Romanulu, mai 1869 (Anul 13)

1869-05-04

? 90 Cultula 30 Marte, 1869. D-lul Redactare aici foamdor ROMANULU, Domnule Redactare. Déc’ama unit!) vocea Destra cu strigătură durerosu alü lntregei națiuni contra teroris­mului guvernului, arta avută cuvinte necon­testabile, ca probă semnalăm!­ ci guvernul î n tóte colegiele ș’a alesrü de represintanțî tocmai p’aceleșî­­ priscol, despre care «■»’am a­­nuncîată prin articolulu trămisă Înainte de alegeri, asta dori­­nu ne recnace și noue de câtă a ve relata scamatoriile și vio­intile comise din nou de guvernu și de sateliț î luî­ Dio telegramă« adresate iubitului nostru suverană de către unii din alegători și din articolele ce vi­sau trămisă de la Cabule, aptrămu că și țara și iubitulu nostru suve­rană cunoscö de­ la îndestulii faptele mon­­struose și imorali ale actualeiui regime, d’a­­cea­a me voia furi de ori ce repetimi. Um­i tându-me a c spuse numai acele scamatorii și violențe dezvoltate cu prejudiciul­ națiu­nii In m­omentul­ alegerilorö și care a lă­­sate convingerii tuturoră cetățenilor( de bine și me răui că ele aperțintea unur programi­ prealabile ale guvernului și curagiului pușcă­riașilor!), cărora a data puterea discreționară d’a face totuiu spre a reeși. Sistema de corupțiunî, de amenințări des­frânate și de derisiunea legiloru, cu cari s’a servita la alegeri actualele regime, a pro­dusă cea mai complecți, consternare in tóte stările societății și nobililorti simțiminte ale cetățenilor i­ morali ma­rem« să drepte sa­­tiscere de câtă doliule și disprețiule. Tóte opipiucile bupijeră cetățeni gintu de ROMANULU 4 MAID 18BI) Vî­imü corpude oficiârî la Sibiu, cu însărcinare, ca se compună uă h­ar­tă strategică a întregei Transilva­nie. Unu corespondinte din Bu­cu­­resci ale Federațiunei Ilice că d. Cogălnicanu ar fi oraula care tace și face. De e adevărată, atunci ge­­nialulă ministru nu va fi scăpăndă din vedere periclulă ce amenință țera și va fi fecénda în tăcere a­­semene pregătiri de apărare, de con­servare propriă. Dară măsurile de înarmare trebuie ori­cumă se fiă ve­­­dute și simțite macară acolo în țară Ia d-vostră, precumă le vedemă și le simțimă noi pe cele d’aici. Bunulă corespondinte ală „Federațiunei“ se ne dovedescă prin fapte că Cogăl­­nicenu nu se ocupă numai de res­­burărî personale, ci că, în ce pri­­privesce binele și fericirea țerii, este de acordă cu Brăteanu. Lumea vrea case fapte și nu vorbe. D. cores­­pondințe se ne permită a-i spune că în tóte faptele de penă acumă ale d-lui Cogălnicanu nu vedemă nimică, care ne-ar îndreptăți a crede speranțeloră domniei-sale. piariulă Caten din Viena este cunoscută de oposițională dualis­­mului și de apărătoră ală intere­­seloră poporelor­ nemaghiare din Ungaria. Ca se vă mai dar vă do­­vadă despre liberalismul­ maghiar, îmi permită a vă încunosciința, că redacțiunea numitului diam­ă ș’a tri­­misă și ea m­ă correspondinte la Pesta, care se­­ raporteze despre desbaterile din camera de aici. Bi­­roul­ camerei însă nu i-a concesă intrarea în logia chiariștiloră. Daten îu No. 18 din 2 Maiă a. c. ob­servă la acestea: „Eră, asta voiescă Maghiarii a pedepsi fata nostră, pen­tru că densa a­numită eu adevera­­tulă nume scandalulă publică ce se petrece în Ungaria de atâtă timpă înaintea ochilor­ lumii, căci con­damnă violența și nu se închină bar­barismului. Primimă cu nepăsare acestă nedreptâțire și Înregistrămă faptele, numai pentru ca se arezămă cu ce represalii ridicole pășea că .co­piii cei mari din Pesta contra unei publicistice independinte". , De așia ceva în toscă Europa nu­mai Maghiarii sunt ă capabili. X. acordu a recunosce că esecutarea programei a escelatu atâta, în­câta chiarö imoralii con­vină a­­fice că ș’aă întrecută chiară scopul loru, d’acea­ a resultatulu scrutineloru este privita de cei morali ca un consecuință a espresiunii