. Gândă se ijiie ase­menea vorbe trebue se vră altă persona ca­re fiindă la putere n’a făcută asemenea. Nu­­ jică că guvernulă n’a căutată influința dar e scrută că funcționarii întrecă adesea do­rințele guvernului de acea oră trebui mai bine a cere ca acei funcționari să se pe­­depsiască dovedindu-se culpabili. D. Epureanu scie că, lucrurile mergă nu­mai căndă legile se aplică în totă vigorea loră. Primarul­ n’a violată legile, ci a re­fuzată deschiderea colegiului. D. Epurianu trebuia se petiționese Camenii contra prima­rului și noi se dămu interpretarea ce trebue legii. D. Epurianu face apelă la patriotismă. Ne spune că 48 și alții aă luată parte. Nu cunoscă trecutulă d-lui Epurianu. Dară e în natura omului ca in viață politică la u­­nele carturî, se’șî schimbe opiniunile; la 48 o fi fostă cumfi fiice, dară acumă s’aă mo­dificată și ar fi mai prudentă se le facă. țiice că guvernulă esercită presiune și că de acésta frică d-lupra pusă năguardă; cănd­­ zice în cameră, că s’a temută că autoritatea póte fura uă urnă, e greșală. Ară trebui se respectă pe guvernă. zice că S’a scosă d. Romolo, care a luată parte la 48, și guvernul ă ha scosă pentru că e amică ală d-lui Epurianu, și d. Epurianu in emică ală tronului, făce că persona sea e de temută în cestiunea evreiloră. Națiunea va vedea și va judeca. In cestiunea financiară însă a avută și d­ luî erori. In astă cestiune de financie nu se teme de d. Iepureanu care a făcută în trecută erori cari n’ară trebui repetate. D. Iepureanu face apelă la istoria Franciei, aci nu este loculă a se face ună cursă de istoriă, dară întrună cursă de istoriă s’ar face forte a-i proba că d-sea n’a fostă din acei iacobini cu care se compară. Din studiere d-sele politice a­bser­­vată că România a rem­nsă înderătă în pri­vința civilisării, acesta din causă că ómenii noștriî în trecută au fostă obstinați, n’aă voită progresă și căndă guvernulă a voită a păși spre civilisare, ei s’aă opusă luptă protestă că suntă mai patrioți, că cunoscă mai bine nevoile țerei, și astă­felă S’a îm­­pedicată progresulă și civilisarea. Trebue se nu ne uitămă în trecută, ci se pășimă îna­inte, căci trecutulă este ună abilă, și vii­tor­ulă progresă, înainte n’aă fostă de­­cătă lupte, și Românii aă făcută ca nesce soldați învierși unațî, cari, profită de întune­­rică și se distrugă. Face apelă la concordiă pentru a lucra cu sucesă și putere pe ca­lea progresuluî și a civilisăriî, și de acea­a se nu se calce legea în casuță de față se se respecte prescripțiunile iei care nu recu­nosce de bună să alegere la care colegiul ă­ma fostă deschisă de primară. D. Alexandru Lahovari nu se va pune pe terămură urmată de d. Brătianu, ci pe ună ter­mă francă și leală. D. M. Costache a venită în facia, camerei nu cumă a­d zisă d. G. Brătianu, pentru a cere se se violeze legea, ci cereadă a se respecta legea chiară contra d-sele. Sensul­ discursului d-lui G. Brătianu a fostă că merită a fi alesă d. Ma­nolache Costache, dar e că alegerea­­ nu este bună pentru că primarulă n’a voită se des­chidă colegială. De cătă­va timpă acestă distenga adoptată de d-lă Brătianu este la modă. Acumă primariulă alege, dacă voiesce, și dacă nu voiesce Camera remăne veduvă de jumătate represintațiune, și bine­­ că sciu, clise d-sea, pentru a ne avea bine cu pri­marii, noi ești cari voimă se simă aleși la colegiul­­ I, ești cari n’avemă atăta popola­­ritate pentru a fi