Romanulu, august 1871 (Anul 15)

1871-08-05

ANUL II AL CINCI-SPRE­ DECESE Administrațiunea in Pasagh­ila Română. I«. 1. — Redracțiunea Strada Co­lțea, Ho. 42. VOESGE și VEI FUTIE ABONAMENTE­­ N CAPITALE : unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei; fie DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase luni 29 leî; trei luni 15 leî; uă lună 6 leî. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unű esemplaru 20 danî. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. A­ustria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) •A­NTM­ Conski Afinniturî, pagina IV, linia 80 litere — 40 Dan/ luarți sunt și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și orî-ce trimitere NEFRANCATE voru fi amPULATE. — Articlele nepublicate se vor­ arde. SUPSCRIPȚIUNE PENTRU SERBAREA ȘTEFANI­ CELU MARE Giurgiu, 31 Iulie, 1871. D-lui redactore alu Ș­iariuluĭ ROMANULU Domnule redactare, Bine-voiți, ve rogö, a primi ș’a face se se trimită la destinațiune suma de lei noul 109 bauî 58, cu care unii dintre cetățenii din Giurgiu, cuprinsă în acesta listă, contribuiră la serbarea ce doi studiați acade­mici au luată inițiativa a se face în z­iua de 15(27) Augustă la mor­­mântul­ Marelui Ștefană. Serbarea acesta trebuie se facă a vibra, animele întregei Români­i și se fiă admirată de toată omenirea. Priimiți, ve roge, d-le redactare, încrederea și stima ce ve păstreză. Alese Christescu. Giurgiu. — Alese Christescu 4 lei, 44 bani, C. Tîmboiescu 4, A. Stăncescu 2, I. A. Ghenovici 4, I. G. Stoenescu 3, Anonimă 3, Anonimă 2, Teodor Mărcu­­lescu 2, D. Almnincu 6, Costache Mate­­iescu 4, Stan Mărăcine 2, George Io­­nescu 2, Lăzărescu 2, P. Mih­ăiescu Bu­­zescu 20, Anonimă 4, Ion Stănculescu 1, Mihhalache Ionescu 2, Anghela Porumba 1, M.Dumitrescu 2, Z. R. 2.—Stănescuî — B. Moldovenu 2 leî. — Hodivaia. — Ni­­culae Rădulescu 2 leî. — Slăvescu­.—Ta­­che Slăvescu 4 lei 44 bani.—Petrile.— P. D. Profirescu 22 lei 70 bani.— Chi­­riacu. — Niculae Stănculescu 1 lei. Con­stantin Stănculescu 1. — Ialomița. — T. Tănăsescu 4 leî. — Totale 109 lei 58 b. ("Lista de la administrațiunea Informațiuniloru). D. N. Preda Ocncriu 4 lei. Traiană Lăsescu 2. — Totale 6 lei. (Lista comitatului din Bucuresci). D. N. Alesandrescu 2 lei. A. Petrescu 2, 1. Constantinescu 2, Ion N. Calvacorescu 2, d-ra Iona Alesandrescu 1, d-ra Mi­­tana Alesandrescu 1, Ionescu Stefanu 4, Anonimu 1, St. C. Michăiescu 20, Nae Vasilescu 4, Barbu Gănescu 6.— Totale 45 lei. (Lista de la administrațiunea Pressei). Simeon MarcovicI lei 11, 75 bani, lri­­mia Circa 20, Vermont 13. — Totale 41 leî, 75 bani. (Lista de la administrațiunea Orientului). De la 29 persone, publicate în No. 47 de la 4 Augustă în Orientalii, lei 178, bani 70. 5 asssc. (Lista de la administrațiunea Telegrafului). De la personele publicate prin Tele­­grafulu de la 5 cuvinte, 30 lei noul. Bucuresci, 1$ Augusta In privința fântânii sănătății și a avu­ției din calea Văcărescii, Monitorele pu­blică ieri unu raporta alff d-lul ingineră Berton, către ministrulu agriculture­ sală comerciului. Acestă raportă, interesantă din tóte ponturile de privire, ilu repro­­ducemă mai la vale, recomandându-le a­­tențiunil tutoru Româniloru în genere și n De la fântâna sănătății ș’a avuției re­­venindă la fântâna bulei ș’a ruinei, se supunemü îndată nouile planuri ale Cabi­netului Radovici în afacerea Strousberg, ast­fel­ precumă le publică Neue­ Freie- Presse din 8 August­. „Asupra ’ntrebării făcută de către unii dintre detentorii de obligațiuni, decă n’ar fi nemerită se vîndă obligațiunile cu cursulă actuale, pentru ca asta­fe să se’și scape uă parte din capitală, Berliner Bölsen- Courier respunde: „că nu póte consilia venderea cu cursulă actuale de­ore­ce, după opiniunea sea, trebuie se urmeze să ’nțelegere ’ntre guvernulă Română și detentare, și care negreșită va asigura detentariloră uă valore mai mare de câtă acea actuale, ș’acesta pe următorele base : „1. De­și Camera României în ultima sea decisiune a respinsă arangjamentulu cu consorții Strousberg, totuși însă s’a espresă că voiesce a intra în tratare cu detentarii de obligațiuni. „2. Pare că guvernulă germană, în unire cu acelă austriacă ar fi intervenită în acesta cestiune, atâtă la Constantino­­pole câtă și la Bucuresci, și negreșită că acestă intervenire nu póte remâne fără efectu. (A) Edițiune de seraí parte cetâțianilor, alegători și contribui­tori din Bucuresci. Raportul­ ne aretă că totă ce s’a fă­cută în acestă cestiune — atâtu de mare pentru interesele Comunei Bucuresciloră — s’a făcută numai de către ministrul­ lu­­crărilorîi publice, și numai d-luî prin ur­mare detorima se­ î­mulțămimă. Acestă fântână a sănetății este totă d’uă dată ș’uă fântână de avuție. Ea déja intereseză mai d’a dreptulu pe locuitorii Bucurescilor dv pe contribuitorii acestei Co­mune, și membrii Comunei n’au făcută nimică, asolută nimică. Ba nu­ ni se spune c’au făcută ceva. Ni se spune c’a numită în sfîrșită și Comuna uă comi­­siune de trei membrii și c’acea comisiune nici c’a vou­ă măcară a se ’ntruni. D. ingineră Berton spune ce trebue se se facă; spune că lucrarea trebuie se se facă repede pentru ca se nu se perdă sor­gintea sănătății ș’a avuției, spune cumu trebuie se se facă, s’adaogă că mașinele séle fiindu și așezate, lucrarea se póte face mai curende și cu mai puține chel­tuieli. D. Berton spune în sfîrșită că lu­crarea se póte sfirși în două luni. Co­muna nu vede, n’aude, nu face nimică, și lasă a se perde timpulu, a veni ierna ș’a perde și mașinele d-lui Berton, ce le are acumu în servițiulă­scă, și timpulă și póte și sorgintea. Ce­­ fi ce d. primară despre tote aceste? Asceptă vre vr’uă nouă epistolă de la d. Korlătescu ? Ascepá intervenirea d-lui Kor­­lătescu în favorea fântânii? Deri ea nu intereseza bandele electorale, pentru ca colegiilu d-lui Primară se ia asupră­ c Ges­tiunea acesta și se intervie prin puteri­­cele sale argumente „de recunoscință și de interesă pentru alegeri.“ Aicii, d-le Primară, depune activitatea și inteligința dumitale într’uă cestiune care interesază atât și de multă sănătatea publică și averea Comunei Bucuresciloră. Aici, celă puțină dumneta, domnule Korlătescu, intervină în favorea fântânei, cumö ai intervenită în favorea bandelorü și colegii dumi­tale te vomă asculta, și ’n curendă fân­tâna sănătății ș’a avuției va curge, ș’a­­tuncî, Comuna arendă mai mulți bani, colegii dumitale nu voră maî cere „aptă „napoleoni bandistului Nicolae Grigoriu, „cu care totă-de-una v’ațî servită la ne­cesități.