Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)

1870-06-10

ROMANULU 10 IUNIE 1876494 Vasile Slobodeanu Costache Ionescu, Mih­ailü Gheorgescu, Nicolae Popescu, Ion Șerbănescu, și tn s-au declarații pe consciința lorü c’ac certată pe „d. Polcard, pe câte trei comi­sari și pe gardiști, ducându pe ómeni ca „se voteze“. „6. Impiegații, casiarii, Nicolae Constan­­tinescu și Răducanu Nicolescu, precum­ și d. Teodoră Itenscu, private, mi-au declarată că directorele prefecturei ’I-a amenințată pe unii cu destituirea,era pe alții cu puterea.­ „6-lea. D. Ghiță Gheorghescu, proprietară și alegetoră ln colegiul­ ală 2-lea, mi-a de­­clarat­ asemenea și susține că d. directorii alt prefectureî a­­ Ji sS se spuiă d. Eustatie Gogălnicanu, se se astâmpere de a mai reclama, căci are se pună wlă bate pene­ i se va umfla spatele. „7-lea. Toți cei coprinșî la cifra I mi­­au declarată că d. polițată i-a chiămată în casa unui Gg. Vasilescu, prin comisari noptea, și le a cerută a supscrie uă hărtie prin care se denuunță plângerile adresate către I d. ministru de interne contra administra­­țiunii, făgăduindu-le că voră fi slobozi a­ vena pe jos ln bălți și că o se fie scutiți de miliție. „8-lea. Preotulă Alesandru și d. profe­­soră loan Mihaileau rai­nă declarată că po­­lițaiură orașului i-a amenințată că vor­ fi persecutați și destituiți, de nu vom­ lucra și vota în favorea d. Petre Grădiștenu. „9-lea. Preotulă Constantin declară că, mergend, se voteze pentru delegați, preșe­dintele biuroului, d. Buzoreanu, i-a dată un biletă scrisă de personele pentru care tre­buie se voteze, și era refusăndă, a fostă data afară fără a-șî exercita dreptulu de alegetură. „10-lea. D. Teodor Sterescu mi-a decla­rată că d. directore, internindă pe uliță pe gardistul­ Hristea Anghelescu, i­a­­ Rsă că are se fie scosu fiindă că rea mersă se voteze cu cei­lalți gardiști­, și că Va fi­ scosu din serviniă.­l 11-lea. Mi-au mai declarată cei coprinși ,a cifra­t că, cândă au mersă la alegere fiindă și d. Eustatie Gogáleicenu și Petrache Tomianu, amenduoi contribuabili, biuroulă provisoară nu era formată și de primară, spunndă acestora că nu suntă trecuți în tre­ alegători, ei s’aă retrasă afară fără a mai veni la alegere. „Asupra acestui punctă observămă că biu­roulă a „închiriată ună procesă verbală con­tra personelorö indicate mai susă, pe cândă biuroulă nu exista.“ 12. „D. Grigore Ștefană Oancea mi-a de­clarată că a fostă dusă de ună gardistă la votă, luândulă din lucru suptă protestă „că are mandată de aducere.“ Pentru cele ce posedă dére­amă inchir­­iată presintele procesă verbale care s'a sub­scrisă de noi și de personele coprinse mai susă, cumă și d-niî D. Costache Dimancea, Radu Ghibileanu, Moscu Mihailil, și Dimitrie Iliescu. Ca marturi la închiriarea acestui procesă Procurore, P. Nicolescu. (Urmeza subsemnaturile celor­ de mai susa.) Acestű procesa verbale s’a na­­intată ministrului justiției ș’acestu­a nici pene astăzi n’atrămisă pe cul­pabili naintea justiției. Se recunos­­cemű énse unu ce forte însemnații: supstitutulu nepricepuții și posna­­șiulă și ne’ntelegétorulu procurore ! rrau foștu încă destituiți, pe cuvântă de necapacitate și nesubordinare. Recunoscândă éase acestă aba­tere a d­lui ministru al­ justiției din calea vizitiului ciganii cu pă­durea, recunoscemai, împreună cu toată țara, că -n tóte cele-l-alte ș’a împlinită în consciință datoria, a lăsată în tóta