falsificate a alegetorilor­. Din tóte m­ijl­ocele guvernului, ni j­unulu n’a fostă menită a redica moralitatea sau a întări încrederea In juna dinastie; din contra, totulă a fostă spre demoralisarea cea mai deseterșită a cetățenilor!), pentru nimicirea marei încrederi ce toți aveau în Constituți­­une și în Domnitoră. Convenimă derű a cre­de că guvernului pucină i î-a mat remasa de făcută spre a restabili complectă pe 2 Masă cu totă tacâraulă lui. Resemnarea ne este mare, și 'n totü ca­gulă de reușita a guvernului scimă: că nu a­­vemă a pierde mai m­ulte de­câtă ce­amă perdută acumă; căci ce mai avem­ noi as­­tățiî luptă acestă regiune? Ilegalități mai ne­pomenite, amenințări desfrânate, nesecuran­­ță pretutindeni și In fată ce are omiile mai sacru: onerea și chiară viața a devenită iis­­cederisiune, in fie-care­­ ji, ba chiar în fie ce mo­­mentesceptăm se fim întemnițați și pentru ce? pentru că guvernule a dată puterea în mânere cele’mai fără-de-lege, fiindö că și însuși el­ este fără-de-lege. Inziune curentă, ne-a fa­­miliarisată cu 2 Masă, de­și suntemă for­­țați a umbla cu revolverele în posunarü la fie ce pasă și a ne culca cu ele pe căpă­­tâiu, de­și nu suntemă de felule celoră ce -șî facă spaimă singuri, căci aceste precau­­țiuni suntă provocate de spirii, ce guvernul o are în județă și din respunsurile necuviin­­ciose ce aț­ vețjută că ni s’a dată de ună consiliară ah­ tronului la plângerea adresată iublitului nostru suverană. Scriița se pe re­­semnămă, dérè cu animele sfâșiate și con­­servândă doliu fii și disprețulă contra celoră cari aă cauzata tóte acestea. Trebuie se regretăm­ă și regretec­ă fórte multă cu acesta stare de lucruri, ne tuai po­menită nici chiară suptă domnia de tristă memorie a lui Cuza, putu lua consistință suptă juna dinastie a prea iubitului nostru suverană, Carolă I, pentru a căruia iubire atndl sacrificată și chiară porțiunea legitimei apărări. Dére, déca prudența unui popor, intrega a fostă atâtă deî crudă încercată, ar tribui ca părinte ală țorei are là încon­­giurată to­to­dauna cu iubire și devotament, de la suirea pe trope, se-î vină în ajutoră, s’o scape daceste tiranii, se-i vedea pacea, legalitatea și securanța complectă a drepturil ior­ constituționale pentru a nu se stinge simțimintele de iubire și de devotamente către tronă; căci dăinuirea acestei mise­­rie va produce eșarperea. Câtă pentru pu­ternicii țin­eri, dorință se li se facă și ieri) parte din cupa acestui venior,eperAndu totă dinn dată ca istoria să-i înfiereze pe frunte cu fie­rulă fără-de­legii. Ca se conservă cu Ansa socotéia nelegiuiriloră comise, ve rogă se bine-voiți a înregistra în colónele celui d’ateiu numeri) ală stimabilului d-vietre di­ni) faptele ce urmezrá, pentru a se scri­nă dată cui voră trebui se fie imputate. Alegerile delegaților l­ a fostă întocmai du­pă programă, adică: teze personale, desem­nate mai dinainte de guvernű seb com­ita­­tul­ lui, au fostă trecute în procesele ver­bale, redigiate după ordină. Alegeri legale, cu păzirea procedurei stabilit­e de legea ei­­lectorale, n'a­ fostă la nici uă comuna din județă. La comunele acelea, pe unde sateliții au fostă siliți a permite se se facă alegeri spre a masca scamatoriile lori­, au solută a strim­ta voința alegeronloră mai nainte de des­­poierea scrutinului. Ca modelă vomă aduce pe comuna Leova, unde sateliții puseră lin­gă urnă ună boroaoi) și iib­enă alegetorilor( cu tonulă celu mai obrastuce: „cine este pentru candidații guvernului se puie buleti­­nulă în urnă, era cide este contra se’le puia în borcane.