Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)

1868-11-25

ANULU ALU DOUE-SPRE­ DECILE VOIEROU ȘI VEI PUTEA LEI­N. LEI­N tE AND ---- CAPITALE 48 DISTRICTE 58 PE SESE­LENI „ 24 » » io 15 PE TREI LENI )) * “ »ß PE DA LUNA I­­5 ” UND ESEMPLARD 24 BANI PESTBU PA1US PE TRIMESTRU FR. ^ ®• PENTRU AUSTRIA . . . • «OR. 10 VAL- AUST­ PRIMAROLU COMUNEI BIMM Mâne Marți 26 Noembre de la 7 ore sera, consiliul­ comunale va ține ședință pentru continuarea des­­baterii și votării budgetului comu­nei pe anulű viitorű. Ședința va fi publică, prin ur­mare ori­care din d-niî cetățeni va voi, póte se asiste la densa. P. primară, V. Hernia. No. 10,854, Noembre 25. ICres&33SEA»73G SERVICIU TEUEGH.AFECU ALI­ BOBA 1111 MII. (Intărziată din causa întreruperii lunii.) PETERSBURG, 6 Decembre. Îniarsulă de Petersburg speră că’nțelepciunea diplomațiloră greci și turci va evita regretabilele conse­cințe ce ar aduce rumperea relațiunilor­ di­plomatice. CONSTANTINOPOLE, 6 Decembre. Porta, susținută de Englitera, de Austria și de Fran­cia a trimisă unu ultimatum Greciei, prin care cere oprirea înrolării voluntarilor și pen­tru Creta, arestarea capilară asociațiunilor și și libera îmbarcare a emigraților­­; în casa de refusă se vom rî goni îndată din Constan­­tinopole toți supușii Eleni și se vor rî închi­de posturile pentru corabiele grecesce. WIENA 6 Noembre. Imperatorele a înăl­țații pe p. de Beust în ranguri de carnite prinlruă epistolă autografă for­te lingușitorie. (,Serviciulu­ 'privată ale MONITORULUI). BERLIN, 3 Decembre.— Monitorulă, cu ocasiunea discursului tronului, felicită pe prin­cipele Carol I pentru invocarea stipulațiuni­­lor­ internaționali, ală cărui necesariă res­pectă merită unanima bună­ privire a pute­­rilor­ europene; consilie­re România a de­clina toți responsabilitatea politicei aventuriare și speră că înțelepta atitudine a ei va risipi aprehențiunile, ce le provocase regretabilele tendințe." LONDRA, 3 Decembre.Disraeli a de­clarată, în circulara adresată membrilorü Tori­că din causa minorității ce are cabinetur ă în parlamentă, în interesul ă generale ală țerii și pentru demnitatea pârlitului scă, urma a se retrage­ însă ca membru al„ parlamentului ’și propune d’a resiste cu energie în contra intențiunilor­ lui Gladstone și a absolve bi­serica irlandeză. Deschiderea parlamentului va ave locă la 10 Decembre, numai însă pentru constituirea biuroului, căci desbaterile poli­tice nu voră începe decâtă în luna lui Fe­­bruarie. PESTA, 3 Decembre.— Delegațiunea aus­triacă a adoptată budgetulă ministerului de re­belă, după propunerea ce­a făcută, arc­­tăndă că este trebuință d’a face fortificațiuni pe fruntaria Galiziei. BELGRAD, 3 Decembre.— Doliulă pentru mor­tea principelui Mihailă a încetată. Ună rechi­mă solemnă a avută locă, la care a asistată totá diplomația. PARIS, 4 Decembre. — Uă mare afluință de curioși s’a­dusă de dimineață la cimitirul­ Montmartre, cătră 11 ore autoritatea a or­donată mulțimea d’a evacua cimitirul­, fiindă­că atitudinea ei agresivă creșcea. Asistințîi se supuseră primei invitațiuni, cu escepțiune de vruă trei individe, cari, după evacuare, fură arestați. Câte­va sute de persone, din cari mult curioși, continuaă a circula pe din ’naintea ci­mitirului pe la trei ore, au fostă respendite de poliție, fără nici uă resistință. Liniștea Parisului n’a fostă nici decumă turburată. CONSTANTINOPOLE, 4 Decembre.