țera bandele de puș­căriași, de gardiștii de nópte și de oli, de dorobanți, de gendarmi­, de polițai, de aginți fiscali, de pre­fecți și de luptă-prefecți, de pri­mari și de judecători de pace se-și împlinescă cu zelă și cu stricteță misiunea ce le a fostă dată, d’a numi eî pe represintanții națiunii, d’a viola ori­ce lege, și despuiați de ori­ce pudure d’a vărsa chiară sângele celoră carii S’ar încerca se apere legea și dreptul ă loră. Tote­­ aceste le constatarămă prin sute de marturi și chiară prin acte auten­tice și, salutăndă din noă pe mi­­­­niștriî ucigași ai legiloră ș’ai Ro­­măniloră, carii aă dovedită în pu­blică și oficiale că după denșii băta bandelor­ de pușcăriași, glonțele, a­­licele și posturile au fostă chiămate se esprime în alegeri dorința și voința națiunii romăne, publicămă și următoriulă actă prin care mi­niștrii dec­lară în publică că mi­siunea armatei este a lua parte ac­tivă în alegeri, și se silescă s’a­­runce ș-asupra armatei căte-va stro­piri din sângele Romănilor, în care se îmbăiază, și se desfăteză puterea esecutivă. datorii vóstre nu era fără ostenela nici fără greutate. „România se póte felicita că ar­mata mea a sorutu s’o împlinescă invingânda acele greutăți, supuin­­du-se cu devotamentă aceloră os­teneli. Trei ocasiuni s’aă prosizată în care armata a avută în aceste cifile, chiară una rolă activă­, la Pitesci, Giurgiu și la Ploiesci. In câte trele cașuri acestă rolă a fost­ împlinită în chipul­ cela mai corectă. Apoi desarmarea gardei cetățe­­nesci din Ploiesci, decretată de Măria Lea, pentru întrebuințarea în modă nelegală a armelor. Îm­părțite ei, s’a făcută prin armată în chipulű cela mai demnă și totă d’uă­ dată cela mai liniștită. „Suntă însărcinată de Măria Lea a vă esprime mulțămirile sale și mă achită cu să vie satisfacțiune de acestă înaltă însărcinare. „Mărirea României este asigurată, căci armata își înțelege misiunea sea adevărată militară. „Se trăiescă Domnitorul­ nostru, și dinastia sea. „Se trăiescă România. Ministru, Manu. Ordinii de di pe armată ACTELE KIVSTERULUI BANDELORU. D-lui redactare ală tliarului ROMANULU. Domnule redactare, Bine­ voițî, ve rogu, a da la ce in colónele stimabilului d-vóstre țfiară petițiunii de maî a vale, spre a complecta din ce in ce do­­sarule crimeloră ministerului bandeloră. Primiți, etc. D-lui prim procurore ală tribunalului Uf­oră. Domnule procurore, ducanu Ștefană, Constantin Gheorghe, cârci­­marî, i-aă bătută și tăiată cu cuțitele in capă, apoi le-aă făcută și pagube, intrândă în pivnițele loră, dândă drumulü la buțiile cu vină, furându-le și scorțele din case, in­­sultându și báténdu consortele loră, pe Ion Flăcău cu consorta­rea chiară din somnă i-aă luată și i-aă bătută. Amă ajunsă a nu mai puté dormi pe la casele nóstre, și ne grămădimă mai mulți Intruă singură casă pentru a ne pute apăra, lăsându-ne familiele și casele prada jefuito­­rilor­ ș’a părăsirii. In ce timpuri trăimă, d-le prim-procurore ? Vedemă cetățiani onorabili târâți și duși la inchisare, pentru că voiescă a’șî apăra drep­turile și onorea, și bandiții recunoscuți și denund­ați de sute de ori, prinși asupra crimelor­ de sute de ori, suntă liberi și triumfora acumă .Ziua mamian­ă în acesta su­burbe. Este óre cu putință acesta? Suntă are acești bandiți recunoscuți persane atâtă de sacre și inviolabile pentru autorități. In câtă nn cuteză a’î atinge, și’î lasă nepe­­depsițî a’șî exercita