Romanulu, aprilie 1868 (Anul 12)
1868-04-22
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIESCE ȘI VEI PUTE --------—CAUT. DIST.I»1. ANTr........................................LEI NOÜI 48 — 58 PE 3ÉLE LUNI................. „ „ 24 --- 29 TBfeî ttnsT..................... „ 12 — 15 PE tlA LUNA........................... ,, „ 5 — 6 UNU ESKMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA......................FIOR. 10 VAL. AUST. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU NO. 1REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. LUNI—MARȚI, 22-23 APRILIU 1868. X.UMNEZA*TE ȘI VEI FI --------------PENTRU ABONAMENTE, ANNI^IL HI ȘI ELLAMER BE ADRESA IN BUCURESCT, T.A ADMINISTRATIUNEA ZIARHSTI IN DISTRICTE EA CORISrONDENȚII PIARIULUI ȘI PRIN TOSTA. - L.V PARIS LA D. DARPA,Ș*HALLEYRATN RUE DE T.’ANCIENNE COMEDIE NO. 1). A SUS QUIBITE LINIA DE 30 LITERE............................40 BANI INSERTION ȘI RECLAME: LINI . . J LEI NOUI Din causa serbătorii de adî diariuluî nu va apare mine. SEH.VSTSU TELEGRAFICA .u.i. non.t MiU. ROMA, 1 Maiu. Ambasadorele Austriei d’aci, cornițele Crivelli, a murită d’uă atacă d’aproplesie. LONDON, 1 Maiu. Circulă sgomolulă Disraeli și-a dată demisiunea, regina ar că ii refusatu-o. (Servițiulu privații cilii MONITORULUI) VIENA, 1 Maiu.— Qiartulu Debat d‘De că s’a începutu negociațiunile între Francia, Englezeza și Austria, pentru a se împedica ori ce comunicațiune între insurgenții candiațî și Grecia. MADRID, 1 Maiü.— Regina a informat Camera, prin ministeriu, despre fularea căsătorie a infantei Isabella cu principele Girgenti, fratele lui Francisco al II-lea. FLORENZA, 1 Mai...— Intrarea principelui Humbert și a principesei Margareta a fost o splendidă. GENUA, i Maiu.— Principele Napoleone a sosită și va pleca astăzi. Artidele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactoră respundetorii Engeuin Carata, fkcuresci “a. Bacăulă a isbutit, a-șî face nume în toată Europa, și de căteva dile ele este la ordinea idilei în totă România. Isgoniri de Israeliți, manifestări contra căiloră ferate, contra Israeliților, contra guvernului, proclamațiunî, și chiară revoluțiune, tote aceste sedice de căte-va fie că s’aă făcută la Bacău. Despre ceaa ce am fostă bine informați, cumă spre esemplu despre cele petrecute în noptea de 12 Aprile, cu trecerea prin Bacăă a ministrului din întru, amă dată sema într’unulă din N-zile trecute, și susținemă și aeji că relațiunea nostră este pe de,’ plină adeverată. Ceaa ce soimă încă positivă este că ministrulă din întru, după cercetările ce a făcută însușî în trecerea sea pe la Bacău, după schimbarea prefectului, a trimisă acolo doue companie de infanterie și unăscadronă de cavaleriă și că pînacumă lini seea nu s'a turburații unii singura momenta. Scrmu asemene că ieri pe la 2 ore după amiazii Măria-Sea a fostă la Bacău, unde, arătă la venire cătă și la plecare i s’a făcută uă primire din cele mai intusiaste. Măria-Sea a sosită ieriseră pe la 11 ore la Focșiani, astă eji va fi la Buteă și măne va merge le Schitu Ciolanu, va trece noptea la Ploiesci și po amăne va intra la palatulă Scă de la Cotroceni. Cătă despre discursurile ce s’aă ținută la întrunirea din sera de 12 Aprile, la care întrunireaă vorbită și deputății Negură, Holban, Ion Lecca, Lupașcu, spre a putea dauă dare de sr'mă eșaptă, într’uă cestiune arătă de seriosă, trebue s’avemă mai anteiă nu numai scriŭ positive, dar și chiară jiariele ce se publică în Bacău și cari daă sema despre acele discursuri. Acele diarie, și mai cu semă diariulă Viorile, ce este ală d-lui Negură, sperămă că le vomă primi adî ș’astăfelă vomă putea se pune să suptă ochii cititorilor noștrii uă dare de semá temeinică. Pe d altă parte, Camera fiindă acumă deschisă, este sigură că din partea deputaților ă saű din partea guvernului se va da cea mai deslușită și veridică relațiune și atunci vomă putea toți se vorbimă îin deplină cunoșcință de causă. Ceea ce ne intereseza mai cu semn se seim este că sgomotele despre reșcele simtă neadeverate și acesta, adică vădată, o scimă positivă ie afirmămă. Se ne fia permisă a da îndată aci uă dare de semă despre ună articlu ală Țaria lui