aleși la colegiul­ IV sed în Besarabia. De unde vine astă stare de lucruri? din legea electorale, neexplicită pen­tru că a fostă votată în aplause și greșită ca totă ce se face în aplause. Cu tote aste legea elice în termeni proprii că primarulă trebue se deschidă colegiulă eră se nu inter­prete legea. Aci nu e ca în Belgia unde pre­ședintele de tribunală deschide colegiulă­cumă a­d­isă d. G. Brătianu. Cu tote aste acolo misiunea președintelui nu este de cătă­nă simplă însărcinare de ușiaiiă care se deschidă uși­le. Aci legea e mai liberale, acordă drep­­tul­ d’a deschide primarului dară nuT per­mite de cătă se deschidă colegială la 10 ore și se se retragă, lăsăndă alegătorii se vo­teze cumă voră voi. D. Zencianu a­disă că celă ce este chramată a aplica legea are drep­­tul ă a o și interpreta, combate astă părere. Dacă legea țjlce se deschidă urna primarulă nud dă prin acesta dreptul ă a o interpreta, acestă dreptă este ală alegetorilor­. Vine la a doua cestiune, dacă primarulă bine scu­rcă a făcută se nu legaliseze actele alegerii, îndatorirea primăriului este, ca simplă auto­ritate, a legalisa iscăliturile și ori­ce alte acte. Astă îndatorire este curată materiale. Nu numai primarială , dacă și alți funcționari sunt­ datori a legaliza acte și asta fiindă dacă ună scriitoră mai voi a legaliza, atunci alegerea unui deputată ar atîrna de ori­ce impiegată cătă de subalternă. Dacă Camera ar­ adopta că asemene procedure, atunci nu mai este legalitate în astă țără. Dacă s’ar adopta astă procedare atunci ar veni timpulă convocării Camerii și deputații, nefiindă pri­miți de primari nu s’ar putea întruni. Se ne punem pe adeveratulă terăm se judecăm cu im­parțialitate ș’atunci ne vomăm convinge că tre­bue se primimă pe d. Manolache Costache. Nu clică se validăm­ă alegerea d-lui Ma­nolache Costache, dară se nudă respingemă, căci suntă discutabile faptele petrecută. Contra lui d. Epurianu, s’a crisă multe­ pote și d-luî ca personă publică se aibă acte de totă felulă, dară se nu aitămă că a fost președinte în doue circumstanțe mari. Luptă guvernală de la 2 Mai, căndă majoritatea vrea se astupe glasulă minorității. D. Epu­rianu de la biurcă a menținută libertatea paroh­­ie i s’a refusată d-lui. In diua căndă Domnitorulă a venită în țară d. Epurianu a fostă acela care ha primită și i-a dată în mănă constituțiunea curândă lungă și adîncă credință. Se-î­trece mă pentru faptele sele, căte-va greșeli, și suntă sigură că Camera nu va face mnă votă personală. D. Buescu. Aici e u c cestiune de legali­tate a colegiului. D. Epureanu a făcută le­gea și a luptată pentru acestă articlu și ar fi a­m da ună votă de neîncredere, dacă amă admite cele susținute de d. Epureanu și de amicii șei, atunci colegiile electorali voră fi în anarh­ie și ar eși câte 7—8 deputați pentru unulă și același colegiu. Se nu ni­­mic nici mă chiară noi legea. Chiară dacă legea e viciósa, după cumă o crestă chiară că,­cată s’o respectămă. D-loră din drepta, le ceremă legalitatea și respectulă legii, ca se nu mergemă rătecindă și se facemă pe primară se fiă indiferinte la alegeri, re^endă că camera s’a pronunciată contra lui, căndă a urmată după lege. Facă apelă veteraniloră dreptei, pe care îi respectă, cu totă diver­­gința de opiniuni politice. Dar nu facă apelă și la pretinșii veterani cari n’aă fostă de nici uă sistemă, căci ei n’aă făcută altă de cătă a căra apă cu ciu­­rulă la ambele