Romanulu, iunie 1872 (Anul 16)
1872-06-10
VOEACE ȘI VEI PUTEA V abonamente S CAI 1TALE: unu anü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 6 lei. IN DISTRICTE: unu and b8 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; u& lună 6 lei. o mmentele începu la 1 și 16 ale lunei. XJnuesemplaru, 20 bani. Fraudia, Italia și Anglia, pe trimetru franci 20. Ruptur și Germania, pe trimestru franci 18. ANUNȚURI Amintimi: pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani na -11 ani și reclame, pag. III, linia 2 lei------8c, isc.I și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi RSITISATE. — Articlele nepublicate se vor arde. ANULU ALU ȘESE SPREZECELE Redacțiuunea și Administrațiunea, Strada Academiei no. 28. (A) Edițiunea de sera SE siVICIU TELEGRAFIC AliA .ROMA SUll II* Roma, 20 Iunie. — Uă scrisórea Papei către Antonelli, privitoror la intențiunea Italiei d’a suprime ordinile religiose în Roma, declară că conciliarea între uzurpătoria Itablă și drepturile Papalității este imposibile, prin urmare protestă contra atentatelor ce se face asupra Papalității și catolicismului. ’ Athene, 20 Iunie. — Ministrul francez Ferry duce cu sine să notă prin vrere reclamă datoria de 30 de milione ce au fost împrumutate Greciei de către Francia în 1832. Berlin, 20 Iunie. Guvernulii de la Haiti refuzându de a despăgubi pe neguțătorii germani, două corvete prusane au capturată două corvete haitiane. Pesta, 20 Iunie. —Alegerile în provinție pretutindine favorabili pentru partita Deak. La Pesta Deakistii isbutescu în tote secțiunile. New-York, 20 Iuniu. Se zuce că sa datu astăzi ordini telegrafice represintanțiloru americani la Geneva d a nu combate amânarea. (Servițiul si privații ale Monitorului.) Berlin 19 luni». — Dup’a treia citire, Reischtagulü a adoptat legea ’n contra jesuiților și propunerea relativă la ntroducerea mulțiagiului civile obligatoriu. Președintele Delbrück dă citire decretului imperiale prin care se declară sesiunea ’nchisă. SAMBATA, 10 IUNIU, 1872. BULINEZATE și veîix ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea Jiariului; IN DISTRICTE. In corespondinții sei și cu postia. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. XaR PARIS Pentru abonamente: Iad. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie. 5. Pentru anunțiuri: la d-nî Drain et íicoud, 7 Rue Roche Chouart, avien a. Pentru abonamente: la d. B. G Popovici, FreUcchmarkt. 16. Pentru anmfgiuri: la d-xul Haasenstein și Vogler Neuermarkt. 11. g . București, Cireșianui, 1872. Diarele străine ne aducü astăzi precart deslușiri relative la afacerea conferinței europiane în cestiunea evreiloru. Caracterulü amenințătorii ce părea a ave acea nuvelă după depeștele guvernului publicate și comentate de Pressa, esterecumu îndulcitu prin explicările ce găsimu în foiele străine. E că, în adevere ce spune Independința belgică în acest '"'"'Sei trebuie se el,tema «» teleg» rai" adresa» de I» Fornefort eil«M Telegraph, lord Granville, iomm m cabinetule Italiana, ar fi eluminatu atențiunea puterilor« celor fi mari al, fi urope asupra utilității *’• «OOTO« pâ eouí.eTMI* cu stopa d’a esamina ce mesure ara put, fi luate relative la persecuțiunea evreilori în România. Principele de Gorciakoff ar fi refusatü în numele Rusiei, d’a lua parte la uni congreso formata în vederea unei asemeni misiuni, de temă da un escl cestiunea Orivntelui, pe care este i interesulu tutorii stateloru europiane dup densule, d’a o lăsa în adormire. Cu tot acestea, Rusia este dispusă a semna o notă comune, care ar fi trăi su guvernului României, a î chrăma atențiunea asupra plăngeriloră semnalate ș’a lă întreb cari îi suntă intențiunile viitore, în acest privință, și ce garanție ar fi dispusul de că cruzlimile de cari se plângă si realiții nu se voru mai p tó reriom ? ” „Principele Gorschakoff s’a îngagat ca, decâ respunsulu României nu va satisfăcători, se se ocupe de cestiui după principiele tratatului de pace din 1856 „Respunsulu guvernului prusiana ar în substanță identică cu ale guvernulu Rusiei.