— Basti­­meritulă Luterie, din ordinul­ guvernului, a plecată cu trupe la Dardanele, avândă încă necunoscută destinațiunea. Bucuresci 257 Cu cătă lucrurile pară unora că se com­plică, cu atătă în faptă ele se simplifică ș’a­­deverulă începe se resară. Elű s’arată din ce in ce cu atâta spledare, în cătă în cu­­rându nici ună omă nu va mai pute fi a­­măgită. Ama constatată adese că la noi oposițiu­nea, ce combatea pe fostulă ministeriă, se ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMÂNC NO.­­ ■ —REDACȚIUNEA STRADA COLȚIA No. 42, LUNI Și MARJI, 25, 26 NOEMBRE 1868. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAME’­­E, ANONIIURÎ ȘI RECLAM* & SE ADRESA ÎN BUCU­RICI, LA ADMINISTRATIVS1 , IAR U­LFI IN DISTRICTE LA CORECrONDINILE DIABIULUI ȘI PRIN POSTA, - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEOR M HUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚ­URILE LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 III 9.1 irvia cu arme ce nu suntă nici leale nici imănescî. Oposițiunea a protestată și ne n­dmită calomniatori și aginți ai Prusiei și Sin­­ei. Națiunea cunosce deja adeverulă, cu tóte a­­cetea se-mü arezămă asta-felu cumü éla a­­ire pe totă dina ’naintea lumeî întrege. Vă corespondință din Bucurescu de la 18­oembre și publicată în cu­arculă La Patrie e la 2­7 Noembre dice : „Unul­ dintre confidințiî cei mai intimi ai­­ sorii Rosetti și Brătianu, d. Carada, se m­­erce la Paris, de unde venise de puține ole, spre a împlini oă nouă misiune secretă. Acestu aginte este însărcinată a se ințelege a comitatulu revoluționară și republicană, u care partita roșie, astă­ziî la putere, în­­reține comunicări active ce m parte trecă prin canalul­ d-lui Dumitru Brătianu. „D. Rosetti fu numită primară ală Bu­­mbescilorü, onore ce a fostă declinatu-o de multe ori. Gen­a ce ha­otărîtă acumă a se nsărcina cu aceste funcțiuni, este că, după propriele séle cuvinte, avându a isbucni în­­ arândo­uă revoluțiune în Francia, circums­­anțele ceră ca la tempula priinciosă se fiă n capulă Municipalității. Partila roșie se pregătesce, precumă se spune, a proclama Republica îndată ce se va face în Francia •evoluțiunea pe care compteza.“ Asia dorű lucrândă cu banii Prusiei ș’aî Rusiei, în țară și în totă Orientele, ca agințî­i­ Grazului, lucrarea se face pentru Repu­blică. Lealitatea și logica acestoră acusări,­­îindă destulă de invederate, trecemă la alte acusări. Romănia este plină de bande armate. Ea a devenită ună mare arsenale. Comitate re­­voluționarie, suptă direcțiunea d-lui Brătianu funcționleză în iotă Oriintele și chiară în Elada cea liberă, și tóte primescu bani și arme de la Brătianu. Este învederată c a­­ceste milióne de franci nu potă cși din te­­saurul­ României, căci décá s’ar da numai în acestă afacere întregă venitulă țereî pe două și pe trei ani, totă m ar fi d’ajunst spre a acoperi cheltuielile. De unde dém­ a­­ceste comori ? Oposițiunea din țără și presa austro-magghiară aă spusă necontenită cu arme și banii, vină cu grămada din Prusia și din Rusia. Terra și presa austro-mag­­ghiară aă spusă încă,—și mai de multe ori,— că Prusia ne a trămisă și soldați, deghisat în salahori, și cinci mii de sergenți și suti de oficiări. Veți arămă încă toți că m carte­ roșia a Austriei, după ce se spune că gu­vernul­ României