partite, căndă setea era mare, și n’am servită nici pe unii nici pe alții, nici chiară pe sine. Legea nóstro electorale a fostă făcută aici de veteranii noștri politici. D. Epurianu a luată parte. Ea cuprinde ună articolă, in­­vențiune pură a nóstru, nu făcută la Paris sau Constantinopole, în care No. 25 de ale­gători e ficiază ca minimum. Pentru ce a­­cestă articolă, pe care l’am susținută vete­ranii noștri, cari r­iceaă că voră se întindă censulă electorală, a fesată acelă numeră de alegetorî? Pentru că d-loră să «jisă că colegiele suntă întinse, și de aceea aă pusă în lege ca se nu se deschidă colegiele fără 25 alegetorî presințî. D. Vernescu interpretă totă­deuna lucru­rile altă-felă cum nu le-am înțelesă legiuitorulă. D. Epurianu póte mărturi însă că intențiu­­nea căndă s’a făcută legea a fostă acésta, care am spus-o eu. D. Epurianu S’a înșelată, căndă a făcută legea electorală, cu calculul ă seă, căci suntă colegie mici, chiară de 5 alegetori ca acela în care s’a alesă D. Laurian. Este clar evidente că legea e făcută în sensulă acesta, și de aceia se nu venimă a nimici ideia legiuitorilor­ noștri. D. Lahovari a­d jisă că legile sunt­ făcute cu precipitare. Eă nu voiă da brevetă de ignorență ca D. Vernescu celară ce aă fă­cută legea, dar voiă ijrce că a fostă preci­pitare. Vina e mai multă a d-luî Epurianu întracea­ a, căci se găndia la grâulă d-luî de pe câmpă, și ne declara in totă momen­­tulă atunci că va pleca cu toți deputații din Moldova la interesele câmpului. Asia dată primarulă a fostă în legalitate fiindă că a urmată legea, și noi se nu ținemă semn de alta de cătă de lege. Se lăsămă cestiunea numai pe terămură acesta, fără a urma pe D. Epurianu pe terămurile sale politice. Se cere închiderea discuțiunei. D. M.Cogălnicianu. D. G. Brătianu a­disă uitați-ve la viitoră, iar nu la trecută, așa în viitoră e progresulă, și caută a’mî prepara și că viitorulă, căci totă speră a mai trăi cătă­ va timpă. Este însă uă ma­­șimă filosofică care zice că trecutulă și pre­­sentulă e scena viitorului. A mai z­isă D. G. Brătianu că nu cunosce trecutulă D-lui E­purianu, și a amintită istoria Gerondiniloră și iacobiniloră, dar noi cată se cunoscemu pe ómenii trecutului, căci cu mesura cu care vomă plâti celoră din trecută, cu aceiași mesură ne vor plăti și nouă copii noștri. Pînă la ună timpă, noi Moldovenii cuno­­sceamă mai bine lucrurile și ómenii Galițieî de cătă p’aî d-v. și d-v. p’aî Transilvaniei. Noi redândă că ni s’a luată Besarabia și Bu­covina amă simțită trebuința d’a face emb­­sein­ța d-v. La 1858 resistința nóstru a făcută se se sfărâme "alegerile, susținute și făcute sub influința nemțăscă și sub privighierea unui pașă turcă, și resturnarămă pe Vogoridi și alegerile lui. D. Epurianu a avută parte la acele lupte, atunci nu erau lupte de drepta și stângă ci lupte ale națiunei. La 48 și la 57 n’au fostă partite ci națiunea, și are greșală D. Epu­rianu condu dice că prima adunare unioni­stă s’a făcută în casa D. Mihai Cantacozino de la Ceplenița. Atunci S’a făcută uă peti­­țiune în care era sub-scrisă și D. Negură, D. Carp, că și alții. Toți omeni de energie ne­amă­nuntă atunci, și meritu lă­e ală Mol­dovei întregi. In Moldova lupta diferia de cea de aici: aici la 48, se ardea reglementulă și la noi se cerea pășirea lui. D. Epurianu a fostă le­gată, capulă meă era pusă la preță, și am trecută in haine de că­lugără peste fruntarie, cumă