“ „3. România nu mai póte contracta unu noă împrumută până ce mai ântâiă nu se va aranta cu detentariî de obligațiuni ale căilor­ ferate. Și tocmai de aceia a fost forțată se’șî retragă o insură dată la London pentru supscripțiunea unui noă împrumută. No­uă bancă Englesă, déja chiar­ banca României, care în totă ca­­sulă ține comptă mai multă de interesele țărei sale de­câtă de opiniunea publică Engleză, nu va face acestă împrumută; de acea­a imposibilitatea efectuării unui nou împrumută este mijloculu celă mai pu­­terncQ pentr’m­ă arangiamentu­l). „Că Românii suntă cel mai mari mișel, pungași, acesta nu mai lasă nici uă în­­duoială; însă fiindu că totă-d’uă-dată suntă siliți se facă noué datorii și fiindă­că nimeni nu­ va mai imprumuta mai ’na­­inte d’a se fi regulată cu detentariî de obligațiuni, voră fi constrinși să vină sin­guri la uă asemene înțelegere.“ Numai cu diam­ele berlineze ș’austriace, numai cu cei ce dicü că „Românii sunt„ mișel și pungași“ se pate pe deplină în­țelege în vorbă cabinetul­ din Bucuresci. Astă­feră pe cândă raportulu ministeriu­­lui din Bucuresci voia se constate cu mare solicitudine că preocuparea Camerei ar fi fostă d’a despăgubi „pe toți detentorii de obligațiuni.“ Berliner Börsen Courrier consilia pe detentori se nu cumv­va se vândă cu pagubă obligațiunile, căci „Ca­mera voiesce a intra în tratare cu dânșii.11 Cu totă prețulă voiescă, și cabinetulă Radovici și cel din Berlin, se pună pe detentari iad­ă cu Statuii­ română, cu ca­re n’aă nici unu felu de legătură, ca doră asta­felu voră scăpa principii­loțcari cu sutele de milióne pe cari le-au furată și țera va lua asupră’I tóte perderile deten­­toriloru germani. Acesta amu prevădut-o de ’ndată ce citirămă îngânatură raportă ală d-lui mi­nistru de lucrări publice și chiar­ de la anteifi Augustă, pe cândă n’aveam fl­eacă cunoscință de proba ne ne-o dă aijli­­ fia­­rulă berlineză despre identitatea între scopulă cabinetului Radovici ș’ală­celoră din Berlin, are tarămă periclulă, noulă pripară pe care voiesce se ne alunece la ruină puterea esecutivă. Totă d’uă dată are tarămă și mi­jloculă dă scăpa din a­­cestă nuoă periclu, spre care voiesce cu ori­ce preță se ne îmbrăncescă interese­le Radovici, d­iserămă și repetira,— cu atâtă mai mult că cestiunea va ajunge din nuoă ’naintea Camerei.— Statală Română nu va fi tare și neatacabile în facia principiloră coțcari, de câtă décá se va ține strictă de litera și spiritulă concesiunii, care­ să pune a­­fară de ori­ce obligațiune, de ori ce re­lațiuni faciă cu detentorii de obligațiuni. Acesta este atâtu de lămurită în conce­siune, în­câtă âașii detentorii de obliga­țiuni, neputându-se gândi la uă obliga­țiune ce nu esiste, voră a vinde obli­gațiunile cumu voră puté, și numai unu­i siariu berlineză putu, în complicitate cu guvernul ă din Bucuresci, se se silescu a-I convinge despre putința unei obliga­țiuni, pe care numai unu spiritu de trădare către țeră, unu simțimântu de servilă de­­votamentă către inembcii națiunii române o potu inventa. Acésta obligațiune neputându-se déru presupune în nici unu modu, și ministe­­riulu ajungându la dânsa numai prin uă­di­lea de interpelare a legii votată de Ca­meră, este învederată că scopul ă scă este d’a­­ ino cestiunea neresolvată, pentru ca 1) Succesulu împrumutului de 78 de milione, a datu deja cea mai formale desmințire acesteî speranțe la rusiu ne, „No)"­­ presintăndu-o la viitorea sesiune, împreu­nă cu tóte complicările ce vorű resulta și va face se resulte din trecerea tim­pului, resolverea definitivă se devie câtă se va pute mai avantagiosă pentru prin­cipii prusiani coțcari. Guvernul­ își dice c’uă logică