lucreza pentru a proclam independința ieî și se pregătesce a cucer nu­mai seimă căte provincie,—apoi se dice „In consecință decă esistența acestui fapt ar fi deja d’ajunsă în sine spre a descopt în mare gradu cele mai seriose temei pentru puterile cele mari, însemnătatea ei a crescută prin grăbirea cu care se proced în Principate, d’ună tâmpă destulă de lungi la urmări și pregătiri militare, ce nu sunt în proporțiune cu trebuințele apărării ante­riore, ci din contra întrecă cu multă tre­buințele reale și positive ale unei țeri,­­ nu este amenințată din nici uă parte.“ D. de Beust s­­­ie forte bine că tote a­ceste afirmări suntă pe deplină neadeverati Pentru ce dorui­le a făcută ? Din mialui Nou Presă liberă din Viena, în no. seă de 28 Noembre dice: „La 26 Maiă, anulă cu­rinte. Ambasado­rele nostru în Florența, d. de Chibek, înș­tiința pe d. de Baust car fi vorbită cu Mand­rea în cestiunea persecutării evreilor în Romănia. Generarele ar fi condamnat o­­ferte asupra și apoi ar fi adausa, mai mult în glumă, că— „lui îi pare că Austria­­ are mare poftă de Principatele-Unite.“—­n urma acestei înșeiințări, la 30 Maiă i­i respund s de d Beust din cuventă în cu­ventă următori­le. — „Décá veî crede­i trebuință, poți se linistescî cu totulă pe gi­nerarele Menabrea despre scopurile nost privitóre la Principatele Dunărene.“ Gumă are primulă ministru ală Italiei i fi­disă acele cuvinte ambasadorulur Austriei, déca nu ar fi avută ore­ care semne, care se î dea acea temere? Și décá primulă ministru ală­ Italiei avu îndicie de barielá, nu este óre naturale ca noi se ne tememă seriosă? Regele Ungariei aduse România în efigie la ’ncoronarea sea, și cu sabia scosă, o cuceri deja în facia Magghiariloră. Istom­ele austro­­magghiare publică necontenită cele mai mari calomnie și injurie contra României și a Dom­nului iei. Domnul­ de Beust afirmă că Ro­mânia este ună arsenale, și merge pern a­dice că ea este deja în stare d’a pune în pe­­riclu pacea Europei. Pentru ce dorat d. de Beust se in­­telege că temerile nóstre suntă destulă de legitime și cavernă dreptură și datoria se organisămă și noi mica oștire ce ne este permisă se avemu prin tratate, ca s’apărămă a nostră neutralitate în contra ori­cărei eventualități? Și când­ d. de Beust afirmă că România este ună arsenale, pe­­ cândă scie pe deplină că nu este adevărată,­­ și spune că ea amenință pacea Europei, nu­­ suntemă în dreptă se bănuimă voluntaria a­­măgire a marelui ministru și se ne tememă forte de frică ce se preface că-î inspiră Ro­mânia și cabinetulă Golescu? Déru déca­d. de Beust își împlinesce da­toriile sale astă­felă precumă le ințelege, ce facă are foile oposițiunii din țară, cândă sus­țină tóte calomniele respândite de Presa aus­­tro-magghiară, plătită forte scumpă, cuma dice Wanderer de la 25 Novembre? „In momentul­ de faciă în Paris și Ber­lin se crede oportună a eși iarășî în faciă cu averea de pace; în Viena din contra nu se­ă spune altă de­câtă de urmările înfio­­ratore și de incendiunile ce suntă la ordinea­­ zilei în Român­a, și causate prin acîțărîle Prusiei. Articlu din „gazeta germană de Nord“ a găsită in foile guvernamentale de aici, pu­țină cred­ementa și este întocmai ca cândă acestea ar simți uă plăcere, de a presinta a­­gitările române, probate după cum­ă credă r ele, prin mascata înpărtășire a Prusiei, in­­­­tr’o