Romanulu, mai 1869 (Anul 13)

1869-05-04

ANULU ALA TREI-ß PRE­ pECILEA VOIESCE ȘLVEI PUTEA. Lol n. Lei n. pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe șase luni « « 24 « 29 pe trei luni « « 12 « 15 pe uălună « « 5 « 6 Unü osemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. Ve^uramu, astăzi circulând ă­uă listă de candidați pentru comuna Bucuresci, în care figureză între alții: dol. Nicolae Golescu, Dumitru Brătianu, Grigore Arghiropulo, Con­stantin Ciocârlan , Eug. Carada, Radu Greceanu, Dumitru Culoglu. Sunta autoritatü a decllara din partea mai susü numiților­ mei a­­m­icî că dumneloru declină acestă onore. Daca mergem ü la alegeri, noi și toți amicii noștril politici, mergemü ca se votăm lista ast­fel, cumd a­otă­­rît’o comercianții, în întrunirea de la ospețuri comunale, ori­ce altă listă este oă cursă a inimiciloru noștril, spre a aduce divisiune și împărți voturile în favorea listei guvernului. C. A. Rosetti. D-l­a redactare arti faárului ROMA.NULU Domnule redactare. Am ve^utd că o lista de can­didați pentru comună, făcută în întrunirea de la ospețurd munici­pale, suntă și ele trecută. Aretândd a mea recunoscință ce­­lor d carii aă bine­voită a me trece și pe mine în acea listă, declina, din causa unorü împregiurări ne v­­dependind­ de voința mea, acastă onore. CORNILIE LAPATI. Ni se trimite spre publicare de către comercianți, următorea listă de candidați la comuna Bucuresci,­otărîtă în întrunirea comercianț­lorü de la ospeluri comunale, în sóra de 30 Aprile: LISTA CANDIDAPRO LA COMUNA BOCORESCI, d­ar îți de corpulu Comer­ciantilor, în întrunirea electorale de la Ospe­­luri comunale, în ser­a de 30 Aprile: 1. Eugenie Predescu 2. Anton Arion 3. Doctorii Iatropoiu 4. Cornelie Lapati 5. Simeon Mihalescu 6. Stanca Bechianu 7. Nae Manolescu 8. Costache Panaiot­0. Cost. D. Atanasiu 10. Alecu Slatineanu 11. Veriam­in Hernia 12. Ioan C. Hanui 13. Th­eodor­ Kristescu 14. Angh­el Solacolu 15. Ghita Dim­itriadi 16. Theodor Râdulescu 1­2. Eug. Statescu (Avocat) COMISIUNEA INTERIMARA A comunei bucurescî. pIURNALU, Comisiunea interimară a comunei Bucurescî în ședința sea de astăzi, 27 Aprile 1869, avendu în vede­ ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGHILU ROMAN«, No. 1REDACȚIUNEA IN STRADA COLTEA NO. 42. m MinGii telegrafici. A AL» I­OM 4M HI. FLORENZA, 12 Maiă. Grija ministeriale urmeza. Menabrea renoiesce încercările de combinare in care se fie represintate tóte nuanțele majorității. LONDRA, 12 Maiü. Sullivan a demisio­nată spontanei , bilula relativă la destitui­rea sea s­ a acționată. TRIEST, 12 Maiü. principele Napoleone a plecată la Venezia. (Servitula privată alu Monitorélul). FLORENZA, 11 Maiă.­ Nou­ă cabinetă a dată astățji juromortulu; se asecură că, în­­ momentul­ din urmă, Menabrea s’a decisă se retrage din ministeră și de a lăsa președinta consiliului domnului Cambray- Digny. DRESDA, 11 Maiă, Gomizesa Maria de Hohental, surora regelui de Danemarca, a în­cetată din viață astăzi. MADRID, 11 Masă. Se asecură că Serra­no se împotrivesce strașnică la uă prelun­gire a stări de lucruri provisorii. Idea de a institui ună directoră n’ar­ fi isbutică. Unioniștii și vre­o câți­vă progresiști vor pro­pune alegerea unui rege imediată, după a­­dopțiunea articolului 31, privitoră la forma de guvernă­­re că se apropiă ziua de 4 Mai­,­fișată și publicată pentru alegerea personelor, cari au a compune no­­ulu consiliu comunalű. Considerândă că, după legea co­­munelor­, comisiunea interimară în­­locuiesce atâtă