Romanulu, mai 1868 (Anul 12)

1868-05-04

ANULU ALU DOUR-SPRE DECILE VOIESCE ȘI VEI PUTE --------Joi--------~ CAPIT. DIST. pe anu ..••••• lei noth 48 — 58 Pe sese luni........................ „ „ 24 — 29 PE TREI LUNI........................ „ „ 12 ---- 15 pena luna........................ .. ., 5 — 6 ANU ESEMI’LARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU PR. 20. PENTRU AUSTRIA....................FIOR. 10 VAL. AUST. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Prin înaltulu decretu domnescu ca No. 577, relativu la alegerea membriloru consiliiloru de județe, la art. I, aliniatulu II se dice, că alegetoriî colegiului I, II și III de adunare și delegații colegiului IV, formându unii singurii colegiu, se alega de fiecare plasă pe membrii activi și pe supleanți ale cărori locuri românii vacante etc. Acesta alegere s’a otărîtu a fi în diua de 5 Mafii viitorii, după disula decretă domnescă, cu No. 577, publicată prin Monitorulă Oficială No. 82. Orașul Bucurescu este alăturată la plasa Znagovului, și luptă semnatură arendă în vedere că, toți alegetorii înscriși la listele electorale ale colegiului I, II, și III împreună cu delegații colegiului 4 din Capitală, și cu acei din plasa Znagovului, (deși formeză ună singură colegiă după lege), însă diulegătorii direcții fiindă întrună Nr. forte mare, nu pot ă vota toți întrună singură locală. Lupta semnatară. Primară ală comunei Bucuresci, întemeiată pe aliniatul II, din art. 47 din legea electorale (care este aplicabile pentru alegerea membriloră consiliului județiană), am fostă nevoită a împărți (fisură colegiă in mai multe secțiuni pe colori, care voră fi în localele însemnate mai jos), unde vară vota d-nnî alegători respectivi în modulă următoră: 1. Alegătorii Colegiului I de Adunare voră vota la ospelula Comunală (piața Chica) colorea Roșie. 2. Alegătorii colegiului II idem voră vota în localulă Ateneului de lăngă antreulă grădinea Cișmegiă. 3. Delegații săteni din plasa Znagovului, voră vota in localulă scolii primariă de băeți din Monastirea Radu-Vodă, colorea Albastră. 4. Alegătorii Colegiului III, voră vota in 5 Secțiuni pe colori adecă: Secțiunea I din colorea Roșie, la Ospețulă Comunale, (Piața Ghica.) Secțiunea II din colorea Galbenă In localul scolei primare de băeți din casa d-lui Popescu, suburbia Popa-Itusu, strada Armenescă. Secțiunea 111 din colorea Verde In localul Ateneului. Secțiunea IV din colorea albastră în localul sculei de băeți din curtea Monastirei Radu-Vodă. Secțiunea V colorea Negră la scala de fete No. 6, din casele d-lui C. Deșliu, strada Domniței No. 4, suburbea Negustorii, colorea Negru. 5. Delegații aleși ai colegiului IV din capitale voră voia fiecare in colorile in cari suntă aleși după certificatele ce posedă, și astăfelă voră merge la secțiunile sau localele numite mai susă destinate pentru alegătorii colegiului III. De aceaa suntă invitați toți acei domni alegători ai colegiului I, II și III precum și delegații colegiului IV ce aă dreptulu după lege a vota pe membrii Consiliului județiană, ca în ziua de 5 Main viitorii, la 10 ore dimineța se se adune în localele numite mai susă (după esplicațiunile făcute) spre a alege toți împreună prin votă secretă ună Membru ală Consiliului județeană de Ilfovă în locul ă d-lui Alecu Slătinianu eșită la sorți. Primarulu, C. Panaiot. 1868, Apriliu 28. gată dară Allemania a perdută prin evacuarea Luxemburgului. Se lăsămă ca istoria se judice evenimintele și s’asigurămă pacea prin potolirea spiritelor!). Insășî Englitora, cu bilă politicasca tradițională a lăsată să cadă dinastia Ianovreană, se înțelege mă dară că nu scormonind! resimțiminte vomă face sa înceteze crisele comerciale. La Patrie dice că consiliul de Stată va cerceta Sâmbătă, propunerea d’a se reduce din bugetă patruzjeci de milione și prin urmare să se reducă și împrumutul cu acestă sumă. SERVITIU TELEGRAFICU ALII ROMASILI I. PARIS, 14 Maiă. In corpură legislativă, d. Forcade, respunrzăndă d-lui Thiers afisa căî pare rău a vede că ’n considerări comerciale se mestecă recriminări politice, și că nu trebue se s’agraveze greutățile presintî prin recriminări contra trecutului. Luntă, adaogă oratorele guvernului, și dincolo de Rhin spirite cari caută a provoca susceptibilități