poporațiune uriașă și îngrozitóre. „Noi ne vedemă siliți a desemna acesta ca uă nouă înspăimântătore nedibăcie din parte pensionariloră fondului de presă, chiară de va fi ade­crată, că guvernul­ Prusiei, la în­­­­treprinderile d-lui Brătianu , și a agitători­i lor. Români ar ave mâna loră în rocă, toți;­­ ar trebui se se gândesc­ că nu se cuvim , a respunde la simtomele de pace arctate di­n organulă guvernamentale din Berlin, cu de­nunțări sfornăitore de resbelă. Posițiunea d­­e astă­zî este tocmai aceia, că la Berlin se în­­­tinde palmirulă păcea, la Paris acestă anti - pacnică se primesce cu bună voință și la ! Viena se acîța, și necontenită se suflă în fia­r­căra desbinării. Și mai la vale Wanderer rib­e: „La ce felă de impresiune va pute faci I­ acesta în străinătate, cândă din partea Aus a­triei asupra unui articlu de pace care a fosti ’i primită bine chiară în Paris, se respund și totă cu murdărie? Acésta credemă nu est­e greă de ghicită. Aci se numeră pușcele c­ i­acă, ce­a procurată Prusia Români­loră; ac­i se numeră lucrătorii prusieni, carii aă pic ü­rată în România pentru drumurile de seră­i­ și cari, ajunși acolo, îndată s’aă prefăcută tot­­ în atâți soldați, și s’ar fi ’naintată la ran 0­guri nalte în armata română; se numeră a­poi uriașa sumă a baniloră, ce se cheltuesc în Prusia pentru propaganda revoluționara și se gândesce negreșită car fi fostă mult ’a mai bine, déca banii s’ar fi cheltuită pentr­u m­ă măreță sondă de presă, care ar fac la concurența celui austriacă.“ Acea presă, plătită spre a calomnia Ro­­­mânia, are celă puțină scusa că lucrezá î interesul­ naționale. In ale cărui interes și lucreza însă Presa nostră, cândă susține c­ă ardore tóte calomniele presei austro-mag­­­ghiare? Spre respunsă la acesta cei de l­a Terra și Pressa aă protestată că ce pot­ir ei face, dacă faptele fostului ministeriă, sunt n­așta precumă ei le relateză ? Acumă se sfer­­se și acestă protistă. Nou­ă ministeriă trebue: i­ dea peste acele bande și mai cu semă pest ie arsenalulă celă spăimentătoriu. Pentru­­ a dorű oposițiunea cea vechiă ma salutată vi ve­nirea m­ouriii ministeriă și nu i-a cerută i descopere îndată adeverulă ? Gumă ? S’acui b­­ună ministeriă că dă focă Europei întrege acea acusare pune în periclu chiară esistința nostră și oposițiunea nu cere ca lumina se se facă îndată? Ce felă? Voiesce ea ca, déca s’ar fi incelată în ale ieî apreciărî, se nu se facă lumina și se triumfe calomnia inimici­­loră națiunii? Déru în acestă casă mărtu­­resce ânsă­șî c’a calomniată în cunoscință de causă și totă d’uădată c’a voită cea­ a ce voiesce și Presa austro magghiară! Pressa și Terra au publicată articlulă (jiariului oficios) ală guvernului Prusiei care respinge tóte câte s’aă disă despre legămin­­tele guvernului Prusiei cu acela a ală Ro­mâniei. Pressa de ieri reproduce un­ articlu din diariulă de Nord prin care Rusia com­bate chiară esistența nostră. E că uă parte din acesă articlu. „Putemă regreta întradeveră că diploma­ția europená ma vroită se prevadă tristele consecvențe ce trebuia se aibă concesiunile ce­a făcută succesivă de la 1858 aspira­­țiuniloră, chiară celoră mai puțină legitime, ale unor­ partite din Principate, indulgența ce­a arătată către numerósele infracțiuni co­mise în Bucuresci, asupra convențiunilor­ in­ternaționale, nu era­ întradeveră de natură a