Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)
1871-11-25
ANUL" AL 0»W01-8PRB-PBOBLB VOESOB ȘI VEI PUTS ABONAMENTE IH CAPITALE: ucA ar.a «8 lei. și ee lant 24 lei trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. fî* DISTRICTE : uni anfi, 68 lei ț șese Inn! 29 !«în trei luni 15 lei; uni lună 6 lei. Abonamentele íncepț la 1 ți 16 ale lune! Unii esemplarü 20 beni. Franeia, Italia și Anglia pe trimistru franci! 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg.18 franci.) A lSMUNȚIT TEI Anunțuri, pagina IV, linia 80 litere — 10 baci jerți Buni și reclame, prg.’ Uf, linia 2 le! —Scrisorile și ori ce trimiteri NEFRANCATE vor BIFULATE.— 4««ele ««publicate se vor arde. Administrajiunea la Pasaginist Românii. No. 1.— Redactiunea Strada finitei, No. 42. CLUBULU „UNIUNEA LIBERALE.“ Adunarea generale, conforme art. 16 din statute, este convocată pentru cjiua de Duminică 28 Noembre, spre a procede la alegerea consiliului de administrațiune pe anulă 1871—1872. Acesta alegere va dura treii^e Totü cu acesta ocasiune, în conformitate cu aliatulul 2 de la art. 22, adunarea va ave a procede și la numirea comisiunii verificatore a socotelilor, gestiunii comitatului provisorial. Membrii comitatului provisoriu: C. Ciocârlanu, G. Petrescu, P. Buescu. SERVICIU TELEGRAFIC ALV ROMANIM. Washington, 5 Decembre. — Astazi s’a deschisű Congresulö, mesagiului președintelui Republicei menționeză despre învoirea făcută chestiunea Albania, printr’unii arbitraiă pacífice. Visita marelui duce Alexis probeza plăcutele relațiuni cordiale și continue cu Rusia: purtarea neecusabile a lui Chîszy, represintantele acestei puteri, a facut a se devie necesariă măsura de a fi revocate. Cestiunile privitóre la Cuba se vor regula amicalminte. Mesagiul recomandă desființarea tutore impositeloru interne, afară de cele puse peste spirtóse, tutunü și timbru. Paris, 5 Decembre. — Diariură oficiale spune că Constant-Biron s’a numitű ambasadore al Republicei francese la Berlin, Berlin, 5 Decembre. — Pe totu ’ntinderea teritoriului francese ocupate, s’a proclamată starea d’aselle și s'ac instituite tribunale militare germane. (Servițiulă privată ale Monitorului). Temneilies, 4 Decembre. — In adunarea deputațilorfl, fiindfi presind aprópe 500 deputați, s’a trasă la sorți biurourile și după aceaa s’a rădicată ședința la 4 ore Principii d’Orléns n’au asistată. Mâne se va face alegerea biuroului președințiale și, daca acésta alegere se va termina mâne, citirea mesagiului va ave locă Mercuriscn, la casa contraria, Ionî. Bucuresci, Monitoranu de ieri publică una comunicată, sea mai bine dispiună articlu de $artă, prin care respunde la unele din cele ce adisă Românulă, relativă la cestiunea căreloră ferate. Iă reproducemu mai la vale, făr’a’să însoți de nici ună comentând, reservându-ne a releva în numerulü viitoră neesactitățile ce conține și sforicelele advocățesci ce descopere. JOUI, 25 NHEMfIRE 1*71. LUJUINE^A-TE ȘI VSI Wt î» Adaslaistrațiun«adlartate ; 1» coresponmnții sev și cw ] 2a Administrații Anunțiuri MW Callegrain, Ria jramp^l MIcond, 7 Bua Pentru Pentru an Pentru aceasra ami foviel, Fleischstein și Vogler Aretarămă ieri de ce minunatii ajutoră fu pentru Prusianu guvernuiă cenim să împuseră în noptea de 10 Martie, in ajungerea scopului lară de umilire și batjocorire a națiunii române, pentru a o pedepsi