Romanulu, mai 1872 (Anul 16)
1872-05-04
ANULU ALUgȘERE-SPRE PE CELE VOEACE ȘI VEI PUJTEA ABONAMENTE N CAPITALE: unu anm 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei;uă lună 5 lei. IN DISTRICTE: unu anu 68 lei; tjese luni 29 lei; trei luni 15 l$s;uă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. nnesemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) ANUNȚUR) Anunțuri, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisori și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFUZATE. — Articlele nepublicate se vor ard». SERVICIU TELEGRAFIC AKTU «RO»A1VIUN.— Berna, 15 Maiö. — Noua constituțiune federale a fostă respinsă de poporü cu o majoritate de aprope 9000 de voturi și de Statele cantonale cu 13 voturi contra 9. Madrid, 15 Mai 1l. — Guvernul va prezinta astăzi nndi proiectil de lege pentru chrămarea supt arme a 40.000 de omeni. London, 15 Mai 6. — Cele doue Camere au amânată, după cererea guvernului, desbaterea cestiunii Alabama pene la sfîrșitulu lui Mai 6, guvernul fi a espresa speranța unei învoiri amicale. Administrationen și Rollioliunea, Sinul» Academiei, No. 26« Edițiunea de sera £ Bucuresci, V Floraru, 1872. Uă nouă și forte gravă lovire s’a dată de către guvernă Constitution! și legi electorale. Acastă lovire este directă, este făcută. Guvernul crede negreșitul că nu mai are nevoie de nici uă menagiare, de acea aruncă masca și vine a desființa, printr’uă deliberare a consiliului de miniștrii și Constituțiunea și legea electorale, așî însuși atribuțiuni cari suntă date de pacturi fundamentale altei puteri a Statului și a se amesteca în operațiuneadresării listeloru de la cari legiutorii din 1866 l-au escluse într’unu modă sistematică și precugetatu. E că faptele de cari este vorba. Consiliule comunale din Iași invită pe celelalte consilie din districtu, a se pune în înțelegere cu dênsula pentru dresarea listeloru electorali, în conformitate cu art. 33 din lege. Unele din aceste consilie, — nu cercetări îi supt a lui instigațiune,—• refusă , a respunde la invitare supt diferite proteste, și procedă singure la dresarea listeloră. Consiliul din Iași este astăfelu nevoită adresa și publica listele diferiteloru colegie, fără concursulă acelor consilie, rebele legii; lăsându, se ’nțelege, ca cei interesați se reclame la tribunale și la curtea de casațiune pentru omiterile și înscrierile ce leară crederea făcute. După espirarea tuturor a termenilor legali, el publică în fine listele definitive. Consiliele, cari refuzaseră d’a lua parte la lucrare, publică însă și ele alte liste. Prefectura de Iași raporteză, casulul ministrului seă, aruncândă, se înțelege, totă culpa asupra consiliului iășiană. Ministrul de interne deferesce faptul consiliului de miniștrii și, după cum ne spune prefectură de Iași într’oă publicare forte ciudată care are mai multă aerulă de o Jimiă de câtă unu actă administrativă, consiliulă de miniștrii, însușindu-și atribuțiunile desființatului consiliu de Stată, a decisă a se modifica listele conformă dorințel d-lui prefectă. Primindă acastă notificare, consiliul comunale, printr’uă moțiune presintată de d. Pogoră și votată de unanimitatea membrilor presinți, afară de ună abținută, respingeotărîrea ministeriale ca inconstituționale și ilegale și menține listele astăfelă precumă au fostă formate de comuna iașiană. Reproducând, mai la vale, dupa Uniunea liberale din Iași, actele menționate mai sus, împreună cu aprebările fisului dhiamă și atrăgândă asupră-le atențiunea cititorilor și a curții de Casațiune, ne permiteam a discuta și noi următorele întrebări: Care este legea ce da d-seră miniștrii atribuțiunile desființatului consiliu de Stată iji ce privesce conflictele de atribuțiuni ? Care stuctu ală legii electorale în vigore chiamă pe consiliul de Stată, sec în lipsa lui pe celă de miniștrii, a se amesteca în dresarea listeloru electorale și a se pronunța asupra neînțelegerilor ăscă conflictelor ivite cu ocasiunea acestora operațiuni ? Cari suntă disposițiunile legii electorale ce permită consilieloră comunali rurali a forma, ele singure, fără uă prealabilă înțelegere cu celă de reședință, listele electorale? Nu cunoscemű nici uă asemene lege, nici uă asemene disposițiune. Din contra, precumă observă cu dreptă curentă Uniunea liberale, în ce privesce ântâia cestiune, art. 131 ală Constituțiunii prescrie, în modă formale și positivă, că curtea de casațiune