Romanulu, mai 1872 (Anul 16)

1872-05-04

390 ROMANULUI MAIU 1872 întrunirea acelorași elemente, în strînsa legătură a forțelor isolate de cari se compună. De multă timpă ancănesce publiciști emininți și politici distinși, filo-Români neprețuiți, atrăseseră atențiunea lumii culte asupra Românilor și a rolului loră în Oriinte; dera propagarea mai întinsă a unoră asemenea credințe prevedătore era reservată, se vede, unoră eveniminte pe atâtă de nenorocite pe câtă erau mai puțină acceptate: politica ecilibrului europenă trebuia se cedeze locală dreptului de naționalitate, care i s-a rescumpărată în sine cu multe sacriciuri și dureri. Catalafimi, Gastelfidardo, Volturno, Magenta și Solferino, Sadona și însuși Sedanulă — dacă n’ar fi fostă urmată de atâtea atrocități — suntă uă probă vină despre reforma salutariă în care a intrată societatea europenă. Lumea latină, recitindă paginele gloriasei sale istorie, găsesce coloniile traiano-aureliane, așezate de atâtea secole în Oriintele celă mai depărtată ale Europei ca uă stavilă a barbarilor antici și ajunse a fi d’uă mare importanță politică și comerciale pentru lumea modernă. Omogeneitatea de sânge, de credințe și de aspirațiuni restabilesce ’n fine cuvintele simpatică, sfărîmată de furtunele diplomațieior, egoistă: frate cu frate se caută, se consultă și tindă a pune la mijlocă forțele de cari dispună pentru salvarea dreptului și desvoltarea progresivă pe câmpură politică și sociale. Solidaritatea și moralitatea internaționale devină dogmele nouei religiuni politice, cultului căreia se ’nchină democrația modernă și al cărei adepți sinceri cată se simă și noi Românii, dacă vremă cu dinadinsură salvarea și conservarea drepturilor nóstre. Aci este scăparea: numai astăfelă vomă pute ține pieptă perîcleloră ce să se producă mai curândo sau mai târziu conflictele, erupțiunea vulcanică ce se frământă de multă timpă în spitală familiei europene. „■Sunteți mai multe milione de Români, așezați întru o posițiune strategică admirabile, întrună centru de acțiune industro-comerciale din cele mai avantagiose — îmi crceau bărbații ce am cunoscută și am vîsttată în frumósa peninsulă.—Vitalitatea d-vóstre naționale, elaborată atâtea secole prin tratâtea elemente distrugătóre, a eșită purificată ca metafură celă scumpă prin acțiunea focului, înainte dérit și bârbătesce cu cele din năuntru. Face-vă’ți cunoscuți mai bine lumii cîvilosate și greutățile cele din urmă voră fi învinse. Pe lângă amarea ce ne înspiră simpatiele d-vóstra și neprețuitele aspirațiuni de cari legitimă sunteți coprinși, interesele nóstre politice și comerciale ne impună datoria d’a ve da totă concursulă nostru în opera d-vostră de regenerare.“ Câtă am fostă de scumpe anime, mele aceste consilie și încurajiări, și cu câtă fericire constatamă pretutindeni interesulă cu care Ziaristica italiană se ocupă acum de noi! La Neapole, oneratură comite Richardi, filo-Română prețiosă, publicistă eminiate, multă timpă deputată în parlamentă, apoi Ziaristica democratică din Roma, Florența, Milano, Veneția; veneratură bătrână Amante, președintele curții din Macerata, prin importanta publicațiune „La confederazione latina;“ în fine „Propaganda“ din Veneția, norocită inspirațiune a unor juni Români, dominați de avarea sacră a Patriei iubite, sunt atâtea probe vii despre interesulă ce amă deșceptată prin puterea noistră de vitalitate; și, mai multă atcă, sunt ună îndemnă puternică ș’uă ’ncuragiare la acțiune și perseverință. In lumea politică și sociale, ca și în lumea fisică, totală este supusă aceleași legi de conservare și distrugere , unde este acțiune, nu póte fi merită; unde este vieță, distrugerea nu póte ave locă. Se merge să dera nainte și cu stăruință pe calea aspirațiunilor nóstre; anarhia politică pate se ducă în adevĕra cu timpulă la anarhia intelectuale, fructură divisiuniloră pasionate și multă egoiste; déri crudele încercări, prin cazi amă trecută, ne spună ce avemă de făcută, și esperiința este măiestru supremă, cară va corige atâtea erori ce amă comisă și comptemnă pate pe totă Ziua La lucru numai, și totulă va fi redobândită! Ștefanii Sihleni. Ciuma în Uniunea liberale de la 27 Aprile: Constituțiunea ia art ciclulu sed 131 4îee : „Consiliul de Stat” va