desbăra pe omenii politici, din acea țară, să facă alte întreprinderi de felulă acesta. Putemă celă puțină spera că de aci înainte puterile voră îngriji mai bine se respecteze și se facă respectate tractatele? Abia cute­­sămă a formula acesta speranță, când o ve­demă pe „Constituționalul“ felicitândă cu căldură pe guvernul­ Brătianu pentru că continuă, în cestiunea monastirilor­ închinate, acea­și linie de conduită ca și guvernul­ Principelui Geza. Intrm­ă articolă, ce­a pu­blicată asupra acestei cestiuni, fóia oficiasa din Paris declară că, luândă definitivă de la locurile de josă administrațiunea bunurilor, monastiriloră închinate „guvernulă română a usată de ună dreptă care decurge din autonomia administrativă garantată prin­­cipateloră prin tractat urii de Paris.“ Ne vomă mulțămi se opunemă acestei opinii a Constituționalului pe acea a unei persone a căria autoritate de secură nu va voi s’o con­teste, opinia lui Fuad Pașa însuși, manifes­tată prin scrisórea adresată la 1864 de că­tre acestă oma de Statu Principelui Cuza. I Gestiunea trebuia se remase, după cumă dice a­­cestă scrisóre, în statu quo ante, adică pe teremulü protocald­urai de la 1858. Guver­­­­nuță română se gătescc a părăsi acestă te­remăi legală, urmândă întru acesta exem­­plulă dată de Principele Guza, și Constitu­­ționalulă îl­ aplaudă! Pe de o parte acestă diară felicită pe Români că violeza tracta­tele; de altă parte îlă angajază se se res­pecteze. Cată se mărturimă că trebue se fiă forte greă acestui poporă de a șei ce­ are se­­ faca în mițjloculă unei asecmenea lncurcă-­r ture.“ Décá dérà d-niî de Bismarck și Gortschin­­koff aă conspirată cu d. Brătianu; décá con­­spirarea loră a mersă pén’a ímplé Româ­­i­nia de arme, ș’a da, cumă a­disă neconte­­­nită Terra și Pressa, în măna d-luî b­ră­­­tianu tóte firele unei conspirațiuni, ce ești I­i întinsă in totă Oriintele, cumă are acum î­n Prusia și Rusia combată pe d. Brătianu ? Ci feră? nu se temă ele că ele, care ține firele­e conspirațiuniî in mănî, ar fi în posițiune si­­ le amenințe și se le silesc, se­ să apere? Nu este totă: Terra și Pressa aă disi 3 că d. Brătianu a primită a esecuta, în pri­­­vința călugărilor­ greci, convențiunea fostu­i lui regime, fiindă că astă-felă î­n porunciți :, Crarulă? Și totă Pressa acusă acumă p d. Brătianu că totă d­ă este de vină, déc - Rusia „scotocesce vechia ier pică pentru fap­­­­­tele naționale ce amă îndeplinită!“ Avemă ce­va mai frumosă âncă. Astă­ c­u Pressa sjice că: „înarmarea generale în realitate se reduc­e la numirea a căroră­ va oficiări spre a co­­­manda nisce miliție, cari va trece âncă mult „ timpu pâne se voră organisa, și la risce list­e­ de supscriere pentru cumpărare de arme, al­e cărora productii însă nu scie unde se vers­e pîn’drumă. Tóte acestea, umflate și trîmbi­e late de Bisce pigmei politi­c cari voi să s­e pozeze ca giganți, nu aă produsă de căt persecuțiuni amare și în minte germanilor. Ro­mâni din Transilvania din partea guvernuli­­i maghiară, care a profitată de ocasiune spr­e a exercita uă presiune mai mare asupra a­­­cestui elementă opusă lui, și se vedemă o guvernulă rusescă, în ală cărui reanimă re­­măsese a conta ministerulă trecută, scoto­­cindă ș. c. 1.