“ Astafela deja cestiunea se reduce pentru momentu celo premü, ianesce a eicurări ce sară cere guvernului român că crudiml nu se voră mai comite contra Evreilorfl. Oricâtă însă de reduse aru fi proporțiunile cestiunii, faptul e simplu ală intervenin’ străiniloră în afacerile nóstre interiori, — flăcâtă de moderată forma în care s’ar produce, — are uă mare gravitate și constituie uă patentă violare a autonomiei nóstre. Din aceșta punctă de vedere, orice Română trebue se proteste cu tată energia contra lui și contra acelora ce l’au provocată. Cine însă, âncă uâ dată, trebue se porte greaua respundere a situațiunii ce ni se face astăzi? Cine a dată dreptă și protestă străinilor« d’a se amesteca în nesce cestiuni de administrațiune și de distribuțiune a justiției, cari sunsă de resortură esclusivă aici autorităților române ? liste are spiritulu de intoleranța ale națiunii ? Suntă órenesce adevărate acte de persecuțiune contra Evreiloră ? Nu, d’uă rane de ori nu. O afirmămă cu stăruință, o declarămfl cu mâna pe consciință, și cu noi, suntemă convinși. O vom afirma și Evreii aceia, iu a căroră inimă esiste simptimântulu onorii, a carorö înteligință nu este orbită, ală cărora instinctă de conservare însuși nu este tocitu. Nici uă crudime nu sa comisă de Români contra Evreilorfl, nici uă persecuțiune religiósa nasistată la noi. Dacă forte rareori, s’au produsă incidințl ca ce de la Ismailă, — mai totu d’a una provocați printr’ună deilctă seu crime, — acei ce au comisă are cari e ce se n’ai fostă Români ; eî au fostu străini, supuș străinî. Dosarii de afacerilo răsurită ac spre a dovedi acesta adevere. Prin urmare, in nici una casă, nu și pote dice seriosă că atitudinea națiuni române a creată situațiunea d’astăzi. Adevărații, singurii culpabili sunt aceia cari, din nesce fapte neînsemnate,— se se producă pe tostă fiua în Austria în Italia, în Rusia, fara provoca nici ui protestare,—a fi făcută nesce eveniminte colosali, pe cari le dm desemnată vendicte opiniunii publice europiane. Cine suntü însă aceștia ? Suntüar numai unii dintre străinii și Israeliții diferă ? Nu, cei mai mari vinovați suntü aci Români cari, pentru ambițiuni de partită s’aă servită cu cestiunea evreiloră c c’uă armă spre a lovi pe adversarii lori Aceia suntü reacțiunea din 1867 și 1868 și guvernele de atunci înoua, împreun cu aginții lorü din țară și din străinetati Suntu diarnele reacțiunii începîndă cu Tor și sfîrșindă cu Pressa, suntă ministriei, începîndă cu d. Botărescu și știi 1 șindil cu d. Costa-Foru. Ei au calomniat națiunea cătră străini în tote timpurile, < . în cele din urmă au dist, în Pressis în raporturile către Romnn și a notei , către Consuli, că verdictul juraților di Buzeă era nedrepții, barbare, pornită di pasiuni vile. Eî darii și numai ei au provocată intervenirea, eî aă adusă țereî i I césta umilire. Acumă cândă aceste acte de felon cătră patriă își producă tristele loră < feete, ne întrebămă care póte fi rosuitiî tulii de marșel ce puterile aru face cătii guvernulu din Bucuresci? Ce garanțe va pute da elfi străini soră, ce îngagiamint . nuue va mai lua cătră dinșii pe lîngi cele mari deja luate la venirea sea la putere ? Și în ce mai alesă asemeni garanțe și îngagiaminte, luate d’unu gtoarnü care amințită și țereî și susține riloră lui din afară, voră púie ele pr< ifita locuitorilorü din întru ce se 4ică amenințați, Evrailoru ? Cine nu vede că ultimele împregiurări dă dată lovitura de grațiă guvernului actuale, că elă este lovită de neputință în bine ca și ’nu, căci, bănuită de toți, orî ce cercare a mea nu va face de câtă a revolta cu totul o simplimîntulă naționale vezematu prin nedemnele lui manopért ? Uă singură garanță adeverată, efectivă póte existe pentru orî-ee împregiurări. Ea re uită din respectulu Constituțiunii și ală legiloră. Acea garanță însă nu se póte da de către guvernulu d’astadi, a cărui esistență chiar nu este decâtă să insultă aceloră legi. Prin urmare ce e de făcută ? Ce e de făcută, n’o vomă spune noi. Ne vomă mărgini adice că situațiunea de faptă este una din acele în caunună Domnitoriă, în adevără inteliginte și patriotă, trebuie se așeze d’acea pane de inițiativă care-i este atribuită în sistema constituționale; în asemeni momente, ele trebuie se caute mijlocele legali și onorabili prin cari se se pot alina și temerile din întru și furtuna factice din afară. Nu 4'cem fi nirai cu mai multă pentru astăzi Amă vorbită în numerele nostru de la 18 Main despre situațiunea lucrurilor în Spania , amă arătată abisală la marginile căruia dusese junea dinastiă a lui Amadeăună ministeriă