singură are dreptul ă a se pronunța asupra conflictelor de atribuțiune. Nu existe nicăiri nici în Constituțiune, nici în altă lege posteriori, vr’uă disposițiune care se trece acestă competință puterii esecutive. In ce privesce a doua cestiune, legea electorale nu recunosce de câte două autorități îndrituite a juca una rolă, a aveaă acțiune în dresarea listelor, autoritatea comunale și autoritatea judiciarii, represintată prin tribunalul de prima instanță și curtea de casațiune. Nici prefectură, nici miniștrii nu potă ave amestecă în aceste operațiuni, nici chiară în casulă cândă ună consilii comunale ar fi procesă contra disei legi. Prin urmare, chiară damă admite că lucrarea consiliului de Iași era neregulată, ea nu putea fi desființată decâtă de către tribunale sau de curtea de casațiune, singurele autorități, o repetimă, la cari cei vătămați se potă adresa cu siguranța d’a dobândi uă soluțiune legale. Așia dori, d-niî miniștrii însușindu-șî dreptul d’a se pronunța în asemene materiă și d’a anulaotărîrea consiliului de Iași, au comisă uă ușurpare de atribuțiuni, una adusă de putere, uă violare patentă și cutezătore a Constituțiunii ș’a legii electorale. Consiliul comunale de Iași, respingendă acestă pretensiune a guvernului și declarândă de nulă și fără valore decisiunea lui, a îndeplinită vă detoriă către Comuna care l’a alesă, către țară și către legile iei. Elă a apărații independința comunale și cea electorale, regimele constituționale și legalitatea. Ela pate și va fi negreșită disolvată, conformă cererii prefectului, lășia intensă și națiunea întregă le va fi recunoscătorii pentru demna, energica și românesca foră purtare. Acestă detoriă îndeplinită, se vede că acumădecă procederea consiliului de Iași, în revizuirea listelor, era să nu legale. Art. 33 ală legii electorale dice, în modă positivă, că revizuirea listelor electorali trebuie se se facă, în fiecare județă, „de către consiliului comunale alți „orașiului de reședință, în înțelegere „cu celelalte consilie comunali din județui. „Unii, esempla rivalii rolurilor” de „contribuțiuni, adauge disură articlu, „certificată conformă cu originalulă de „către împlinitori și adeverită de casia„rulă județului, va fi trăiaisă pentru acestă sfîrșit.ă consiliului comunale respectivu Se aducemă mai întâiă aminte, ca se inbesnima discusiunea, că la votarea legii electorale, rolurile de contribuțiuni se aflaă în minele casiărului districtuale și împlinitoriloră sei, cari percepeau tele dările. Prin urmare, legea electorale, prescriindă a se da copiă certificată de pe roluri consiliului comunale respectivă, nu putea se înțelegă decâtă pe consiliul, de la reședința casiărului districtuale, eră nici de cu mu [te tote consiliele comunali, căci atunci nu ar fi cerută numai una esemplariă, ci atăte căte comune rurali suntă într’una distrnctă. Că asemene cerere nici ar fi pututu-o face legiuitorulă; elă seia bine că îndeplinirea iei ar fi fostă aprópe imposibile, căci copiarea in 50, 60 și chiară mai multe exemplare a rolurilor de contribuțiuni, cari cuprindă mai multe volume, ar fi necesitată ună timpă și nesce chieltuieli forte însemnate. Legea percepțiunii din 1866 s’a modificată mai târziiu; mare parte din imposite se strîngă acumă de primărie și, ca consecință, rolurile de contribuțiuni se pâstreză de către aceste ,din urmă autorități. Prin urmare în diteria ce era pusă de art. 33 ală legii electorale asupra casierului districtuale și împlinitorilor, cade astăzi asupra primărieloră diferitelor comune. Acumă ce-a făcută consiliulu comunale din Iași? Conformă disposițiunii alineatului 1 ală art. 33 din lege, ela invitată pe consiliele comunale din județă, ca, în înțelegere cu cele de reședință, se procedă la revizuirea listelor, și, potrivită alineatului 2 ale aceluiași articlu, elă a cerută de la împlinitorii de dări,—astăzi primăriele,—a-i trimite copie după roluri. Consiliulu de Iași a fostă deci întru tote corectă, elă a lucrată după testul ă și litera legii. Cei ce au călcată legea au fostă acei cari au refuzatü d’a se conforma disposițiunilor ă iei de procedere în înțelegere cu consiliulu de iași la revizuirea listeloru, și d’a aduce rolurile de contribuțiuni necesarie pentru îndeplinirea acestei lucrări. Prin urmare, dacă d. prebetă de Iași și guvernulö aveau mustrări de făcută și, d’ară fi avută dreptulă a le face în acestă materiă, ele nu