Radovicescă: „Legea românes­­că, votată de Cameră, n’a trecută de câtă cu trei voturi; este probabil e că, presin­­tăndă din n­oă cestiunea cu are care di­băcie, că considerăndu agravarea prin întărciiare și prin alte marafeturi, că lip­­sindu seă prin neglijință, séu prin b0ră, séu cu precugetare câțî-va dintre depu­tații cari aă votată pentru lege, acea ma­­joritate de trei voturi nu va mai esiste, și m­ă nuuă votă ală Camerei va amenda legea în sensulă ordinilor­ domnului Ra­dovici. Pe lângă acesta, detentariî de o­­bligațiunî, veijinde că trece atâta timpii, vâdându că voința României este d’a’l lăsa, conformă concesiunii, se se'nțelege cu principii coțcari, voră începe a despera, nu voră mai protesta, ș’astă-felă se va face conversiunea, ea va lăsa în pose­siunea lui Strousberg ș’a celor ă­l­alți hoți prusian­ tóte miliónele pe cari le-au fu­rată, remânându ca apoi România se plă­­tescă séu totu­l și jum. la sută, séu se se’ncurce intr’una procesă, în care totu desavantagială se fiă în parte’î, căci a recunoscută ca a iei dă detoriă străină.“ Asta­felu fiindu situațiunea, ș’acesta fi­­indu­ scopulă învederată ală puterii ese­­cutive din România, detoria presei este d’a ține națiunea pe și represintanții iei ne­contenită descepți, și d’a apăra, pe câtă timpă el voră lipsi și vomă voi se lip­­sescă și se tacă, dicisiunile ce el au dată. Precisândă dérit, intr’una modă care se nu mai lase locu de interpretare, votulu Camerei, — nu destulă de clară pentru m­ă guvernă deleale — se ificeme. Statură română neavândă întru nimică cea mai mică obligațiune către detento­­rii de obligațiuni, cari, străini cu totulă de contractură ce se ’nchiria între Ro­mânia și concesionari, au cumpăratu pe urmă obligațiunile emise de aceștia „în numele loră propriă“, în nici ună modă și supt nici ună protestă se nu intre în relațiune cu dânșii; și probă că nu tre­buie se intre, este că chiară de pe a­­cumă cel din Berlin țină a constata că „Camera voiesce se intre în tratare cu „detentariî de obligațiuni“ și’o consiliază a nu’și vinde cu preță scăi­ută obligațiunile, căci puterea esecutivă din Bucuresci are se le plătască mult mai bine. Prin urmare, fiind­că resiliăm contractul cu concesionarii, este logică ca totă cu dânșii se și lichidămă, și fiindă cavernă a constata lucrările fă­cute și materialurile aduse, este logică ca se le plătimă totă celoră cari ni le dă făcută și ni le dă adusă. Enso, pentru a ’mpinge cavalerismul­ la culme către deteriori, și pe d’altă parte pentru a stig­­matisa nerușinarea unoră infami cor cari se se facă cunoscută prin cea mai în­tinsă publicitate resiliarea făcută și des­­caunarea acordată. Acesta va pune de ’ndată și neapărată pe detentari în po­­sițiune d’a secesita descaunarea, avere­a concesionariloru, și d’a le deschide pro­cesă. Din acestă momentă posițiunea Ro­mâniei se limpedeșce­ ori­ce presupunere de obligațiune către detentariî de obliga­țiuni dispare, și procesul ă nu póte isbuti de câtă seă la despăgubirea detentorilor, sau la declararea de către concesionari, în falimentă acestora și la darea pe fac­ă a documentelor­ și scrisorilor, ce se zice coțcari că le dă și care le servescă spre a atrage protecțiunea d-lui Radovici și a Cabinetului seă. 10ÜI, 5 AUGUSTU 1871 LUMINEZA-TE și vsi fi a­bonabic a» IN BUCURESCI, la Administrațiunea ^iariului. IN DISTRICTE, la corespondințiî seî și cu puși Pentru