naționale, dicendă că Prusia a căsei ADMINISTRAIUNEA PASAGIULU ROMAN U No. 1. REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. (Serviții cu privații ale MONITORULUI) PARIS, 11 Maiă. — Imperatorele și imperatricea S’aă reîntorsă de la Orleans. Imperatorele a respinsă primăriului din Orleans că este încredințată că progresul industriei pute să se desvolte, ca asigurare, în mijjlocul liniștei generale ce se află aici în Europa. Discursulfi arhiepiscopului Dupanloup, constată că, în mai multe rănduri intrările Parisului au fostăsforțate de străinii din Orleans. Imperatorele a respunsă lui Dupanloup, după cem- a făcută amintirile istorice ale Orleansului, că imperatorele și imperatricea asistândă la sărbătorile popolare ale Orleansuluî, nă voită, maî ânleia în mijlocul suvenirului trecută, se ceră protecțiune lui Dumnezeu pentru viitoră. COPENHAGA, 12 Maiă. — Regele Sveției este în curăndă asceptată. PARIS, 12 Maiă. — Ifiariolo interpretă discursulu din Orleans cu totulă in favorea păcei. CONSTANTINOPOLE, 12 Maiă. — Discursul Sultanului, cu ocasiunea deschiderea consiliului de Stată, a produs o mare sensațiune, pentru că a fostă prea liberală, ,și insistă a se înlătura obiceiurile tradiționale. Discursul se termină, declarăndă că este necesariă a se apropia de civilisațiunea Europeană. Bucuresci J Florarii. In revista de er î Șiserămă ca închisiare: „Aceste linie nu sunt nmai în totulű identice cu cele clise aci și’n străinătate de partita de la Terra? Ș’acestă identitate ne dă pre drepții alice că, și unii și alții, deși se osebescu în căi și n mijlece, se întâlnescu însă în scopulű d’a voi se provoce turburări cari se potă apoi provoca intervenirea străinului?“ țfianuîilă Debate (10 Mai) calice în revista sea politică: „Guvernul românii trece în acestă momentă u scrisă forte gravă, și posițiunea sea pare a fi în întru totă atătui de rea că tu este și ’n afară. Mai multe diarre au vorbită în septemăna acesta două lucrare colectivă că ar fi făcută lăngă guvernă mai multe puteri mari spră alu îndatora a îndemnisa familiele israelite espunse de cătră autoritățile moldave. Austria ar fi jucată rolul celă mai activ în acesta împregiurare. Cabinetul din Bucuresci ar fi și respinsă printr’ună refusă, demințindă actele de violințiă ce se impută agințilorăsei. Epoca elice,că scie, că Cabinetulă din Viena, respinge acestă denegare, rezemăndu-se pe cercetarea făcută de consulii străini, și este probabile că nu se va înlătura cererea indemnității. Totă d’uă dată, de trebue se clamă oredemență sciiitoră forte grave ce ne transmite corespondinția Nord-Est, districtulă Bacău, unde sau făcută persecutările contra Israeliților, ar fi în deplină revoltă, piarulă romănă Terra, afirmă că s’au făcut proclamațiuni prin cari se chiamă poporală la arme și declarândă c’a sosită momentulă „d’a scăpa țâra de tirani (adică de evrei) și de trădătorii din întru..“ adică negreșit de ministerial Bratianu, silită de indignarea Europei întrege a desarma jiacei din partizanii sei cari au presintata faimosulă proiectă de lege contra Israelițiloră. La Bucuresci chiară începu a se teme d’uă roseola. Gumă ore se voră sfîrși tote aceste? Vedea-vomă în curândă pe principele Carolă rest liniată cumă a fostă acumă doai ani predecesorele seă? Incerca-va să lovire de Stată? Acesta începe a dobândi credemență și se vorbesce de intrarea în curândă la ministeriă a d-lui Cogălnicianu, care s’ar pericula a juca cu densulă acestă lovire asarabsă. Anarhia care pare a se stabili în acea nenorocită țară nu va da ore în curând seă Austriei, seă Rusiei, mă protestă spre a o ocupa milităresce? Tată este cu putințță. In ori ce casă România pare a fi în ajunulă unei crise decisive.“ L’Avenir National de la 10 Mai începe astăferă revista sea politică: „Constituționalulă publică adună articla destinată a asigura spiritele ce se temă pe dreptu cuvântă de ferberea Oriintelui. Cu tote aceste elă este silită a se streba dacă „ordinea și pacea în întru suntă asirurate în imperiulö țarcă ?“ și a respunde: „negreșită că nu.