maghiară Századunk. Mulți, veden dă c’acelă articlu vorbesce despre Ungaria se voră mira că punemă acea dare de semă tocmai aci unde începurămă a vorbi despre afacerile nostre din intru, și despre cari vomă urma îndată a vorbi. Credemă însă, că cugetândă una momentă, vor găsi ca și noi, că deși diariulă în cestiune se publică în limba maghiară, deși vorbesce de maghiari, și numai de maghiari, aci însă este adeveratulă locă da se reproduce acea dare de semn, cei cari potă și voiescă sențelegă voră găsi că cuvintele diariului maghiară suntă pentru noi ună mare învățământă și ne voră servi anțelege multe și a sei și mai bine ce trebue se facemă. Acestease, écu darea de semn în cestiune pe care o reproducemă astă-felă precumă a datu-o diabiulă din Săbiță, Telegrafulu Românii în Noseă de la “so. Arile„ Agitațiunea oposiționale, care nestiesce după schimbarea basei presinte a dreptului publică, se conduce în Transilvania și de naționalități, și agitațiunea acesta este în Transilvania cu atătă mai periculosă, fiindu-că se împreună cu tóte elementele inemice magiare. Autorul concede, ca scopurile acestoră elemente diferite oposiționale sunt diferite, însă mijlo focele spre ajungerea acestui scopu suntü totü aceleași, toți voiescă a derîma ministerială și a nimici baia de împăciuire. Dacă neștiințele acestea nu ară remănea fără efectă, atunci sortea Ungariei din nacă sar pune în rocă. Este amăgire a crede, ca Ungurii mai vertoșii, și cu deosebire însă Ungurii Transilvaniei ar fi in stare a se ținea și după nimicirea legatarei actuale de Stătu. In anul 1848 naționalitățile Transilvaniei nu puteau conta pe nici uăredinia din afară, căci ideia grupărei naționalităților u atunci nu era așia de tare răspăndită, și relațiunile principatelor române au fostă cu totul diferite de cele de a fi. Acum lucrurile s’aă schimbată. Principatele sau uniții supuni unii principe dintr'uă dinastia puternică, și nu este mai multă a se tăgădui, că acolo se țintesce la împreunarea rasei române, și totă așia de pucină este a tăcea, ca uă Ungaria sfâșiații in lupte de partidă nu este în stare a împedica deslipirea Transilvaniei. „Ușiară se pate cine va convinge, că Europa ar privi căderea unei Ungarie neunite de totü cu nepăsare, căci îndată ce Ungaria nu e în stare a corespunde misiunei sale de a servi ca bastiunenn contra Rusiei, atunci Europa nu mai are nici una interesii de ea. In momentul acela, căndă puterile se convingă, că Ungaria voiește a se deslipi de Austria și prin acesta însuși se slăbesce, se vor întorce de la noi. Deci nu trebue a se amăgi nimeni prin visuri politice. Ungaria numai prin alipirea de Austria e tare.“ Asia dură diabulă Maghiară ne aduce mai ante să aminte c’acolo ca pretutindene, căndă este a se produce uă agitare, chiară partitele ,cele mai opuse și cari au diferite scopuri se unescu pentru a produce acea agitare, pentru „a resturna ministeriul și a nimici basca de împăciuire,“ ne spune apoi caut națiune ce nu este încă bine și puterncit constituită, îndată ce se află „sfîșiată în lupte de partite nu mai póte împedica trunchiarea iei.“ Alți treilea adevĕrit ce ni-lü aduce aminte este că „uă Ungariă neunită, (adică, orice națiune trunchiată, slabă) numai póte interesa pe Europa, căci nu-î mai aduce niciuă putere“ ș’atunci națiunea aceaa se perde. Alti patrulea, elă ne spune curată că Ungaria voiesce, lucreză a deveni dînsa cea a ce Imperatură Napoleone acrisă că este misiunea României, „bulevardului Europei occidentale“ și ne aduce aminte că „Europa nu póte ave nici unu interesă de națiunea care nu este în stare a fi unu bulevardu, uă cetate“, și nui sfârșită ne aduce aminte ce era Romănia la 1848, și cătă este, și mai cu semă că nu pote fi de puteri că astăzii, dacă va sei se stea unită, se-și înțelegă misiunea și destinările iei și se voiască a merge în unire pe calea ce-i este desemnată, prin gintea și prin posițiunea iei geografică. Și acumă, că culeserămă aceste mari învățăminte din însăși gura acelor carii voiescă peirea României și cari lucreză în acestu scopu, că nu ne depărtarămă nici de crimă de gestiunile din întru, reproducăndă aci cuvintele diariului Maghiară, se revenimă la ordinea dileî. Iicariulă austro-maghiară, Noua P>esi liberă dice, și celel’alte diarie reproducă „ca primită din Iași uă nouă listă de 130 familie israelite espulse din ocolulă Bistrița (districtulă Nemțu) în temeiulă ordinilor oficiale, venite din Bucuresci.