“ Asia dora astă-țiî recunoscețî că tóte a­­cestea suntă neadeverurî? De ce de ce n’ați vorbită asta-felu în timpă de mai multe luni, po cătă guvernulă fu acusată c’a făcută m­ă arsenale din România? de ce n’ați acusată pe ómenii de la guvernă că ei umflă și trâm­biță armarea, bandele, arsenalul­, aliand­ele, căndă în realitate tote aceste suntă nisce neadeverurî și ómenii de la guvernă nimică mai multă de cătă nisce pigmei politici? Dacá credeți acumă acea­a ce spuneți, pen­tru ce ați lucrată cu totulă altă­ felă, pémai resculată. In asociațiune cu presa austro-mag­­ghiară, Europa întréga în contra guvernului română, și căndă ațiî faptele ve daă cea mai sdrobitóre părimuire, în cătă voi lași­ ve de­­chiar ațî că neadeverurî și calomnie ați pro­pagată, mai póte susțină cine-va că D’a­ți lu­crată cu străinulă în contra națiunii vóstre? Câtă despre noi—în cee­a ce privesce par­tita din care facemă parte și amicii, noștri carii aă eșită de la guvernă—n’avomă de câtă­ a ve mulți­mi. Vé mulțumimă căci a’țî recunoscută ânși­ve că nu puteți resturna guvernulă eșită din acesta partită prin na­țiune. Vé mulțămimă căci a’țî recunoscută că numai prin calomnie puteți sc redicațî în contra lui chiară opiniiunea publică a Euro­pei. Ve mulțămimă căci a’țî lucrată asta­ felu în­câtă a’țî dată acelui guvernă ocasiunea a su mări, retregêndu-se de la putere. Tóte cele-l­alte ministerie aă căd­ută­­ acestu­a din ontra, mulțămită voue, s’a redicată. Elă s’a redicată, căci n’a eșită respinsă de națiune. S’a redicată, căci în vara trecută—cândă gu­vernele străine cereau retragerea sea — a re­­masă la putere ș’a susținută asta­fe la dem­nitatea națiunii. „D. Brătianu ,d­e Steua Criintelui, a trebuită se se retragă dinain­tea ostilității manifestată de tóta Europa. S’a­­fisă că consulii ceruseră schimbarea lor, a­cesta este neeșaptă. Décá s’ar fi făcută uă asemene demarșiă ea ar efectă diametralminte opusă. fi produsă m­ă Ei se ’ncer­­caseră a face acesta de­­.mai multe ori de apropo doui ani, fără recși. Eose voința puteriloră a fostă directă espresă, și Prusia este acea­a care a consimțită a se face in­terpreta voinței loră. „D. Brătianu, décá mândria póte intra in sufletul ă seu, póte fi cu dr­pta curentă mândru că ma cădută de la putere de câtă dinaintea coalițiunii Europei întrege contra persanei sale. Alții și mai mari au trebuită se cedeze și ei, în timpul ă lară, dinaintea puterilor­ aliate. Déju istoria arătă în ana­lele sale ca căcie astă­ felă este a se mări.“ Elă s’a redicată, fiindă că lumina se va face în curéndü in totă Europa ș’atuncî se va vede ș’acolo că n’a putută fi combătută de câtă prin calomnie și c’acea calomnia se făc­a de către inimicii României carii nu voră a­veî organisare. Elă s’a redicată în fine, fiindă­că na fostă înlocuită de către oposițiune, cee­a ce și face turbarea ieî con­tra noului cabinetă. Noi dér­­ân­ă vă dată vĕ mulțumimă, d-soră din oposițiune. Déru ore consclința vóstra și națiunea, <fi ceve-va ca noi? Se mergemă naintea ieî, precumă vă cert țî voi, și densa va respunde și d’astă dată, cumă a respunsă in toți timpii, căci cunosce pré bine și pe ami­ii și pe inemi­­cii iei. SUBSCRIERE PENTRU ARME. LISTA TRAMISA REDACȚIUNII DE COMITA­­TULU CENTRALE. Lista cu No. 4149. Mișa Anastasie­viei . . lei vechi 10000 Lista cu No. 4158. 5. Frații M. Dumba, bancheri de Ia Wiena pria N. German et ills 3000 2. Teodor Dumba proprietară din Viena prin German et fils . . . 3000 A transporta .... 6,000

Next