Anunțiurĭ a se adresa la administrațiune. V.A. BASIS Pentru abonamente , la d. Carrue-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurî, la d-nil Drain, Thomas et C-ol­nue Lepeletier, 23. X.A VIENA Pentru abonamente la d. B. Q. PoporicI, Pleís markt., :16 Pentru anunțiurî, la d-nil Haansestein și Vo­reuermarkt, 11. Citima în Federațiunea: țitaristica europenă se ocupă și acuma cu cestiunea căilor­ ferate române. Unele diare nemțesci din Viena, se înțelege plă­tite bine de înșelătorii prusaci, inter­vină în modă revoltătorii în favorită ca­­valerilor­ industriași din Prusia și ’a ală patronului lorg Strousberg, provocându guvernală prusescă și austriacă, că în interesul­ duciloru de Vrest și Ratibor să începă resbelă contra României. Ce pre­­tensiune impertinentă! Foțele din Berlin, chrămate în linia prima d’a apera intere­sele materiale ale sudiților­ nemți, în loc­ d’a predica espedițiuni armate contra Ro­­mânilor și, facă respungletori pentru perde­rile ce suferă proprietarii de obligațiuni romăne numai pe Strousberg și compania. Eră adresa d-loră studind­ de la Universitatea din Iași, înaintată d-lui primară Cristodulo Cerchez. Acesta adresă este espresia sentimentelor­ de recunoscință a d-loră studinț! pentru votulă consiliului comunale dată la 16 a curentei în favorulü serbării de la Putna. Domnule primarii Ună poporă, fiă elă celă mai puternică din lume, este condamnată la marte și va muri de sigură, decă nu are con­­sciința naționalității sale. Românii, popo­­rulă rege, ne oferă celă mai frapante esemplu: când­ civis romanus sum nu mai însemna nimică, Roma, cetatea e­­ternă, se ’nclina către apusă.—Și dovadă mai eclantante, simptomă mai manifestă, că ună poporă a uitată cine este și ce este, nu póte fi alta de­câtă ignoranța trecutului séu și disprețulă pentru pă­rinții lui. Va muri acelă poporă și me­rită se moră, căci nimică nu mai ră­mâne, care se justifice existența lui. Sim­­țulă de naționalitate este causa primară și justificativă a vieței unei națiuni, dis­­părândă causa, dispare, cu necesitate, și efectulă.” Națiunea română afirmă astă­zi acestă mare adeverfl: prin inițiativa junimii, el merge se depună pe mormântul­ celui mai ilustru bărbat, al ă iei omagiele sale de recunoscință și de respectă. — Ac­­tulă acesta este afirmațiunea sentimente­­lor ă iei de naționalitate, afirmațiunea, prin urmare, a dreptului seă d’a tr*1-Supt viia impresiune a unoru «semene credințe, noi studiuți al Universității din Iași, carii­amă făcută totă ce amă pu­tută pentru realisarea acestui scopă, nu putemă privi cu indiferință votulă dată de onor, consilii comunale în ședința da la 16 ale curinței, prin care s’a oferită celă mai puternică concursă spre ’nde­­plinirea serbării de la Putna; d’acea­ a, cu celă mai profundă respectă, venimă a depune sentimintele nóstre de gratitu­dine și recunoscință onor, com­isiă comu­nale și în particulară d-vóstre, d-le pri­mară, care au­ fostă inițiatorele acestui votă. Cu care ocasiune ve rugamă se bine­voiți a primi vitele nóstre espresiuni de stimă și respectă. C. Ressu, G. Irimescu, N. J Rășeanu, Gorgos, Vidrighin, I. Moga, G. V. Gafencu,G. M. Ionescu, I. Simionescu, I. I. Vrânceau, D. Porfiriu, I. Nico­­lescu, M. Pompiliu, G. Giosanu, V. Lateș, Marginenu, T. D. Mardărescu, M. Vasiliu, St. Castroian, A. Gheți, A. Gonciu, I. Sc. Bădescu. Iași, 28 iunie, 1871. (Curierulu de Iași).

Next