puteau, în nici ună casă, se fiă adresate consiliului iașiană, ci numai aceloraagari refuzaseră de a respunde la legalea invitare ce le fusese făcută. Consiliulu de Iași nu putea, în facia retușului ce întîmpina din partea unoră consilie, instigare negreșită, decâtă a-și termina lucrarea, în înțelegere cu cele ce se conformaseră legii, ș’a publica listele, remâindă ca cei nemulțămiți se reclame la autoritățile competiațe. Nici uă reclamare nici la tribunale, nici la Casațiune n s’a făcută, ci numai, după ce tóte termenile trecuseră și listele rămuseseră definitive, d. prefectă s’a adresată miniștrilor, cerendu intervenirea loră într’u c cestiune care ju-î priviadelocă. • Acestă procedere nu ne suprinde. Și d. prefectă și d nar miniștrii soleră bine că, decă sară fi adresată la tribunale și la Casațiune, aceste autorități nu puteau de cât ai aproba procederea consiliului iășiană și că miile de indivizii, fără nici una dreptă, pe cari administrațiunea voiesce a-l mănține în liste spre a falsifica rezultatulă alegerii, ar fi fostă inevitabile exclusî de către justiție. Prin urmare, neputeri să ajunge le scapă pe uă cale legale nu le-a remasă decâtă se alerge la uă nouă violare a Constituțiunii. Acesta nu le era greă. Am făcutu-o, Constatândă faptulă, nu vomă cere îndreptarea lui, căci scimă bine car fi uă nebuniă a vorbi dreptate c’ună asemene guvernă. Ne mărginimă numai, înscriind și acestă actă la pasivul ministeriului, a saluta cu respectă pe comuna iașiană care singură, in acestă adormire generale, mai spie a rădica vocea pentru apărarea dreptului, a lupta pentru legalitate și libertățile constituționali. Citimă în Federațiunea: Conflictul d eșuată între Serbia și Turcia în privința locurilor confiniare, Zvorniculă și Sacarulu, pare a se fi aplanată definitiva, căci trupele turcesc, destinate a fi dislocate la confiniele Serbiei, au primită ordine a remâne în garnisonele loră. Chiară și garnisóna întărită de la Svornică s’a redusă la starea’i normale de mai nainte. Gestiunea Svornicului ș'a Șacalului s’a resolvatu âncă de vre 30 ani, evacuândă Turcii în timpul din urmă fortărețele Belgrad, Sabară și Semendria, din nebăgare ’n semn, guvernulu sârbescu a neglesă a reclama și aceste locuri. Acumă, cândă tenorulu principe Milan va primi la 10 August, guvernarea, reginței Blaznavatz și Ristici voiescă a resolve și acestă cestiune, ca numai ei singuri se și-o potă ’nșira între meritele făcute pentru patriă. In perioda acestora trei ani bărbații de Stată menționați au făcută forte multă pentru Serbia ș’au introdusă multe reforme salutarie. Spre a obține merite și ’n politica externă, reginții cerură ca Turcii se se retragă cu totul din Serbia, ceea ce crescu principalulă încă cu ună milă pătrată. Primimă să scrisóre de la una alegătoră din Giurgiu care ne întrebă dacă nu cum n-va scima causa care a adusă retragerea d-lui Efremă Ghermană și înlocuirea sea cu d Pav. Pereță la prefectura de Vlașca. Alții póte vor da deslușiri în acestă privință;pe ce putemă spune noi naivului alegétorii, este că titlurile d-lui Pav. Pereță la funcțiunea ce i s’a redată suntă scrise cu sânge pa capetele și pe pepturile alegătorilor și colegiului III din Giurgiu și că prin urmare era naturale ca d-sea se fiă ceva mai preferită de câto d. Ghermană. JUDI, 4 MAIU 1872. LUMINEZI-TE ȘI VEI FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea diari-ului; IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cunoșui* Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiime. 3LA iPARSIS Pentru abonamente: la d. Darras-Hallegrain, Ru de l’ancienne comedie, B. Pentru anunțiurî: la d-nil Drain et Micoud, 7 Rue Rochechonart. XIA. WIENA Pentru abonamente: la d. B. G Popovici, lie markt. 15. Pentru anunțiurî: la id -nil Hansenstein și Voigt Neuermarkt, 11. deputatului Damato apasă cu atâtă mai tare, cu câtă la ele a participat ă și ună esministru radicale Beranger. Precum se scie, Salvador Damazo a ținută relațiuni forte intime cu generarele Prim, și a totă casulă e sinceră în silința d’a scuti de distrugere opera ’ncepută de amiculă seă asasinată. Despre revoluțiunea din Spania, soliile sosite constată că Serrano înainteză mereă în contra carliștilor. Nu puțină sensațiune caută uă scenă petrecută ’n timpuri din urmă în palatul regale din Madrid. Deputatul radicale Damato se ’ntroduse, prin fostul ministru Beranger, la regele, căruia i ținu