orgiile loră sângeróse? Este peste putință, domnule prim-procu­­rore, se lăsați pe cetățiani la discrețiune bandițiloră, care la timpulu alegeriloră au fostă însărcinați cu funțiune d’a ucide pe alegetorî. Este peste putință că se lăsați se urmeze acesta stare de lucruri, care nu póte duce de câtă la disperare. Vă rugămă dérit ca, facându cea mai ar­­ginte cercetare, se luați grabnice disposițiuni pentru asigurarea vieței nóstre contra acestora bandiți, căci, déca nu se va face nimică, déca vomă fi lăsați ca pene acumă prada crimelor ă loră, atunci ceia ce se va Întâm­pla va cădea în respunderea numai a ace­­lor­­a, cari am avută puterea și datoria d’a stabili reală și nu ’lă­nă stabilită. Primiți, etc. Hie Daniilescu, D. Căpitănescu, Stan Radu, Grigore Nicolau, Ion Radu, Radu Istrate, Nicolae Negulici, Ioniță Nicolae, Ioniță Du­mitru, Nediscifrabile, Seton Gligore, Stoian­­nescu, ca oficiălă ală guardeî civice disol­­vate, este acusată, contra legii guardei, cu alții de către judele instructore Linaru, du­pă art. 158, codulă penale, și întemnițată, pe căndă guarda fusese chrămată oficiale a’șî face datoria prescrisă de art. 53 ale legii sale, atătă de prefectură câtă și de primară și de biuroulă colegiului 4. Credemă că doriți ca și noi liniștea pe care manevrele administrațiunii locale voia s’o turbure in­­ ziua de 31 Maiu, căndă guarda a făcută celă mai bună servițtă tereî. Protestăndă, ve rugămă, faceți a se li­bera pe garanție ca se înceteze agitațiunile ce provoca sistematicesce același judecător, instructore și primă-procurore, cari esceleza de multă în acesta artă. Așceptămu resultatulă. Hagi Matache Slăvescu, Nache D. Nacio­­vițî, Teodor Ion, D. Sfetescu, G. Ionescu, Ion Lăzărescu, Mih. Rădulescu, D. Radovici, A. Georgiu, C. S. Parepénu, I. Constantin, Teodor Nicolau, Ion Nicolescu, Panaită Că­­nescu, Dimitrie Mihălescu, P. Chirițescu, Io­niță Minea, Nenciu Petrovici, G. Ionescu, Ion Dinescu, Petrache Stănescu, Nicolae Ion, Ion Boboianu, I. Teodorescu, D. Petrovici. Puțină câte puțină dimine­a veni, rjina înlocuia lumina lampeloră ; totă și toți se desceptară In jurul­ mea ; servitorii umblau prin ospeță, trăsurele pe strade, sună nouă ore la orologiă . . . sunarea ’mi produse m­ă efectă electrică . . . mĕ apropiaî de mésa și strânsei într’ună singură pachetă h­ârtiele ’m praștia­te. — Astă sără d. de Haut-Val dă un baiu, cugetat. XVII In adeveră, mă septemănă trecuse de la visita Antonettei.iși, conformă ordinului băr­batului meu, salonele ospețului scă erau de­corate pentru balula ce’î plăcea se dea. Gus­­tulă scă distinsă președ­use la tóte pregă­tirile, ș’acestă gustă făcea se se ierte lu­­sulă neaur­ită; uitându-se cine­va în jurulu seă, i se părea că nu­mai eleganța și artea, erő­au banii, creaseră aceste minuni. D-na Cherdebois nu fusese uitată în invi­tările trimise; o vedă șa cuma frumosa și cochetă in gazela ei de gază și de mărgă­„Oficiali, luptă-oficiali, caporali și soldați. „Cele patru­spre­ dece dile, des­tinate pentru alegerea corpuriloru legiuitore, au luată sfârșitulű loră. Datoria oștirei în acestă timpă era menținerea ordineî ș’a liniștei publice, spre a pute fie­care ce­­tățiană se’și esprime sinceră opi­­niunea sea. „Pasiunea cu care diferitele par­tite luptau între densele era mare, frigurile electorale erau violențî. „In facia dorű acestora împlinirea untarî. Bărbatul­ ei o ’asocia, tată atătă de mândru d’a