înceta d’a „esiste îndată ce se va vota legea menită „a prevede autoritatea chiămată de a’ld „înlocui în atribuțiunile sale. „Curtea de casațiune va pronunda ca „și în trecutul asupra conflictelor de atribuțiuni." Va se jteă ori de câte ori este conflictul de atribuțiuni între autorități, Curtea de casațiune precurmă conflictul. Legea, de asemene, desființând și consiliulă de Stată, a trecută atribuțiunile lui Curțiloru de apela. Acuma întrebăriil pe ce se reifimă prefectură districtului Iași când face asemene raporturi spre a cere disolverea consiliului comunale de Iași? Unde’! testând de lege ? Resvrátitorii,j>otV . este consiliuld comunale‘care respinge arbitrariuld ministriloru! — Dere, cumd ? pentru o’a respectații legea . Ce sunt#ț d-vostră atunci carii treceți alăturea cu legalitatea, cu prescripțiunile positive ale Constituțiunii și ale legilord ? Restrtitorii este regimele întregii fiindd-că ele pune voința sea în locul legii, fiindd-că tulbură ordinea legale în țară și provocă pe cetățiani, de negândule drepturile lord, și impingându’I la resistință... Spațiulu nepermițându-ne astăzi mai multe observațiuni ne mărginimd a pune in vedere țărei și actele administrațiunii de Iași și acele ale municipiului nostru, spre a le critica toți Românii. E că acumd raportuld prefectului: Domnule ministre. Cu ocasiunea revizuirii listelor electorale pentru deputați și senatori, pe anul 1872, s’a iscatd und conflictd între primăria comunei Iași și cele mai multe primării din județ d. Etă, d-le ministre, care este acestd conflict d. Primăria de Iași, în virtutea art. 33 din lege, după înțelesulu ce i’a datü, a invitată pe toți primarii comunelor urbane și rurale din județul, de a se presinta cu rolurile contribuabililor în camera comunei Iași, spre a proceda la întocmirea listei electorale. Vremă trei, patru dintre primăriele cumunelor rurali au și urmard acestei invitațiunî, cele balte primării ânse, înțelegéndd altmintrele art. 33 din lege, s’ad refusatu maĭ vîrtosc pe temeid, că rolurile contribuabililor nu pot fi rădicate din comună, și apoi că respunderea ard privi pe consiliuld comunale in care este reședința alegătorilorfI, în când privesce înscrierile sau ștergerile din listele electorale. De aicea conflicte. Primăria de Iași, în virtutea unor contestațiuni făcute la dânsa, a ștersd din liste uă însemnată parte a alegătorilor colegiului III din celelalte comune, somându- se și probeze drepturile la comuna Iași. Alegătorii din celelalte comune credându că contestațiunile trebuiau a se adresa la comunele in cari locuiesc, și cari s-au înscrisd, nu au venit înaintea consiliului comunale de Iașî și primarii de afară s'au mărginitd în a trimite fiecare listă a alegătorilor din comuna sea la primăria de Iași spre publicarea in lista generale, după cum e sa urmatd în anii trecuți. Primăria de Iași a publicată lista definitivă fără a ține semă de listele comunicate ies de la comunele din județ, în când privescc alegătorii contestați, acesta vexândd celelalte primării ad publicată și ele, fiecare în comuna sea, listele alegătorilor ei din comună și prin foia oficiale din Iași, în când județului Iași se află astăzii în faca mai multorfi liste electorale definitive. Acastă stare de lucrări, d-le ministre, fiind, cu totul anormale, și dând fl looü la casa de vacanță a unui represintante altl coleg. III electorale din Iași, la controverse, în cât el privesce admiterea unui numărd destulă de însemnații de alegători la votți, amdonare ale supune d-vostră rugânduvă se bine-voiți a indica calea ce trebuiesc» urmată pentru curmarea acestei stări de lucrări, care la ocasiune póte se provoce scandalul. Prefecții, Negruzzti. — In fașia acestei stări de lucruri consiliulu de miniștrii, în atributiunile desaintanului consiliu de Stat), a decisd a se admite tote listele publicate de diferitele comune în termenul prevedutü de lege. Este evidete că consiliul miniștrilor, autoritatea administrativă cea mai înaltă, era și este în dreptu a decide conflictele ivite între autorități administrative, precumd în casnul de fași, între primăria comunei Iași și primăriele mai multora comune din județd. Aici nu pote fi vorba de amestecă din partea guvernului centrale în materii electorale, nu