de ardintele iei simpatii pentru Franeia. Primulă ajutoră de acestă feră cu care guvernară actuale mulțămi celorii ce în secretul nopții îl aduseră la putere, lu recunoscerea și recomendarea oficiale către autoritățile țerel a agiotelui Germaniei, revenită in România cu berată turcescă. . Ală douile ajutoră prin care se dete uă lovitură și mai gravă demnității și drepturiloríi nóstre de Stată suverană, este protestarea Porței în privința proiectului de convențiune închiriată cu Rusia pentru jurisdicțiunea consulariă.. Deji se Va striga: oposițiune sistematică! Ce e culpabile guvernulă deca Porta face ună protestă care atinge demnitatea și drepturile nóstre de Stată suverană ? Cine e cuibabile ?. . . Despre acesta se ’ntrebămă pe însuși organulu guvernului, pe ânsuși diabulă Pressa, care, susținâa da cu uă nelealitate de care ne-am deprinsă a nu ne mai mira că noi amă fi „aplaudândă să asemine intervinire a Porței,“ este totuși silită a da argumente cari tate se întorcă în contra iei și a amiciloră iei de la putere. Spre exemplu, căutândă a demonstra lipsa de logică și de consecință în protestarea Porței, Pressa jice: „In faptă noi am închiriată în acești ani din urmă mai multe convențiunî poștale, telegrafice, de deserturi, de estradilluni cu mai multe Staturi vecine, și nimi!, nici Inalta Porta, nici altă putere, n’am pusă măcar din îndouială validitatea acestora convențiunî“. E cădem că alte cause, ore nu dreptul nostru netăgăduită de-a închiria convențiuni cu puterile străine, a împinsă pe Portă la acelă pasă umilitorii pentru noi, și la care unii guvernă ce-șî cunosce drepturile și datoriile trebuie se răspundă verde, respingândă acastă nelegale ingerință. Câtă despre căușele ce au silită pe Porta a face cea a ce n'a făcută pân’acuma, se lăsămă pe ânsăși Pressa se ni se splină: „Ce actă politică este coprinsu, — $dce ea, — într’uă convențiune unda se reguleză numai cestinni de moștenire, de falimentu, de jurisdicțiune ?u Și mai la vale : „Proiectulă de convențiune consulară cu Rusia, repetămă, ete relativă numai la administrațiunea interiorii a țerei...a Și câteva linii mai josă: „Regimele consulară ală capitulațiuniloră nu esistată și nu esiste la noi, nici unu guvernă românu nu’să a recunoscută, nul ană guvernă română nulă va recunosce.“ Ce amă 4 seri0Í Ș* ce 4‘ce Presa ? Noi amărmă că Turcia a intervenită, nu pentru că nu ne recunosce dreptul nostru de-a trata cu puterile străine ca Stată suverană, ci că ne puteu da face altă felă, a luată acesta de protestă spre a opri închrăiarea unei convențiuni cu Huma, care luptă motivul de-a desființa jurisdicțiunea consulariă, stabilia legături cu Rusia și amestecuri în afacerile nóstre interiore deuă mie de ori mai umilitóre decâtă jurisdicțiunea consulariă, care după cumă însuși Pressa mărturises cei „n’a esistatu nici uo dată la noi; nici ună guvernă n’a recunoscut o." Acesta amă Jisă noi. Ce dice dera Pressa, care ne combate? Ea stabilesce mai ântâiu că noi meredamă închiriată convențiunî cu puterile străine, și nici Porta, nici vreuna din celelalte pueri „n’a pusă măcară în îndouială validitatea acestora convențiuni.