“ „Pe d altă parte „Corespondinția diariului Nord-Est,“ care ne arătă altădată pe Austria ca ’n ajua d’a lua uă resoluțiune contra României, asidură astă-d’ c’acea țară pate fi teatrală unoră mișcări resculătorie că s’a făcută la Bacău manifestări ostile și că Bucuresciulă se mișcă. Toți cei carii cunoscu pucină starea presiute a Europei saiă că orașială Bucurescu este devotată partitei liberale ce este acumă la putere, și că prin urmare în acesta puntű nu este nici uă temere. Insă asemene scriî date d’uă agință cu totulă austriacă, dovedescă, prin insași ‘neesactitudinea loru, că este in jurului Imperatorului Francisc Iosif, uă partită militară care viseză aventure și amenință a resturna totă spre a opține in Orivnte compensări de ceaa ce Austria a perdută in Germania. „Negreșită că Ministerial din Viena, și chiară (celă puțină o sperămă) d. de Beust combătu cu vigore aceste proiecte nebune. Din nenorocire, amnă vedută deja pe imperatorele Austriei, la 1865 conducândă afacerile străine pe d’asupra capului Miniștrilor sei, conducendu-i la Sadova.“ Acumă ca totă deuna, vede oricine că tote soirile cele neadeverate și tote calomniele se trămită d’aci ca corespondințe la diabiulă austriacă Nord-Est, de unde apoi se reproducă firesce de tote foile străine. Acumă ca totădauna vedemü cea mai deplină identitate între soirile cele neadeverate și calomniele publicate în Terra și ’n foia austriacă; și ca se clamă îndată unu exemplu mai mou, cea ce dicea alaltăieri (Mercurî) acestă iliadă. „Se vede că ceaa ce se și oprea de multă asupra intențiunilor séle (Ministru Brătianu) d’a compromite înseși principiile inaugurate de noua revoluțiune spre a le supstitui ambițiosa și apsorbanta sea personalitate sau a discredita numai regimele liberale spre a justifica și legitima dictatura, se vede și că c’acele scopuri ascunse ce s’atribuiau administrațiunii d-lui Brătianu, erau adeverate, și că peste puțină vomă , asista la curonmentulu edificiului A Căndă se vorbesce de dictatură — și Terra, în unire cu Convențiunea din Iași, a vorbită de mai multe ori — Ministrulă pre iste celă atacată, celă acusită? Ună ministru, fia cătu de ambițiosă și cătă de zeu, póte elă se facă loviri de Stată și se proclame dictatura? Și căndă Terra se unesce cu foile austro-maghiare spre a calomnia Romania și a ataca totă ce este mai sacru, spue ea însașî ce este, de nu austro-maghiară scopulă ce urmăresce ? Dămu luptă totă reserva următorea scrie ce ne-o comunică uă corespondințe ală nostru. Se zice că 16 deputați, căte unulă de districtă, aă plecată din Candia în Grecia, la noua Cameră care s-a deschisă la 25 Aprilie. Camera va precede de îndată la proclamarea unirei Candiei cu Grecia. SOIRI DIN AFARĂ. Citima un VAvenir National de la 9 Mai: Soirile din Oriinte urmeză a fi neliniscitare. Relațiunile dintre Austria și România sunt și din ce în mai mulții încordate și Corespondința de Nor Ost pretinde că „cea d’anteiű din aste puteri va trebui in curânda se decidă întrunii felii.“ Pe de altă parte ministrul« de resbelű alii Turciei aflândii de aceaa ce se petrece in provinciele de la fruntarie, pleca în Bulgaria și in Bosnia. Afară de tote aceste fapte alata de grave deja prin ele insele, este tema de unu proioptu din partea Sultanului care se schimbe vechiele legi turcesce relative la ereditatea tronului. Elu ar voi, contra acestora legi, a face se fiă primiții ca urmașă alîiscă, și primită de mai nainte, pe celă mai tineră fiiă alu soți, Izzedin Effendi. Capulă religiosă ală imperiului Șeiculă Al-Islam, cunoscută prin opunerea lui energică la acestă proiectă, a fost destituită in 30 Aprilie și nl o suită de ună titulară a cărui condescendință pentru tote decretele sultanului nu suntă uă taină pentru nimeni. Se crede în genere că dacă ordinea de moștenire va fi schimbată va fi una resbelu civile in Turcia, cercuindu-se în erarele rngmase ale acelora tratate sa-șî deschidă calea pentru ulteriora desvoltare a unirii Germaniei. D. Thaengen conchide dechiarândă că Adresa trece peste competința regulată prin tratate, și că va avea de efectă de a tulbura buna înțelegere intre Allemania Nordului și Allemania Sudului. D. Blarkenbourg vorbesce pentru ordinea dileî pură și simplu. D. Bluntschli (de la Heidelberg) combate ordinea dilei. „Adresa,lice, este totă atătă de legitime ca și discursul tronului, cari a ațîțată mă vă simțimântă patriotică. Adresa va servi spre a cimenta concordia, și deputații Germaniei Sudului care suntă ambii sinceri aî Germaniei vor vota contra ordinea dileî.