fi primită de d. de Haut-Val, ca și căndă ar fi putută atribui propriului seă merită acesta opere. Nudă mai ved­u­­semă din ț­iua la care fusese presintată la d-na Dalloris, și vederea sca ’mi produse impresiunea cea mai durerosa. Nu mé in­­tristă nulitatea ordinariă a personagiului, ci amintirea acelei seri, în care d. Bernard, se­­r­endă lângă mine, silise buzele mele da’mi trăda cugetarea; atunci cu intusiasmulă, cu credința nebună a tinereței, esclamasemn , nu blasfema smorală! Ce ’mi dedese óre amorulü în schimbul­ cultului nebună cu care me devotasema lui ? Serata înainta, începându-o, me intreba­­sema déca puterile mele voru fi d’sjuns și pentru a’mi susține pen’în capete, rolulă de gazdă, case frigurile veniseră. — Suntă puteri necunoscute! cugetai C’uă veseliă sălbatică, simțindă cumă pul­­sulă mai bătea cu violință, cumă capulú mi se csalta, și cumă sângele alerga prin vinele mele, impetuosă și ansetore, îmi mai dh­eamă:— accesulă îmi va da căte­va ore Sub­semnațiî cetățiani, domiciliați In su­­burbea Bărbătescu-Nucă, unii bătuți In mai multe rânduri de către banda pușcăriașilor­, ce bâtuie de cinci zile susă numita subur­­be, și cari suntă: Mielușiă Toma, Dumitru Toma, fratele său, Niță Tănase Câinaru, Alecu Cismaru, fostă pușcăriași, Dumitru Tabacu, Costică Precupețu, Dumitru Rotaru, Ion Mă­­turaru, Niță Dumitru, Costache Mazâlu, no­­tabilulu acestei suburbe, Costache Mărgărită, fostă pușcăriașîă, Voicu Tudoră Precupețu, Ghiță Stan, Anghelă Toma, Tudoră Vlaicu Bărbieru și Toma Miu, tulumbagiu ale comu­nei pentru udatură stradeloră, etc., alții a­­menințațî in tată momentulă d’a fi bătuți și chiară uciși de acești bandiți, ama ajunse a nu mai putea eși din casă, a nu ne mai puțea vedea de muncă și de comerciă. Nici chiară în casele nóstre nu suntemă asi­­gurațî contra acestoră bandiți, căci pe unii din acești cetățiani, anume Stan Radu, râ­de putere, apoi.... nu va mai fi unit apoi­.. voiă muri .... Cugetarea mea se sfirși tn vertejură unui valsă. Pe căndă sunetul­ mea cugeta astu­­fele, buz­­e­mele respinseseră fur’ândouiela la invitarea unui danțuitoră, căci valsa ma, susținută de braciură unuia dintre invitați. Erau numai doue ore de diram­ață. Lu­­dovicu convorbia cu câți­va domni, cândă d’uă dată plecă dintre denșii și s’apropriă de totelulu în care ședea­mă. — Nu trămisesemă Invitare doctorelui Dau­­vr­ay , mi dlise eră încetă și cu asprime, cumă se face că este aci ? Rădicai ochii; doctorele intra în adevere la salonă. — Bă i-amă trimisă la invitare, resptin­­seră cu r­ev­ela. — D-ta 1 d-ta! Pe facla lui Ludovică trecu s­esiunea unni adânci uimiri, uimirea stăpânului care vedea revoltându-se sclavulă multă timpă călcată în piciure, deveni vânătă, pumnii i se cond­ac suptă mănușele­’i de­ bală. Se plecă la urechia mea. Ploiesci, 5 iunie 1870, sora. Domniloru miniștrii de justiție și de interne. Rigorea întemnițării comerciantelui Ghiță Ștefănescu, ca oficial să ală gardei naționale, nu de către judecătorii sei üresei, este bar­bară; nu i se tolereza ducerea necesar celoră, nici vederea consângeniloră și amiciloră, nici a supscrie petițiuni. Resbunările pentru ce și pene cândă ? Protestăndă, rugămă se ordonați de ur­gență liberarea. T. Diamandescu, G. Ionescu, Th. Ion, S. Irimescu, Radu Stanian, P. Apostolescu. TELEGRAME. Ploiesci, 5 iunie 1870. Domnului Dimitrie Cariagdi. Cetățenii ploieșcenî felicităndu-ve de man­­datule senatoriale, cev­a încredințată cu 7­5 din 78 voturi, va însărcineză a protesta ur­gentă d-lpră ministru de justiție și procu­rare generală, ca și noi, contra arestării co­­merciantelui Ghiță Ștefănescu, anusatü cu alții, ca oficiălî ai disolvatei guarde­ civice, după art. 158, codulă penale, de către ju­dele instructore, — fără competi­ță — contra art. 53, 57, 59 și 61 din legea gardei: I. Radovici, Gregorescu, G. Ionescu, Th. Ion, H. Mat. Slăvescu, Radu Stanian,­T. Diamandescu. --------- ...