“ Ecădură confirmarea diselorü nóstre că nu ni sar fi contesat o ună dreptă netăgăduită ce’IQ avemü, déca alte rațiuni nu siliaă pe Portă la acesta. Aceste rațiuni nefaste însăși Pressa le descopere, fa ne spune că convențiunea se ocupă de moștenire, de falimenti, de jurisdicțiune. Éosé aceste sântă niciunî cari nu potB se se resolve de câtă conformă codicilor nóstre; asupra loră nu mai póte încăpe, nici uă convențiune, nici uă învoielă ; vădată ce jurisdicțiunea consulariă este desființată, — și Pressa spune că nici măcară n’a esbtat — ori ce străină va lăsa uă moștenire pe pământulu românescă, ea se va regula conformă codicelui nostru civile; decă ună supusă străină va da falimentu, i se voru aplica prescrierile codicelui nostru de comtresii, astă-felă pentru jurisdicțiune, astăfelă pentru tote: legile nóstre interiore și dreptură internaționale dat resolverea tutore casurilor, posibili. pr.’n urmane a primi se tratămă fiă cu Rusia, fiă cu orice altă putere, asupra unoră cestiuni, de sine resolvite prin legile agrelei,e .,’i permite un amestecă vecim în afacerile nostre interiore, este aprivat ca ea se ne facă nouă In țară la noi legi diferite de legile nóstre, este, în nici ceva uă mită de ori mai reă decâtă starea actuale cândă, după ânșiși cel de la Pressa regimele consulară ală capitulațiunilor nu a esistată și nu esiste la noi.“ Șapoi ce se mai demonstrămă noi că convențiunea contra tevreta a protestată tem este ună amestecă directă ale Rusiei în afacerile nóstre interiore ? Pressa o declară acesta în modulă celă mai limpede in următorii termeni : „ Proiectul de convențiune consulariă relativii numit TEREM NTK ȚI[MNiiA iNTIKI(,)RAA Tată ce amă putea dice noi ară fi forte slabă pe lângă acesta categorică declarare a organului guvernului . Convențiunea cu Rusia este relativă la administrațiunea interioră a terei și numai atâta. Ș acesta fiindă adevĕrului mărturită de cosuși organulu guvernului, cumă amă p Re noi ore se pretindemă ca Turcia se nu se emoționeze de acésta admitere a Rusul la rigatarea unoră cestiuni „relative la administrațiunea interiorăt a României ?“ & aQ vărsată comori imense, și șiurdie de sânge pentru a scate țerele române de luptă protctoratură Rusiei, ș’acumă, dacă se găsesce ună guvernă, străină prin naștere și simți minte, care caută a readuce națiunea română suptă acelașă regiune, ce n’aibă ór< cuvântă Turcia celă puțină,— decă națiunea română nu vrè se facă nimia,—a se alarma de acest reîntorcere, rostraie intreseler iei, ca și intereseloră nóstre ce oră mai vitali? Ca RouiâDl, nu putemă aproba pasulă Turcii. și uă demnă guvernă românescii trebuie se ’I spie respunde astăfelă încâtă St’I taie pofta de a ne mai contesta drepturile nóstre netâgâduie ; totuși Turcia avea trebuiță se gâsescă una milocă de-a depărta ingeria directă a Rusei în România, și fiindă că rațiuni politice o împiedecaă de-a se supăra pe Rusia, s’a supărată pe noi.—i el mai slabi plutescă totădeuna în asemene ocaiuni, și d- acea-a totă dibăcia loră constă în a nu se lăsa prinde și globi, j Ași a deja nu Turcia, ci guvernată actuală, care a consimțită la închiăiarea unei convențiunî amilitare pentru noi, s'a dată protestă și Turciei d’a face protestarea sa, este adevaratulă și marele capabde. Acestă guvernă, prin purtarea’ servire către străini, a deschisă calea u suiteloră și actelor umilitare adresate României, a deschisă calea ingerinței străine, care este calea petrit pentru România. Ieri Prusianul ne insultau, și ministerial, îrghiția și primia insulta ca guvernă ală României; astăzi