este decâtd decisiunea unei autorități mai înalte asupra unui conflict d de atribuțiuni, ivita între autorități inferiore, cari tóte acestea au îndeplinită formalitățile cerute de rege, fără numai a se pute înțelege asupra modului cumd se se îndeplinescâ aceste formalități cu comună înțelegere. Astdfeld închiriarea consiliului comunale pârândd suptscrisului uă flagrante ilegalitate și chiar duă resvrătire, suptscrisuld a adusd casuid la cunoscința d-lui ministru-președinte, rugându-id ca prin raporta, către M. Lea, să cară, déea va împărtăși părerea suptecrisului, disolverea consiliului comunale. Prefectu, Negruzzi. (Comunicată Curierului de Iași). In ședința sca de la 22 Aprile, deliberând asupra celor conținute în jurnalul consiliului de miniștrii, din 3 Aprile, relativă la nențelegerea urmată între consiliulii comunale de reședință și între unele din celelalte ale județului Iași, cu ocasiunea revizuirii listelor electorale pe anulți cuvinte, a luată, în unanimitate de 12 voturi și uă abținere, următorea resoluțiune : Considerândă că, în dresarea listelor electorale din anul 1l cuvinte, consiliului comunale a indeplinitu tote lucrările ce i se atribuia de lege în acastă materie. Considerândă că listele publicate de dânsuri au pututoi fi rectificate prin reclamațiunile celor interesați, la tribunalele competente și în termenele prescrise de legi. Considerândă că acele liste au rămasă acuunci definitive. Considerândă că, puterea esecutivă n are nici uă competență în acastă materie. Pe susü citatele considerate, consiliuli comunale nu pote ține comptit de interpretarea dată de onor. consiliu de miniștrii, în modul de a se forma listele electorale, și dejü se va respunde domnului prefect, că nu se va recunosc« alegătorî decât și personele înscrise în listele publicate de consiliul de reședință, și pe acele cari ard produce sentințe judecătoresc, prin cari s’ard fi recunoscută dreptuld de alegătorii pe calea legale. Acastă propunere a fost votată de unanimitatea membrilord presințî, minus D. Iancu Antoniadi obținută, și anume: Dimitrie Gusti (primară), Z. Pogora, G. Mârzescu, Dimitrie Tăcu, Sandu Dudescu, Maiord Langa, T. Ciupercescu, Scarlatd Pastia, N. Papadopold, Teodor Teutu, Iancu Anghelichi, Al. M. Siendre. Onore întregului consiliu comunale și d-lui Vasile Pogora, căci ad solutoi se apere legalitatea contra ignoranței și arbitrajului guvernamentale! I Corespondința II Lunii liberale. L Dorohoiu, I0 Aprile, 1872. Doua alegeri au avut loc aici și ambele au fosta victorie briliante ’n contra guvernului și ’n contra violenței aginților lui. Divisiunea dintre noi și nepăsarea marilor proprietari a făcut ca petie acum guvernul se trateze județului Dorohoid ca unfi feră de Cahulă sâfl Ismaild, adică o fabrică de represintanți guvernamentali ș’unul locol comodd de chivernisală pentru favoriții săi neavitabili. Nepăsarea a trebuită se continuscă ’n facia batjocorii ce se făcea de județulul întregii. Și suntem d șicuri că d’acumd anevoie va fi guvernului ca se afle indurginta de mai nainte. Divisiunile dintre noi ad dispărută: marii și micii proprietari, precum și sătenii chiar d, ad înțelesd că interesele lord sunt comune și că dușmanuld tuturord este guvernuld. Ca anteia manifestare a acestei imense și compacte oposițiuni recitezd alegerea de senatore la colegiulu I a d-lui P. A. Cortazzi, unul dintre marii noștrii proprietari, fostă represintante în Cameră, ale căruia opiniuni liberale și naționale , sunt cunoscute. Alegerea a avut loc la 6 și 7 Aprile și candidatul guvernului era d In Panaite Cazimirul. Administrațiunea, ve puteți închipui, a desfâșiurat fl puterea tuturor fi bandelor fisele gulerate, de la prefecte pene la dorobanți; bancă, ambele administrațiunî surori, de Dorohoiul și Botoșiani, și afi dată infl duiosil, dére inutile și neputincioșii concursă! Deci, candidatuld nostru, onorabilele d. Cortazzi, s’a alesă cu o majoritate de 18 a contra 9, pe cari i-a întrunită candidaturui guvernului. Trebuie se menționeză că htre aceste 9 voturi era și acela ală prefectului Ventura, celă care a pornită în contra d-lui Cortazzi la Botoșiani procesă de atentată în contra viețea lui. Eră colegiului emanicipată de supt umilirea candidaturii oră