“ Remâne ca țara, ca iu­­bitulă nostru suverană, se analiseze morali­tatea acestui model­ de alegeri. Se vină la alegerile pe colegii. Alegerea col­eg­iul­uu IA it. Acesta alegere, ta care participa și d. pre­­fectü ca mare proprietare, s'a facute cu vote pe ișcm, aretândă fie­ care ie a scrnsă pe buletinulă séb; alesulă acestui colegiu este d. Car­.bet Giolacu, ală treilea francmason și supușii rusescu, căci părintele d-sele, d. Emanoil Ciolacu, este și astă-zi supusulă a­­celu protecțiune, trăiesce la Rusia unde are și proprietăți imobiliare; după legi dura, d. Carabet, care ma dobéndite îm­pământenirea, avea altă protecțiune de­câtă a părintelui seu, și intrebume pe onorabilele d. Carabet cerutu-a d-sea împământenirea prin canalulă legală ? nu, apoi déca n’a cerut’o, cumă a­cutezată a profita de dreptule politică Intr’uă țară, care nu este a sea? — Scimă că d-sea s’a ferită de protecțiunea Rusiei intrună pro­cesă de avere cu d-na Olga Entos și ca insistată a demonstra că este supusă română pe probe­­, că ară figura în arhondologia țârei cu rangulű de serbare, d­ata de cai­­macamidu Vogoridi, dérit pentru care servnciă? nu scimă !­ală II-lea, că în mai multe ocasiuni­a eșită din Romani, cu pas­­portă românesc») și ală IlI-lea, că este tre­cută în roluri ca Română, plătindă contribu­­țiunea personală, déra tóte aceste probe nu suntă îndestulătate pentru apararia naționa­lității in facia cu legea de indigenată, care a fostă atunci în­vigare; acela literă X din regulamentă séu art. 16 din noulă codice civilă. Prin urmare asceptămă ai nerăbdare a vedea deca majoritatea viitorei Camere va fi la înălțimea misiunei ei, déca va fi ea sentinela fidelă a sanctuarului drepturilorü românesci, sen­ună instrumentă în mănele fără-de-lege ale crestoriloră ei, lăsândă des­chisă străinilori­ parta santuarului politică ală Româniloră. Trebuie se cunosca onorabila majoritate că ’D acestă județ­ă suntă mulți supuși ru­­sescî tn totă acelă-așî condițiunî ca și d. Carabelă și, déca va admite pe d-s>­a, va stabili ună precedinte funestă­țârei, cari toți acești proprietari în Romănia nu voră avea de câtă se profite de cea d’ântéie ve­nire la putere a guvernului cu care ară fi ei în mai strânse legături, dupe cumă făcu și di. Carabet aubă guvernulă actuală, spre a se înscri in listele, alegerii prin d-nli pri­mari și atunci voui d’ avea­uă represintațiune naționale compusă numai de supuși străini. Trebuie asemenea se mai cunosc i onorabila majoritate d­), pân­ e - venirea d-lui Cogil­­uteéau, d. Carabel na fostă Înscrisă în lis­tele alegetorilor ă, d’acei a se pu­se mire de locă deßâ­na fostO contestată la­ampă de cri în drepte, căci, déca guvernulö actuală a găsită mi­jlócele ca proprietatea mare se alegă una supusă contra voințeĭ ci și âncă fără se proteste, neapărată va fi găsită și p’acele <i*a nu se pute protesta înscrierea de focii. Alegerea­ colegiului alü II-lea. Cu tote machinațiunile nerușinate ale gu­vernului și ale pușcăriașilor!­, autoritațî­a face totuii spre a reuși, ânsă acestă colegiu, presinta mari șanse pentru partita liberală. Pené în sera ajunului flilei de alegere, majo­ritatea a fostă pentru d- Alesandru Zencianu, acela care a apelat c­hestiunea Cahulului în fosta Cameră, deja tn timpulü nopții. Poli­ția pusă — precumă soiți — la ordinu­l comita­tului, făcu a se schimba fad­a lucrurilor­ și, din cuprinsulă urmitorei telegrame, adresată suveranului de m­ă­numeră de alegători, ve veți convinge despre mi­racele­ de reeșită ale guvernului. „Pre înălțate Dómne, sub-scrișii alegători ai colegiului ală Il-lea amenințați de agen­ții guvernului in casă, déca ama participa la vote, amü remasă prin casele nóstre fără a usa de celu mai șarm din dreptu­rile vastre politicc­e. Leonida Sterea, advocată publică și membru al­ comitetului de alegeri, înstituiți­ de guvernă în acestă orașiă, percând­ a­­céia disposiți noile alegetorilori) și convin­­gându-se că candidatură propusă de elă nu va reeși, adună astă nopte cu poliția ca 150 locuitori la casa­ sea și astă­ dî diminața veci tn fruntea loru pe la casele vóstre, a­­menințându-ne“. „Acestă