Turcia ne contestă drepturile nóstre cele mai netăgăduite; mâne cine scie cine ne va mai insulta, și va căuta se impună voința sea în România; ni se va întâmpla ca Leului îmbătrânită din fabulă. Dură ce dhemăscă deja Ungurii, cari prin amenințări caută a ne impune voința loră ucitjetare pentru noi. In acestă momentă primimă următorea depeșie a serviciului nostru tel grafică : „Pesta, 6 Decembre. In dietă, deputatură Roemiches prezinte oă interpelare întrebândă deca ministerială de esterne, în presința discuțiunilor ce suntă a se urma în Camera româna asupra proiectului de lege relativă la joncțiunea căielor ferate române cu cele ungureșci pe larnă singură puntă, care intențiunea — pentru apărarea demnității Ungariei, — de-a lămuri guvernului românii că Ungaria nu se va lăsa atrage la primirea unor soluțiuni eventualmente opuse intereselor ă iei, printr’ună faptă împlinită.“ mea, voiescB âncă se întâmpină fiiritulă raportului d-luî procurore generală. D. Procurare gnerală afirmă că d. de Decker nu este în prevestiiune. Ei bine, d-nu procurore-generale nu cunosce dosarulü sea. D. de Decker este în prevențiune, se află ună rechisitară din 26 Main, 1870, atunci cândă mă aflamă âncă ministru, care încriminază tote actele societățiloră Laogrand, tote actele administratoriloră. Și, prin urmare, fără se fiă numită d. de Decker este implicată in urmărire. Cerit d-lul ministru justiției de a produce tóte documentele ce a primită d-sea asupra acestei afaceri, actele ce au fostă primite de d. Mestdach. SperU că d. ministru va face dreptate cererii mele; dacă nu v’a face-o, asiă are deptul să se ifipu că aceste acte conțină ceva care condamnă opiniunea se află acum la interpelațiunea mea. Fâcând’uă scopul mea, nu este de a rădica indignatunea publică. Afacerile Langrand au mă cunoscute și déca se găsesce cine-va care nu a simțită indignațiunea, nu sună cuvintele cari vor putu se facă ca se se nasă. Déca acestă indignațiune naz eista, ar trebui se cred ntă că rațiunile drenare și de delicateță suntă cu totul întunecate în regiunile cele mai înalte ale societății; că desinterearea, moderațiunea în câștigă, tot o virtuție private nu mai sunt ă de câtă lucruri îmbetrânite fărâ valore. Se pare, în adevérű, că domnește în Belgia ca mă telă de atmo*, fără pestilenț 0să și că nu mai este de câtă ună singură simțimântă, setea de aură. Am în orecare privință una dreptă personale se iau parte la desbatere, fiii ducă de câțiva ani, la câte atacuri, amicii mei și că, mai cu semn onorabilul^ d. Erere, nu amă fost espuși? sunt emu represintați în publică, ca cumă amă fi causa ruinei atâtoră mii de familii, se zice că noi sunt măcari anul despuiată pe bieții țerani ai Flandrei. Și nu aveamă dreptu să se ne aperămă ! Déja voiescă se va facă uă concesiune. In 1865, cândă amu venită la putere daca avea mă tăria și energia de a lua asupra-mi ca se ordonă urmăriri contra societății Langrand-Dumonceau, câte nur bóne nu ară fi fostă cruțate, câte familii nu ară îl fostă scăpate de ruină ! Amu avută temă, amă ascultată clamurile unei prese plătită de Langrand, nu mi-amă făcut a deloria. Astă fi putută evita o mare parte a zeului. Acesta va fi remușcarea eternă a vieții mele de a nu fi făcut’o. Nu amă intențiunea de a face istoria completă a societăților. Langrand. Dérü tot a ceea ce priveșce acestă