“ disulă chiar iu anuncă ancă că „are în posesiunea sea testulă aceloru ordine pe care lu va publica într’ănulă din no sele viitore.“ piariulă Terradice în no seă de Sâmbătă: „Suntă minciuni cari fiind cultivate cu grijă și întreținute cu ore care dibăciă, devină adevăruri mari pe cari lumea sfărșiască prin a le crede.“ Și mai la vale adaugă: — „Mințiți amicii mei, căci totă va remănea ceva.“ — Sențelege că dliariulu Terra ledice aceste pentru noi; aceste cuvinte însă ne explică de ajunsă stăruința cu care foile austro-maghiare și diamiele amice țară din Romănia susțină mereu și alianda guvernului Română cu guvernul Rusă, și armele ce vină aci din Rusia, și magasiele cu arme de pe malurile Dunării, și bandele armate — fiă măcaru în fotogrfiă — și isgonirea Polonilor, și conferințele politice pe cămpiele din jurulă Bucurescilor, ale miniștrilor noștrii cu miniștrii Montenegrini și Șerbi, și înecarea Israelițiloru de la Galatzî de către soldații romani, ș’acumă chiară esistența ordiniloră miniștrilor din Bucuresc, și pe cari se promite încă d’a se ti publica. Și de ce nu? Piesa audio-maghiare nu are are aci atâtea dime române, și din cari doue cari suită organele unei partite seriose și ilustre, susțină că totă ce scrie dusa este adeveru, și cari ancă, precimă dovedirămă mai al-altă ied, și precumă mărturisesce în sfârșită înșișî Terra în noscă de la 18 Aprliu, suntă nu numai resunetula fbiloră austro-maghiare dară ancă și inspiratorele loră? Eca testuare ș’acestă preciosa mărturire: „Romanulii ținăndă cântă de data acestoră doar articici, (Țara și Nord- Est) s’ar fi convinsă că Nord-Est ne a făcută onorea d’a se inspira de la noi. Și dacă Romănuld ține a soi cari suntăm,hainele cari ne fică onorea a ne cita ș’a reproduce apreciările nostre sau a le împărtăși, eca lista loră.“ Și de ce nu! Presa austro-maghiară voiesce, are interesă ca România să fiă calomniată, atacată. Partitele din întru, servescă acestă interesă, unele prin proiectulă ce aă dată contra Israeliților, altele printre cari prigoniri parțiale și altele săsținândă că este adevărată totă ce scrie ea și neadevărul , totă ce afirmă guvernulă română și cu densulă națiunea întregă. Și de ce nu? Presa austro-maghiară are interesă a provoca intervenirea străină în afacerile nostre, a împinge la cădere partita de la 1848, ba dncă a provoca, de va fi cu putință, chiară uă invasiune, care se deschidă ună resbelți ce póte linele puteriiar fi dorindă, și Terra, combate adresa ministrului din întru prin care declară că elă (adică națiunea) „este otărîtă a nu suferi nici ună amestecă străină în afacerile nostre interiore și mai cu semn în administrațiune, care este însărcinată cu ordinea publică.11 Terra susține încă că puterile străine au dreptulă aș amesteca în afacerile din întru, ba dacă a schimba și pe funcționarii și pe miniștrii unei națiuni. Strigați dară,jiarie austro-maghiare, strigați și calomniați necontenită, căci aveți dreptă dacă găsiți aci omeni cari, orbiți de pasiuni, ve daă ici calea câte una motifă, dacă găsiți aci partite cari facă apelă la voi spre a le da puterea. Strigați, însă permiteți-ne și nouß a crede că adevĕrul va triumfa și că nu acumă, cândă este în ajunulă mântuirei sale, națiunea română se va lăsa a fi ucisă. Senatulă s’a completată și la deschiderea ședinței d. C. Cretzulescu ș’a dată demisiunea de vice-președinte, și s’a alesă d. Platano. Senatulă apoi a luată în desbatere mă proieptă de lege spre a se lăsa fără taclă intrarea în țară a grănelor străine, după ore care desbateri fiindă trebuință ca Ministrul de Finance se de născe. esplicăre, ș’a amânată desbaterea pentru ședința viitare, care va fi Mercuri, D. Cogălnicianu dă citire raportului pentru verificarea alegerii deputatului col. I de Dâmbovița, in persona d-lui I. Florescu. Comisiunea se pronundă pentru validarea alegerii. Neluândă nimeni cuvântulu, D. I. Florescu se proclamă