pe consiliu cât­ și pe primară în atribuțiunile ce le sunt­ date de lege. Considerând­­ că, pe acestă bază, comisiunea, conformă articolui 33 din menționata lege, a convocată pe alegători pentru noua alegere. Avându în vedere și articolele 36 și 37 din aceași lege, care se ocu­pă de președarea adunării alegăto­­rilor, atâtă cândă se face într’ună singură locală, câtă și cândă ea se face în mai multe secțiuni. Comisiunea a decisă ca cele cinci secțiuni electorale pentru viitorele a­­legeri, după publicațiunea făcută, se se președă de următorele persone dintre membrii ce compună acastă comisiune și anume: D. Anton Stoianovici va preșe­­de secțiunea din colorea roșie, la o spelulă comunală, unde va fi și biuioulă centrală ală alegerii. D. Ghiță Dimitriade, secțiunea din colorea galbenă. D. Corneliă Lapati, secțiunea din colorea verde. D. Theodor Rădulescu, secțiunea din colorea albastră. D. Anghel Solacolu, secțiunea din colorea negră. Totă uă­dată amă chipsuită ca biutoală flă­căria din secțiuni se țiiă uă listă, osebită de cea tipărită, pentru votanți, ca­re se pute con­stata într’ună modă exactă nume­­rasă acestora. Membri: Cornelia Lapati, Gh. Di­mitriade, An. Solacolu, Anton Sto­ianovici, Th. Addulesc, Ion G. Manu. Guvernul­ englese acasă pe pri­marele de la Cork, din Irlanda, c’ar fi provocată rescblă în contra angliterei, și cere de la Cameră m­ă­bilă pentru destituirea prima­­relui. Acestă cerere a făcută un mare sensațiune în fată Englitera și ’n Irlanda, și mai multe diare en­glese, din tote partitele, s’aă pro­nunțată contra baiului relativă la d. Sullivan, primarele în cestiune. La Cork cererea de destituire provocă uă mare agitare și se și anunță oă >ntrunire uriaș­ă pentru o Masă Cetățenii din Cor­ c anunțară că o­biectul ă ’ntrunirii va fi a se redap­­ta și supscrie oă petițiune, prin care se se invite Camera a respinge bi­­lulă ce i se cere contra primarelui. Președintele Camerei din London a chiămată, pentru clipa deli Mată, 24 de cetățeni din C­irk, spre a se pre­­sinta ca martori la baza Adunării, ca astă­felă cestiunea se se lămu­­rescă și deputații se potá vota în cunoscință de causă. Nu seimndeoá la 11 Mai­ s’a urmată acea desba­­tere, dera corespondința nóstru tele­grafică, spediată din V­iena la 12 Mai­ și primită de noi abia astă­­li la 15, ne spune că d. Sullivan a demisionată și Camera a amânată desbaterea în privința birului cerută. Acesta este faptul ăj pe care, re­­latându-lă fără nici ună comentariă lăsămă ca Românii se cugete asu­pra lui și voră Înțelege ce insem­nătate are in țern­e libere destitui­rea unui primară și cumă cetățe­nii sc­ă acolo se susție independin­­ța Comunei, care este temelia tu­­toră libertățiloră. Dl. Bernard, editorele Curierului de Iași, ne trimite uă epistolă, prin care cere a se stabili că, în privin­ța tristei afaceri de la Iași, numită afacerea casetei, Românulu a fostă greșită, cândă a­­ zisă că cele rela­tate de­­ Ilisa fóie aă fostă „ună nea­­devără.“ „Precumă veți vede, face d. Bernard, în comunicatură publicată in foia oficiale din Iași cele rela­tate de noi sunt­ cu totulă esapte și ve rugămă deră a deminți es­­presiunile de calomnie și neadeverit.“ Cu părere de reă vedemă că e­­ditorele fdieș din Iași, care publică actele și publicațiunile oficiale, pune din n­oă pe tapetă acea durerosa cestiune. Cu părere de reă vedemă că onoratură d. Bernard a crezută că noi­amă combătută foia dom­niei sale, cândă amă susținută că este peste putință ca m­ă oficială „se ia uă casetă, pentru a fura ba­nii din trensa.