“ Propunerea d-luî Quetin, pentru ordinea discî pură și simplu, se primesceca 186 contra 150 de glasuri. Conservatorii, progresiștii și fracțiunea deputaților a Allemaniei Sudului au votată pentru ordinea cjileî, precumă și principele de Hohenlohe. Partita naționale liberale, vechia partită liberale, conservatorii liberali și naționalii liberali ai Sudului au votată contra. Polonii s’aă apținută. Berlin, 7 Maiit. La ordinea dilec la parlamentul vamale era desbaterea Adresei. Tribunele erau pline, d. de Bismark, Perglas și mai mulți alți plenipotenți erau la biuioulă consiliului federale. S’au propusă două ordine de rii: una de căte membrii partitei conservătorie liberale, cealaltă de către membrii partitei progresiste. Afară de acesta trei propuneri pentru ordini de rii sunt presintate de către doi. Reichensperger, Bramkenburg și Adreliu. D. de Benningson, raportatore, se pronundă pentru Adresă. El le spune că Adresa nu esprime decătă cugetarea naționale in virtutea căreia tote ănimele germane sunt însuflețite de speranția că puterea și unitatea Allemaniei se vor desvolta în pace; de aci oratorele conchide că Adresa se pote primi chiar de către adversarii ordinii de lucruri ce domnesce acumă în Allemania. D. Thaengen, al douilea raportatore se pronundă contra Adresei. El constată că Germanii Sudului vodă inimă unire mai intime cu Prusia periclulu unei scăderi a instituțiuniloră loră. El adaogă cu tote aceste că Germanii Sudului voră merge și voră combate foră deuna lângă frații loră de la Confederațiunea Nordului și voră versa cu dânșii sângele loră pentru causa comună. In adeveră, simțământulă națională germană nu este mai adâncă înrădăcinată în poporațiunile Sudului decâtă in acele ale Nordului. Dară pe d’altă parte, Germanii Sudului remănă pe tărâmulu tratateloră și voră ca SAMBATA, 4 MAIU 1808, LUMINEZATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚIURÎ ȘI RECLAME A SE ADRESA IN BUCURESCTș LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIABIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. CARPAS-MALLEGRAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNIURILE LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NGCI (Incheiere). II. După cele trei colosale contradicțiuni despre existența și neesistența boiarismului, despre bunătatea și reutatea revoluțiunii din 1789 și despre posibilitatea și imposibilitatea de a cunosce România „de departe“ , dd. Carp, Pascal și Blaramberg pășescă înainte cu aceiași vigore de raționamente și cu numai puțină eleganță de espresiuni, în următorulă modă: „Epistola Prințului de Hohen„zoUern mai conține ore care apre„ciațiune asupra stării nóstre sociale, „care dovedesce câtă de puțină țera „nostră este cunoscută în străinătate. Prințulă estce că, una din causele inferiorității nóstre sociale este „bulevardulă Carpaților”, care ne „despărțesce de elementulu transil”vaniana mai înaintată. Rezultă din „acestă frasă că Altețarea Regală „crede pe frații noștri din Transilvania mai luminați de câtă noi „Nu este a face uă siluire modes’ „fiei nóstre, dacă vomă declara că „nu putemu primi uă aseminea„preciațiiuie. Fără a nega că se „află între Românii din Transilvania omeni erudiți, putemu însă afirma, că Românii din Moldo-România, n’aă nimică a rîvni în acestă privință de la frații lor” de „dincolo de Carpați. Crescute în „școlile cele mai bune din occidentă, „nutrite de studiile seriose cari facă „onore soclului nostru, junele generațiuni ale României libere, potă „cita uă mulțime de nume cari stră„lucescă în economia politică, în e„loquență, în poesie, în istorie, în „literatură, în șciințe, în arte. Și acesta este consequența naturală a „educațiunei cari elenă primită. Pe „cândă aceste june generațiuni se „adăpa la isvarele liberalismului occidentală, de ideiele cele mai largi „și cele mai înalte. Românii din Transilvania erau condamnați de a re„măne în scólele Austriei, și fie care „scie ce ideie aveă cursă în aceste „scóle pînă în timpurile din urmă „In filosofie, vedere mărginite, în „literatură rutină, în politică despotismulă, iată în pucine cuvinte,"»în „ce cercă se învîrtea învrâmentulăi ! „și iată și uă esplicațiune a pur-