scie și onor. d. Vasiile Zaharia. După aceea d. Epurianu,pe căndu era ministru în Moldova a fostă dată în judecată de drepta ca ministru liberală, și că dam apărată. Sciți însă cumă d-luî era apărată în Con­stituantă ? Amă prinsă pentru a doua oră în viața mea, de la mortea părintelui meu, și roșescă de căte ori ’mi aducă aminte de cuvintele sale cumă trebue se roșiască și d-lum. Nu apără astă­ț­i prin urmare perso­na d-lui Manolache Costache, ci apără mi­noritatea contra majorității, dreptulă celui slabă contra pasiunii popolare. Apără ade­­verulă, căci suntă convinsă că d. Iepurianu este adeveratură represintante ală colegiului I de Tutova, pate se nu fiă iubită de totă țăra, dară se vede că în judecială d-sea are partizan­. In puțina mea dorință d’a se alege d. Manolache Costache, mărturesc cam făcut tóte silințele putinciose spre ai împiedeca alegerea, m’am adresată la alegătorii d-sele pe cari sperăm că’î voi­ putea trage în partea mea­, între alții la d-na Donici, părintele unui oficiără pe care ham apărată întrună procesă, m’am silită adă atrage în partea mea dară n’amă isbutită. Aci d. Cogălnicianu enumera pe mai mulți alți la cari s’a adresată cu multă stă­ruință dară n’a isbutită, spune apoi cătă de puteri că a fosUupta partizanilor d-lui Iepurianu. Primariulă nu este independente precumă se­­ zice, elă este suptă influința guvernului, căci guvernulă îlă numesce și guvernulă îlă póte destitui. Asia dară primariulă nu se pute­­ fice absolută c’a lucrată numai din propia-i inspirare. Chiară circularia d-lui Brătianu zice că puntele obscure în lege asemene sc se in­terpreteze de cameră, chiară ea dară nu dă dreptu primariloră a interpreta legea. Da­toria primarilor­ nu este de cătă a deschide colegiul, el nu pate prejudeca dreptul alegetori­­lor ă, și dar alegerea e bună căci e resultatulă e­­sercițiului liberă ală dreptului alegetoriloră. Daca d. Manolache Costache va fi respinsu, atunci va fi uă victimă politică; astă­felă și că am fostă respinsă de constituante și d’a­cea­a am fostă alesă în atâtea judenie: respingeți pe d. Manolache Costache și va fi alesă în z­ece judecie. Și va intra trium­fătorii. Constituanta na făcută, nu putea face a­­legerile independente, căci singuri alegetoriî le potă face astă­ feriă. Alegerea este în mâna alegetorilor­, și ei o voră face independînte șefi nu. D. G. Brătianu a fecută apelă la înfrățîre și a -i să se respingă camera pe d. Manolache Costache. Să facă asemenea apelă la înfră­țire și rogă pe cameră se primiască pe d. Manolache Costache. D. Neguru. Regretă că nu suntă ora­­tore pentru că subiectulă este atătă de bo­gată în cătă seară putea faca uă mie și una de nopți. Dară me voiă esprima pe scurtă. Alegerea a fostă ilegale pentru că acolo unde colegiulă nu este deschisă de primară, legea este călcată. Am stăruită și că a se alege d. Iepurianu, dară d-lui nu este deprinsă decătă a fi a­­lesă de prefecți și nu arét­ recunoscință de cătă­loră. Și cu acea ocasiune m’am con­vinsă mai bine în privința d-luî Iepurianu. Intre alte bunuri, sistema d-sele financiară este aprețuită de țară și efectele ei se re­­simplu încă I se facă d-luî Negură aservărî pentru limba giulă d-sele. D. Negură, audă necontenită vorbindu­­se de termeni parlamentari de parlamenta­­rismă? apoi noi mamă fostă crescuți în ca­mera sorijiloră, trebue se vorbimă limba giulă celoră ce ne dă trimisă ad­, cătă pentru

Next