actă imorală deconcertându-ne, din causă că insu­șî agențiî guvernului st­­ad,jute, să supunemă respectuoși M. V., sfâ­șiați de durere că suntemu sub ună regiune de apăsare, în care, cu tóta protecțiunea ls­gilor­, nu putemu usa liberi de dreptură po­litică culă­mat «cru din tóte drepturile o­­mului“. Etă domnule redactoro cum­ă a reușită guvernulă la acestă colegiu; röte va afirma că alegerea S’a făcută cu liniște, acesta nu era aci anevoie, căci chiară unii di n domnii al­­getoriî, cari mai nainte scenei cu locuitorii făceau oposițiune candidatului guvernului. In urmă votată pentru elă I, după uă tele­gramă adresată unuia dintre ei de d. Co­­gâlnicanu, ală căruia conținută este: „Complăndă ca totă deuna pe concursule d-vóstre, înțelegeți-vă cu prefectură“ și alt­u-le in urmarea unui sgomotă respândită, că li se voră pentena barbele în casulă unui votă contrariă. Alegerea colegiului ala III-a Alegerea acestui colegii­, în care participa și d. Leonid Sterea, ca avocată,a fostă forte liniștită, cu singura diferință că are care numere de alegători s-au obținută a lua parte la votă, din causa fricii unui ore care sgomotă că, la celü d’ântéie cuvenie ce le - ar eși din gură in sala alegerii, voră sf­­ătuțî și arestați ca tulburători, și cea­ a ce ’î făcea se­cred­ă mai multă acestui sgomotă era calitatea d-lui Sterea de membru ală co­mitatului, căruia era­ întracesă momentă tote a ordine și care caterisise și disciplinase pe alegetorii despre tată ce aveau ei de facutű; deja credemă că onora majoritate a camerei nu va invalida acesta alegere, pentru ase­menea motive de frică, afară numai decă nu aru scandalisa-o primirea acestui represin­­tante, pentru că adică a fostă condemnată de doue ori la inchisóre de curtea d’apelă din Iași, pentru fapte imorale, și déca nu i s’ară părea și ilegală falsificarea listei a­­cestui colegiu, în care s’a înscrisă toți d-niî arendași din județQ c­u vină »5 doi mai nainte de alegere. Alegerea cole­giului alu IV-lea. Alegerea acestui colegiu, ală glotelor, nici ca lasă ce­va de doritoră; ordinea cu care ca s’a făcută a fi aprinsă chiară pe cel mai nempăcațî inamici ai guvernului, ba mai multă âncă: i-a silită a­’lu lăuda, și nu ade­veri­ ar putea să fiă modele în lóta țara, eca procedeul!). Alegătorii, concentrați prinn oipețe în aju­­nul­ alegerii, erai­ înconjurați de poliția și de geodarmerfă. A doua zii, concentrândui lângă primăria, tea calcă vorbit de ciomege, dăcă o’ar­e și candidatură părintescului gu­­vernu. APoîbfră păziți in jură de poliție și de jandarmerie, ca nu cumü-va se sa apropie vrm­ă roșă spre a’i speria. După acea la veni onor. d. Sterea, care nu este roșu și le făcu­ră s­urtă cuvântare despre minunele guu­­vernului și cualitățiie candidatului; d. po­­lifață neapărată nu desaproba pe vorbitoră, nu cată oaienii s’aă luminată în arătă ti­cită flă care, suplă prefer tu ducăndu-șî de­legații din plasa seaipănă la ușa primăriei, după deschiderea colegiului, acolo întră unulu căte unulă, lua de la biurcă bărbuța și mergea la că­măși unde erau douî scriitori pregătiți, mari( scrieri) fără se ascepte a mai fi rugați numele candidatuljui guvernului, iar a li se spune de ceî îndreptă; inuiî din de­legați, luând hărții, se cam scarpinaă în capă dére biuroulă ie C0 stai pe gânduri, dute colo, draguța racă,­­e‘țî scrie... lasă că așa se face lucrulă cu liniște. Ferice­d-așa guvernă, care se bucură du­­tă la încredere și este atătă de bine servită. Fericiți deputații aleși cu atâta încredere, în cătă fără se fiă numele loră pronunțată de delegați erau ca prin miracolă înțelese de scriitori și scrise pe bilete. Ferice și de na­țiunea în care predomină atâta spiritu de ordine și de bună înțelegere­.!! Ve rogă, d-le redactori, binevoiți a da ospitalitate acestei dări de somn in­stimabi­­lulă d­v. dram­ă, primindă