uă discursul fulminante despre răutatea ministeriului seă. începu mai ântâi a se-și esprime convicțiunea că regele nu cunosce starea lucrurilor în tota gravitatea iei. Ca unulă ce face parte dintre deputații cari au contribuită multă la restabilirea constituțiunii și ntemeiarea dinastiei de astă ili, oratorele are dreptul ă d’a spune adevărulă, și speră că regele va vede în cuvintele sale reflesiunea faptelor, era in imaginările unul politică pasionată. Situațiunea țetei e atâtă de rea, în care, déci va merge totă asia, regele, cu tóte resoluțiunile séle mărinimase, se va pute vede, nevoită a’șî părăsi postulă, pe care l’a obținută prin voința națiunii. Miniștrii nu se interesază de instituțiunile de Stază esistente legalminte, și, considerândă violențele, arbitraritățile și violările de legi de totă felulă, cari și le permite guvernulu, nimenea pare de ce se mira, decă mulți Spanioli se credă în dreptă a lua armele. Regele trebuie se procadă cu blândețe ’n contra acelora, cari, revoltați d’asemenea ilegalități, s’au lăsată a fi seduși la nerespectarea legiloră. Vorbitoriil adause apoi că cortesii nu represintă adevărata opiniune a țerei, și partita radicale nu va contribui câtuși de puțină, ca, prin presința sea, se le intregescă autoritatea ce le lipsesce și acesta pene cândă cortesii nu vor sprijini, după putință, instituțiunile de Stază, create prin revoluțiunea din Septembre. Elementele ce nconjură anti guvernule suntă ună periei» pentru instituțiunile țerei și pentru dinastiă. Cu acastă ocasiune Damato aminti și despre asasinarea generalului Prim, și a fine declarară că, la casă cândă regele va considera ca exagerate aceste afirmațiuni, e gata a le repeta în presința ministrului-președinte Sagasta, în a cărui fidelitate către constituțiune oratorele nare nici uă ncredere. Regele trată forțe amicale pe deputatulă oratere, care’i spuse sinceră opiniunea sa, și, după mărturisirea chariului impartial, la despărțire îi manifestă deosebite semne de bună-voință. Iliariulă Epoca observă că acusările Corespondința particulară a ROMANULUI. Focșianî, 25 Aprile, 1872. Ama străbătută Italia mai în totă lungul ărei— de la Neapole la Veneția — și simtă trebuință a da semă fraților noștriî d’aicî, vă dată cu salutările ce le aducă, despre impresiunile măgulitore și despre interesulă importante ce ni s’arată nouö Românilor”. Sciți că școla modernă a diplomaților, fără scrupulă, vreadă se scuie gusturile belice și spiritură de concistă ală stâpânilor, pe cari îi servă, ne spune mereu și probeză prin faptele de totadiua că, în politică, moralitatea este necunoscută, cu tote că fiecare pagină a istoriei constată că interesele reale ale unui poporă nu’șî aă primită nici uă dată satisfacerea loră decâtă de la uă perfectă moralitate internă și esternă. Astfel, mai deună<jli — precum ă și-aduce oricine aminte — politicii speculatori plecaseră urechia și ascultau cu complăcere turbatele operațiuni ale Ungurilor și ale Teutonilor S aroganțî. Intrască nu în iscusitele combinațiunî ale marelui imperatore d’atunci, compensațiunile mănose din Oriunte?!.... Adevĕrul este că însuși poporulö italiană, cu guvernul e sec în frunte, în frigurile de impariință de care era coprinsă, nu vedea altă soluțiune a unității lui complete. Și Austro-Ungaria se lingea pe buze și ’și credea imperiulă întinsă deja pénă la Marea Negra. Deja politicii propună despre popóre și popórele s’aă mai deprinsă și ele în fine se dispuse de sartea lor. Același seculü, și mai cu osebire acesta în care trăimu, n’a putută îngădui a se repeta aceași monstruositate : asasinarea unei naționalități.... Destulă cu Polonia, cu parte din Basarabia și cu cea a ce se face acumă în Alsacia și Lorena! Austria re’ntorse în fine Italiei totă pămentulu ce cotropise și fu aspru pedepsită pentru trufia și secularele séle perfidii, éra Românii staă la locul ă loră, cu ale loru, sentinelă veghiatóre, cu dreptul ă naturale d’a se conserva ș’ajunge și eî la unitate completă. Infacta Slaviloră de la Nord, carii staă la pândă și se chibzuiescu pe unde le-ară veni mai la ’ndemână s apuce ca se dea mâna cu Slavii de la Sud și se își potolesca d’uă-cam-dată setea de cuceriri în seraiurile de pe Bosfora, și afagia Germaniloru cotropitori și iscusiți germani datorî, lumea latină, desceptată astăzi de crude încercări, se reculege, cugetă șințelege în fine că scăpare nu pate fi decâtă în