—■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] Ploiesci, 5 iunie 1870. D-lui ministru al­ justiției și procur­o­­relor generale. Comerciantele pieței nóstre Ghiță Stefă­— Bagă de semai te voiă ucide! îți jură că te voiă ucide ! — Celă puțină nu în acestă salonă, res­­pinseră totă încetă, case nu voiă perde ni­mică asceptândă, căci ai­­ ji să „îți jură“ și m­ă gentilomă scie se ’și țină cuvântulu ! Cine ară fi putută cugeta vé<jéndu-ne p’a­­mendoui, cu ședândă a lene, împodobită cu dantele și cu juveerurî, elă, bărbatulă meă, rățl­mnându-se de totelulă meă și vorbindu’mî încetă, c’amenințărî de marte se schimbați între noi ? Cândă se sfârși valsulă, mă­sculată și mersei dreptă la d. Dauvray întinerindu-i mânele. — Câtă ești de bună c’ai venită, d-ta, atâtă de ocupată, atâtă de obosită !­­ffede cu recunoscință. — Epistola d-tale m’ară fi înduplecată se facă cu multă mai multă âncă, iubită copilă? Doru ce voiesci ? — N’amă de câtă ună momentă,­­jisei) luându’lă de brad­ă și intrândă intrun mică salonă de jocă atunci deșertă: amice, ecă­nesce epistole pe care ți le incredințiză. George Grand. PROCESU-VERBALU: Astă-dî, anulă una miă optă sute septe­­țiecî, luna Maiü doue­ tjeci și una, noi pri­­marulă comunei Titescî Bratuvaiescî. Împreună cu consiliariî, la patru­ spre­ țiece ale cuvinteî, de câtre d. pomejnică ală onor, sub-prefec­­turi de Loviște ni s’a ordonată prin ordi­­nulă No. . . ca se ne aflâmă prĕsințî, căci vine a revisui cancelaria; cumă a și venită, dére oimică nu ne a spusă despre revisuirea cancelariei, ci ne-a lăsată listele comunei Perișani­, de alegerea delegaților­, puindu­­ne înainte ca se formămă și noi asemene liste pe numele primarului și ală unui con­­siliaru Mita Calindiulo, care lucrare se fie tainică, fără se scie vr’une alegetoră co­munală. Băgândă de semn dintre alegetori, aă venită și no-aă pusă înainte ca se nu cume-va se facemă astă-ielă de lucrare fără se fie alegetorii prevestiți. Atunci ansă și formată lucrarea aetel­ră de alegere ș’amu alesă delegați pe d-ni. Ioniță Răducanu și Ghiță Lungu, închiăindă și certificate pe­nu­ Dacă mâne la amâțiî și să nu voiă suna la porta dumitale, deschide acestă biletă și esecută din puncă in punctă aceia ce conține. In casă cândă ași veni casă puțină pro­babile.............. — Magdaleno, mé superi!... — imî vei reda aceste cârtii fara le red s­chide ; ne­amă înțelesu. — Copila mea !­aci se petrece ceva oribile și straniă, zjise doctorele apucându-me de mână. Ai friguri, frigurile desperării ! Mag­daleno, ai încredere in mine, spune-mî..... — Că pată se compteză pe d-ta, iubitulă meă amică , că­potă.............se dormă li­niștită. ... nu este asia? Ii întinsei din m­oă mânele; elă se strânse cu putere, veitându că era de prisosă se staruiéscá, și ne despărțirămă. Puține mo­mente după acesta eră, plecase din salonă, (Sfârșitulă în No. viitoră). ----------------- ,3íí?

Next