asecutarea recu­­noasiunții mele. Arbore. și de nobila temeritate și ’ncredere a unei junețe setose d’a se redica, împreună cu națiunea din care face parte, alături cu națiunile cele mai puterice prin civilisațiune și cultură. Fiă ca aceste nobile speranțe se se înplinescă și ca junii instituitori ai societății Romanismulu, călindu-se în încercările aniloru, se nu pârtă nimicit din căldurosul ă lora avente, căci numai asta­ felu­lă părticică din cerințile intitulării ROMÂNISMULUI se voră pute împlini. Fiă ca acestă nume, ca și ună pală magnetică, se adune în jurulă său multe anime, multe spirite și brave, singure ca­pabile d’a justifica uă intitulare atâtă de m­ăreță, cumă este ROMÂNIS­MULUI Societatea ROMANISMULU­I-lui redactore edu pliariului ROMAN­ULU. No. 9. Domnule redactore, Avende firma credință că d-vóstra fap­­tpțî convinși de utilitatea ori­cărei societăți cu­ scopă instructivă și mai cu deosebire li­­terare și, fâcându-ne cunoscută cu acestí o­­casiune înființarea acestei societăți, ținemă de datoria nóstru a ve ruga, în numele seă, se bine-voiți a da locă în colónele stimabile lui țsiam­ă, ce d-vóstră redigețî, statuteloră din cari avemi onóre a ve anesa câte două e­ semplare. Priimițî, vĕ rugămă, d-le redactare, ase­­cutarea distinsei nóstre considerațiuni. Președinte I. A. BRATESCU. Secretară G. Dem. Theodorescu. Bucuresci, 28 Aprile 1869. Décà intitularea vre­unei socie­tăți sau instituțiune­a presupusă vr’uă dată cerințe d’uă m­ăsire necalcula­bile, intențiuni mărețe, patriotic# și d’uă jună ardere, apoi de securit acea intitulare este ROM­A­NISMULU. Ast­­felű­uă societate, ale cărei statute le publicamü aci, a fostă botezată în cântarea imnului, pe care­ să intona nesce âaime pline de speranță în mărirea destinăriloră Romănismului, STATUTELE SOCIETĂȚII »ROMÂNISMUL»“ CAPITOLULU­I Despre Societate Art. I. Se constituie un Bucuresci uă so­cietate sub numele de „ROMANISMULU.” Art. II. Scopul­ societății este susținerea și Înflorirea Românismului. Art. III. Meritele pentru ajungerea scopu­lui societății sunt: : a) . întruniri, b) . Conversațiuni, c) . Lecture și disertațiuni. d) . Adunare de literatura populari­s­ c.1. Art. IV. Societatea, dispunândă da fon­duri, va trămite din stiinlă stă , in părțile locuite de Români, membrii însărcinați pen­tru realisarea celoră­mise în art. III. CAPITOLUL V­II Despre membrii Art. V. Totă Romăoană pate deveni mem­bru al­ Societății. Art. VI. Membrii societăți antü : a) . Activi, b) . Onorifici, c) . Corespondențî. Membrii activi sunt­ acei­a cari participă directü la adunările societății și a orî­ta lucrare și­­ sarcini a ei; . . ...... Membrii onorifici, cărora societatea le con­fere acesta titlu, In urma sim­tțialoră rscu­­noscute de ea, și Corespondinți, cari țitră corespondințA ID interesulă societații. Art. VIT Veră-ce persona voiesce a face parte din societate, trebuie se fiă propusă «0- mRetulu» de unule din membrii. Admisiunea sea se face in adunarea so­cietății prin majoritatea absolută de voturi a« rm­mbri’oră presintî. CAPITOLU­LU III Despre fonduri Art. VIII. Fondurile societății constau: a) Dio tasele respinse de membrii so­cietății , b) Din diverse dlonuri, pe vară incurge in casa societății din buna voință a am­id­­lor­ Românismului. Art. IX. Tasa ordinară a fie­cărui mem­bru este de lel doue-deci și patru (24) pe ană, re­spun­să nn rate lunare sau trimes­triile. Art. X- Președinților­­ de onore, vics-pre­­ședinților­ de onore și membriloru de o­­nore le ramâne facultatea de a contribui la fondurile societății cu cota­­le dictezi­e*­­triotismulă. CAPITOLULU IV Despre ședințe Art. XI. Biblioteca, jurnalele, cabinetul­ de lectură, ședințele comitetului sale socie­­t,iî se vor­ ți­ne in localulu ei. Art. XII. Președintele convoci adunarea societății la fiă­ care jumătate de lună. La

Next