“ Cândă ar fi fostă asta­felui, adauserămă, foile oficiali ar fi făcută contrarîusă de cea­ a ce făcută Curierului de Iași ș’ar fi susținută îndată că stirea respân­­dită este uă calomniă.“ Cu părere de reă, în sfîrșită, vedemă că foia cu publicările oficiale din Iași n’a­n­­țelesă comunicatulă ce i s’a dată a publica și ’n care se spune că s’a constatată că oficialiula este „lovită de alienațiune mintale“. Cumă în a­­devĕrü editorele fotei cu publicările oficiale nu vede că, dup’acelă co­municată, fată ce s’a ’isit contra o­­ficiărului a fost ă uă calomniă, căci ună omă „lovită de alienațiune min­tale“ nu este, nu póte fi ună fură! Și cumă nu -nțelege că, susținândă chiară acumă cele C6 a fostă scrisă foi în acesta privință, atacă din nuoă insultă armata și națiunea ? Ne pla­ce a crede că editorele U­liseî n’a fostă pusă de autoritatea supe­rioră din Iași d’a face din nuoă a­cestă atacă armatei și națiunii, d’acea­ a trecemă răpede peste ace­stă nenorocită cestiune și recoman­dămă cu dinadinsulă cititorilor­ no­ștri, corespondința n­ostră din Pesta pe care o publicăm­ă mai la vale. Ea este cu atâtă mai însemnată, cu când ne arătă pregătirile de resbelă ce se facă în Ungaria, și dă uă nouă confirmare însemnatei decla­rări a d-lui ministru din întru: că Austria voiesce a dobândi în Ro­mânia resbunare contra Sadovei Nu voiescă a fi intre două Piemon­turi, nu voiescă a fi între doui Ho­­henzollerni, a zisü Austria. Ea nu voiesce, ne spuse d. Cogăluicenu, s’avemă uă constituțiune atâtă de iberale;ea urmăresce— adause dom­nia sea resbunarea Sadovei— și no­­nul paternă opune de câtă 400 de oșteni. Și Austria-Ungaria se pre­gătesce mereu, pe cândă noi nu voimă a ’nțelege nici chiar­ cea­ a ce d. Cogălnicean ne a spusă atâta sinceritate. Facă cerul ca, cândă vomă înțelege în sfîrșită, se nu flă pre târziă­ rațiunea. Cu disolverea aceloră con­­finii, stă, după acelă chiam­ă, în strînsă legătură „deslegarea cestiu­­nei oriîntale.“ Ca ce interesă aă Maghiarii în desființarea acelei mi­­litărimi, este ușoră de aflată. Hon­vezii loră sui­tă astat^l cel mai vi­teji între toți soldații pământului, de aceea­ eroii croați de la 1848 nu le vină la socotală; memoria lor­ nimicesc v­­isurile mărețe despre viitorul­ maghiarismului, din care causă eî trebuie înlăturați din cale. Cu privire la cestiunea orientale Ma­ghiarii explică lucrul ă asta: pentru Croația, care este parte integritare Ungariei, confoniele militare voră pune fură de trecere la Bosnia și Bu­egovina. Maghiarii vorbescă de ocuparea acestoră done țeri, ca d’uă plimbare, ca d’ua vrm­ătore de pa­seri. Intrebămă: déca este cu pu­tință ca puterile europene se pri­­vescă cu nepăsare acestă anesare însemnată la teritoriul­ corónei ma­ghiare? Dacă este asta, apoi fiți securi că procedura se póte proba ca mine și pentru România, întruna din scrisorile mele va aminti sema despre desființarea gu­vernului din Transilvania, care, du­pă anesarea silnică a acestei țeri Ungaria, n’ară­mai avu nici ună sensă. Acea ri­solvere a și urmată în 30 Aprile a. c.. Comisarulă re­­gescă Pechy, în cuvântulü seă fu­nebru (căci ea imormêntata una dicasteriu, care sute de ani a con­dusă afacerile acestei țeri nefericite) a zisă­ între «stele: „Durerea des­părțirii neetre ni se recompensă și prin ună punctă de vedere mai înaltă politică, cărui trebuie se su­­bordinămă foto alte interese locale; suptă acestă punctă de vedere mai înaltă înțelege că unirea faptică a Transilvaniei cu Ungaria, a cărei urmare este și disolverea guvernu­­ui regescă. Prin încetarea acestui dicasteriă transilvană independinte­­ntrunirea definitivă a Transilvanieî cu Ungaria a devenită ună faptă mare patriotic nestrâmutabilă, pe care fiă­care dintre noi trebuie­sc­ lă­conn­ate cu bucuria patriotică.