catastrofă faimosă va fi dată la lumină. Adevérul va face clivă asupra lucrurilor și asupra omenilor. Se nu ne înșelamă. Afacerile Langrand nu sunt ă afaceri. Ele sunt născute din poltică și n’au trăită de câtă prin politică. Efectele de credită n’au putută se reușescă de câtă h adepostală unui vechiă omă politică și prin sprijinuia clerului. ELGI Interpelațiunea Rara pentru numirea lui de Decker, ca guvernatore al Limburgului și presiunea opiniunei publice prin manifestară poporane. — Urmare. Veiji „Românalii" de ieri 24 Noembre. — IN CAMERĂ. AFARĂ DIN CAMERĂ. înainte de a trece la interpelațiunea sa interioră, guarzii circulă în fața peristilului și se ducă se se desghețe în șalele secțiunilor adunării, unde sunt postați în secretă agenți de poliție. Către patru ore și jumătate, spre înserată, se pare că mulțimea cresce, dorit fără se formeze uă masă compactă; ea se împrăște pe strada Legii și pe aleea parcului care îi este laterală. Acolo suntă mai cu sumă curioșii, aceia pe cari scot motulă demonstrațiunii de eri ină atrasă, și cari așceptă u nouă demonstrațiune. Asceptarea lejii nu este înșelată. Leomotulă se răspândesce ca desbaterea se apropie de sfîrșită, că majoritatea este forte decisă a o împedica se se mai prelungesca, îndată, flucrăturî violate isbacnescü din tóte părțile și, asupra acestei metopeă pe care lampionele au făcut’uă celebră, se aude si.gândă întruă unire : Hoții! O altă noutate sosesce mulțimii, închiderea este pronunciată, i se J>ue. Flyerile și strigătele reîncepă cu fine, să scie că o ordine d. a d-lui Bara esprimândă regretulo că mini-terul o anunta pe d. de Decker guv.rnaoreală Limburgului, este respinsă și că Ședința este rădicată. Lă clamare nemărginită, plină de desaprobare,■ sal ,tă acésa din urmă scrie. După ședință. — Deputații suntă gata sa iesă. Mult nita se strîge, face oă mișcare instinctivă mai..te, și întâlnesce cordoială ganji'Oră cetateaeod care a menținut o l â .ă aci. ICa se opreșce. Garda se formează în indoiă luia de bătaie. Ea are o ruină de a sta acolo jine cândă să o tună lumină va streluci în palatul națiunii. —Ea scâptă. Represînanții apară pe pragul palatului. Se potă vede fără a se recunosce, și fluerăturile isbucnisou cu furie. Suigăte îl însoțescă . Se trăiescă liberalii! După aceaa vini urlete violind, înverșiunate, urmărindă pe aceia din membrii majorității cari nu reușescB a trece necunosccuți. Scena nu durază de câtăva clipă, dară ea face impresiune în celă mai mare gradă. Câțiva deputați sunt urât tratați. D. Dumortier, între alți, este ună momentă strânsă numai cu mare d’apière da mulțime, și osteniiă protegiată de câțiva cetățiani și de sfinți de poliție, pate se gasesca refugiu în magasia de pariserie a d-nei Pette-Hanor, în colțul trecătorii Parcului. In acestă parte scena este diferită. Se face uă ovațiune entusiastă d-lun Bara, care este mal mai purtată în triumfă. La cinci ore și câteva minute, palatulă este întunecată ; nu se mai vede în elă nici uă lumină. Garda cetățenească se retrae. Mulțimile o prvcedeți o urmeză. Grupe se dirigă către palatul Regelui, și, câteva momente, se aude strigândă : josă ministerială. Alte grupe se întunecă înaintea ministerialui lucrărilor publice și bata-jocorescü intr’ună modă violenta pe d. Wasseige (ministrul de lucrări publice). Garda cetățenească este salutată cu vivaturi.