oficiali. Esemplul este bună de imitată și se imiteză, căci la 9 Aprile amd avută alegere comunale in orașul, și oposițiunea a avută vună triumfă iarășî eclatante, pentru că a făcută se se realegă toți membrii consiliului comunal e disolvată de prefectă (u tote că și aici administrațiunea a mersă cu cute sarea pene a amenința pe faclă și a insulta pe alegători. Acumul ea are pentru sine proba manifestă a disprețului și a reprobațiunii generale și m’i remâne decâtă se ascundă rușinea ce a suferitu, déca mai este capabile a rosi de ceva în lume! E că numele membrilor e realeșî: Ion Teufil, Vasile Calcandaur, Iordache Burghelea, Cernovodiana, I. Pintescu, Ivanovicî, F. Iohan, A. Grigoriu, M. Ghițescu, M. Teutu, A. Murguleță. Vomă vede ce va face guvernului în faca acestei duple și energice protestări. V FOITA „ROMÂNULUI.“ IULIA DE TRECOEUR DX OCTAVE FEUILLET, membru al Academiei francem. VI. — Urmare 1) — Lucan găsi pe Iulia gătită ca de diminață, câlcândd pe nisip, cu nud pasu ușiurd și nerabdătord. — Domnule de Lucan, îl fise ea cu veseliă, mama vrea se fiu drăgălașiă cu d-tea, bărbatu-med vrea asemenea; presupuiă că și ceruld vrea, d’aceaa void șî eu, și te asiurd că suntă forte drăgălașii cândd îmbdnă ostenală ca se fid, vei vedé. Il Aridé „Românului“ de la 20 Aprile pene ani. — E óre cu putință ? <jise Lucan. — Vei vede, domnule! respinse Iulia făcându’î cu totă grația să reverință teatrală. — Și unde mergem fi, domnă ? — Unde ți- o plăcu, în păduri, daca vrei. Colinele acoperite de arbori erau atât d d’aprope de castelul, în când cu umbra lor el învălind chiar nuă parte a curții. D. de Lucan și Iulia apucară pe cea dantâid potecă, care le eși ’nainte; dére iniia nu peste multă părăsi drumurile bătute, ca se mergă după ntâmplare, dintr’ unu arbore ntr’astaid, rătecindu-se cu plăcere, lovindd foile cu biciușca, smulgândd flori sau frunze, oprindu-se cu admirațiune naintea razelor, ce luminau iciș, colo mușchiului și verdeța, în sinceritate bâtă de mișcare, de aerul curatd, de sare și de funețe. Mergândă, ea adresa tovarășului seu cuvinte grațiose de camaraderiă, de nebune întrebări, de glume copilăresci, făcendd se resine pădurile de melodia visului iei. In admirarea iei pentru florile selbatece, puțind câte puțind culesese und adevăratd buchete, pe care d. de Lucan primia sarcina da’ld purta ^ ostenită de drumul, ea șe4u pe rădăcinele unui vechid stejardj ca se mărâscă, 4ict,8 dânsa, acasta amestecătură de lucruri curiose. Atunci iua pe genuchi pachetuld de ierburi și de flori, și ucepu să arunce totul ce i părea d uă calitate inferioră și da lui Lucan, care sta la câțiva pași de dânsa, totă ce credea că trebuie se păstreze pentru buchetul definitivă, motivândd ca seriositate hotărîrea «ca fiecăreia din plantele ce e-amina : — tu, scumpa mea, ești forte slabă!, tu, drăgălașii, dérü forte scurtă!, tu miroși urîtil!, tu, tu al aerului dobîtoeesco! — Apoi, viindăd’uă dată la altă ordine de idei, care la ’nceputd mira pe d. Lucan : — nu e asta, în 4186 dânsa, că d-tea ai consiliată pe Pierre se ’mi vorbască cu tăriă ? — Ed!aise Lucan, ce ideiă! — D-tea trebuie se fii — Tu, urmă ea, adresându-se florilor, tu semeni a fi bolnavă, bună sâra ! — Da, d-tea trebuie se fii... Vedându-te cineva, arci crede că ești dulce, și nu ești decât fl forte aspru, forte tiranicii. — Crucifl! 4ise Lucan. — Cu tote astea nu sunt supărată pe d-tea , ai avutu dreptate. Butula Pierre e pra slabă cu mine: mie ’ou place ca und bărbatd se fii bărbatu.. . Cu tote astea e forte cum se cade, uu’i așia ? — Forte multe, 4,se Lucan. E capabile de cea mai estremă energii. — Are aerul ă d’a fi capabile, déri cu tote astea cu mina e undângeră. — Pentru că te iubesce. — Se vede traba! Suntă și flori cari suntă curiose : de exemplu asta ard zlce cine-va că e uă domnă mică! — Sperd că și d-tea ’să iubesci asemenea pe scumpul d meă amied Pierre! — Și asta e probabile. Dup’uă tăcere de câteva minute, clătînă din cap și vise: — Și pentru ca l’ași iubi ? — Frumoisă ntrebare! respunse Luca, pentru că e fórte demnă d’a fi iubita, pentru care tote meritele, inteligință,inimă și chiară frumusețe; întrunii cuvântă pentru că l’am luată de bărbatd. — D-le de Lucan, vrei se-ți facă uă mărturisire V — Te rogă.