“ Astăzi Transilvania este, cumă vamă mai spusă, uă simplă prefectură a Un­gariei. Postule, de comisară regesca a păstrată și pe mai departe și d-lă Pechy a primită uă instruc­țiune noua pentru sine, după care dânsul­ă nu este altă ceva pe vii­­toră în Transilvania, de cătă ună organă de po­liță pentru Andrassy. Asta­deră, du­pă conceptele și pri­virile unguresc!: Finis Transil­vania et Foile oficiali d’aici Napló și Pes­ter Lloyd susțină din nou că Im­­peratorele Fr­­aciscă-Iosifă are de cugetă a căta ori în­somna viitore pentru căte­ va septemăna în Tran­silvania. Judecăudă din pregătirile de res­belă ale Maghiarilor­, crisa orien­tale nu mai póte fi departe. După mașinia strategică ,,că cine posede­ransilvania póte se stepânesca de secură șesurile Dunării până la Ma­­rea­ Negră“ Maghiarii ș’au îndrep­tată cu deosebire atențiunea asupra acestui pantă. La fortăreța din Alba- Iulia se facă măsurări energice pen­tru a se mai clădi fortificări multe împrejură și de a lungulă pe sub munți, pilele acesta s'a trămisă dar Bucurescî ^ Florarii. Corespondința nostră telegrafică de astă­ fii ne silesce se dămă în­dată esplicările trebuitore, pentru a fi înțelesă. In alegerile din urmă guvernulu a chrămată pe cetățenii din guardă suptă arme și astă­feră, trimițendu-i în secțiunile în care nu vota ei, i­a privată de dreptul ă loră. Neîmpli­­nimă datoria, puindă suptă ochii cetățenilor, articlulă 6 din legea guardeî. „Art. 6 Servițiul­ guardeî oră­­șenesci nu va pute împedhca nici ună guardistă de la esercitarea drep­­turilor­ sale politice.“ CORESPONBilÎIÂ PARTICULARIA fI „BOBAHULUI,“ < Pesta, 9 Maiű. 1869. Camera deputaților­ d’aici e totă încă în stadiul­ constituirilă; lu­crări mai seriose se potă ascepta numai după vre­mă doue septe­­măni. Dintre deputați se verificară mulți din cei aleși cu călcarea strigătore a legii. Fără îndouială asta se va urma și la d-v0stră, de­ore­ce guvernul­ de a-i bucures­­cenă maimuțesce întru fete pe celă pestană. In privința circularei emise de d. Cogălnicenu, în causa evreilor­, în contra cărei consululă austriacă și englesă ară fi insinuată ore cari proteste, prin cercurile pestane se crede că istețul( ministru română ) făcu acestă pasă numai asta pre forma, pentru ca se mai slăbescă credința rea a țerei despre sine, to­tală însă se va îndrepta, după aș­­ceptările maghiare, „căci, r­ică oh­a­­riele unguresc!, m­ă Cogălnicenu nu va intra nici uă dată pe urmele ministeriului Brătianu. “ De mare însemnătate este spinea că Maghiarii cugetă a disolve cu totulă asia numitele „confiuii mi­litare austriace. (1) Diab­ulu „Zu­kunft“ No. 88, sub titlul­ „Ună noă sacrificii Motod­ului maghiară" publică în acestă cestiune un­ ar­­ticlu de sondă, ce merită conside­(i) 14 regimente de grădițeri, locuitori în Croația, Slavonia și parte a Banatului* etnita și «nu batalionu de Ceșteîți sți. DUMINICA, 4 MAU­ 1860. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa in Bucurescî, la administra­­țiunea pariului. In district la corespondințiî pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle­­grain rue de l’ancienne comedie No. 5.­­.VINIȘI­URILE Linia de 30 litere................ 40 ha Insersiuni și reclame, linia.. 2 le no

Next