deputată. Se ia in deliberare proiectulă de lege pentru poliții rurale. D. P. Carp dă citire raportului in privința acestei cestiuni, ș’apoi proiectului comisiunei. Se deschide discuțiunea generale. D. A. Gheorghiu dice că proiectul de față este importante pentru că organiseza că poliția în țeră și d’aceaa camera trebue se’la perfecționeze pe cătă se póte, căci astfelă cumă este presintată Camerei, este cu totulu incompletă său nu face de cătă a înregistra nesce mesurî deja in vigore. Enumereza mai multe din aceste mesure cari esistă și cari s’aă trecută in proiectulă de faciă. Reniu nu vine de acolo ca nu esistă mesura, dară pentru că nu se aplică. Legea presintată este nedreptă pentru că nu se consideră dinpotrivă proprietarii și locuitorii, favoriseza pe proprietari și lasă totă respunderea asupra sătianiloru numai. Prin urmare scopul politică ală proiectului este de a despărți clasele locuitorilor, de a introduce neegalitatea înaintea legei, zizania și discordia intre dînșii. Aceste resultă mai cu semn din mesurile propuse pentru dările de focă cari suntă cu totulă barbare, căci facă solidari numai pe locuitori apelândă pe proprietari de aceaa Camera trebue se înlăture nedreptățile și imperfecțiunile legei pentru a nu avea uă lege barbară și impoliticâ. Camera se amendeze dară legea și s’o discute cu cea mai mare luare aminte posibile. D. I. Brâticinu, min. din întru, dîce că este cu atătă mai liberă in discuțiunea acestui proiectă de lege, cu cătă onarea presintării lui nu revine guvernului actuale. Insă d. Gheorghiu acrisă că legea de faciă nu prevede nici oă mesură nouă și d. Ministru arăta că legea actuale prevede numeróse mesure care garantea interesele rurali și carieraă esistată pină acumă, și apoi legea actuale regularila și adună tóte mesurile și crează altele pentru a se forma că poliția tare nu există pina acumă. D. Gheorghiu adisă că legea favoriseză pe proprietari și asupresce pe locuitorii d. Ministru sjice că se vede că aceaa te d. Gheorgiu înțelege prin locuitori suntă toți acei ce locuiescă țera și proprietarii suntă toți locuitori, de cândă clăcașii s’aă împroprietărită. După d. ministru proeptulă in discuțiune nu este delocă astă-feră cumă tiu aréta d. Gheorghiu, din contra fiindă că pina acumă vechii stepani mau uitată âncă aceaa ce eraă înainte și se portă câte vă dată către acei ce d. Gheorghiu numeste locuitori ca nesce stepăni. Și totă vădată foștii clăcași deveniți proprietari credu că totă d'auna proprietarii cei mari voiescă a’î asupri, legea a căutată a înlătura asemeni discordii, departe d’a le introduce. Aréta anume mai multe din mesurile propuse In proiectă In acesta privință, și sfirșiasce dicéndu că d-sea va discuta tóte amendamentele ce se vor propune și dacă voră fi menite a completa și perfecționa legea se va grăbi a le priviri căci de sigură legea este susceptibile de îmbunătățiri, și dacă d-sa nu va propune amendamente se va uni cu cei ce se vor propune și i se voră părea bune. D.r. Erciticinu, susținăndă cestiunea contra argumentăriloru d-lui Gheorghiu, arăta că solidaritatea comunei esistă și in Sveția, nu numai in țerî pucină cultivate, cum se dice de țara nostra. Apoi,desvoltăndă basele legii rurale, arăta că ea prevede solidaritatea numai in casă căndă comuna nu-și va fi făcută datoria, arătă in casă de focuri cătă și contra facatoriloru de rele. Conchide aretăndă că fără a face uă cestiune politică dintr ăcestă lege rurală, se se doresc țara cu u instituțiune bună prin care se se potă asigura averea, viața și producțiunea. ADUNAREA DEPUTAȚILOR!! Ședința de la 22 Aprilie 1868. Luptă președinta d-lui N. Golescu. Se dă citire apelului nominale și comunicărilor urjile, între care este și uă mulțămire Camerei și guvernului din partea primăriei de Iași pentru emanciparea embaticarilor Români, din acela oraș. Se comunică de misiunile deputațilorăsătianî Budurescu și Christescu pentru că nu s‘a votată încă legea poliției rurale și nu s’au desființată taxele asupra spirtuaselor din comunele rurale. Camera nu primesce aste demisiuni. Semanizeza mai multe dosarie și raporturi pentru noile alegeri de deputați, și se irepa la ordinea dilei.