reacționariă, care nerășimându-se pe opiniunea publică, a trebuită se recurgă la cele mai nedemne nu plece spre a se menținea, a trebuită se întrebuințeze forța brutale și corupțiunea spre a reuși a-șî face uă Cameră de comandă. Actele acelui guvernă, revoltândă intrega națiune, aflate curagiă pretendințiloră la Domniă a cerca uă mișcare. Complândă pe nemulțămirea generale, Don Carlo i rădicată drapelulă seă. A trebuită patria otismută partitei naționale, care neputinciosă cercarea prezedintelui, facă să coalițiune a acestei partite cu elementele insurecționale ar fi avut o neapărată de efectă resturnarea Tronului nouei dinastie. Partita naționale însă nu s’a lăsată conduce de resimptimentele iei. Insurecțiunea carlistă, redusă la propriele sale mijloce, a fostă învingă. Cu tóte acestea ministerul, Sagasta i fost silită se se retragă, strivită supui rușinea proprielor sale fapte. Regele Amadei a chiamato la putere une noă ministeriă eșită din majoritatea Camerei și președiintul de generaliulă Serrano, care comandase armata contra insurecțiunii. Din primele 4 de la8 d> acesta ministeriă, se declară continuarea celui precedents, a deveni obiectulă atacurilor întemeiate ale oposițiunii, ală desaprobării întregei țăre efectele acestei stări de lucruri recădeai în mare parte și asupra Dinastiei ce părea că persiste a ține reacțiunea la putere In desbaterea Admei, cuvinte gravi s’au rostita. Ună e reputată radicale, ci Castellar, unulă din cei ce contribuiseră , prin atitudinea sea a căderea insurecțiunii carliste, a rădicată cu demnitate și patriotisma vocea contra reacțiunii ce domina în Spania. I Comparândă starsa d’astar I cu acesa de care se bucura țara suptă regimele . Locotenințeî, ce a precesa avenimentulC ■ Dinastiei, aducândă aminte că în aceli • timpu ministeriele nu erau eșite din nisce oscure camarile ca astăzi, elu a zisă cin éra va fi astăfel împinsă a blăstema momentulă fatale în care și-a alienată suveranitatea sea, spre a căde din erore în erore, din abise în abisü, la piciorele acestui guvernă reacționariă. Vorbindă apoi de ingratitudinea Regiloru, elă a <jisă aceste cuvinte cari potu găsi și aiurea aplicarea loră: „Căndă caută, seă cu mintea, seu cu ochii, pe aceia cari aă aședată dinastia domnitoriă, îi găsescă, pre unii depărtați din Camere prin manoperile electorali, prealțil retrași in maiestatea durerii și a tăcerii, pe mulți în rândurile oposițiunii. Dacă caută pe acei ce n’au votată pentru ea, găsescă pe una generală (Serrano), care trimitea aginți la toți candidații, în capulu guvernului d ’astădi (ministru de resbeld), pe astulö,Topetel care a votatu pentru ducele de Montpensier, ministru de marină" și asia mai încolo. Oratorială stârnindă asupra reieleru situațiunii, speranțeloră înșelate și călcăriloră de lege de totă felulă, arată că celu mai mare periclu ast'el este grava lovire ce s’a adusă de guvernulă actuale si mp țimîntului naționale. Ele compară acestă stare cu evenimentele din timpul resbelului de sucesiune. Unu ministru impusă de străini, a cărui putere nu era de câtă în străini și care nu-și caută inspirațiunile de câtă la străini, a atinsă simți mîntură naționale și a deschis și astă-feră calea unui pretendinte, a provocată desastrosul dresbejei de sucesiune. „Nu cunoscu, adauge oratoriulă, nici uă rătecire mai gravă de cătă d a atingi simptimîntulă naționale ală unui popor care a luptată sute de secte, contra străinilor, creștini și maomezanî, pentru naționalitatea lui; unul poporu care a iertată pe ună Domna crudă de tote crimili sele pentru că fusese alungata de străini care n’a voit? se recunoscă nici vă dați gloria imortale a unui altă Domnă (Charle Quint) pentru singurilă curentă ca acestă a fusese adusă de străini.“ Aceste cuvinte cari erau resunturi simptimintelor, întregei națiunii pară fi avută efectul ă lară, acolo unde, din nefericire, rare ori ajungă și mai rare or suntă ascultate. Uă depeșia ne-a anunțată schimbarea mainisteriului spaniolă, și jmrele ne aduc inxplicarea faptului. Ministeriulu Serrano în înțelegere cu majoritatea camerelor, alese prin baionetă și corupțiune, voiași suprimă Constituenta și formase uni proiectă în acestă sensă. „Regele Amadon însă,zice Independința belgică, și-a adusă aminte că jurase se dormescă cu și prin Constituțiune și că majoritatea Cortesiloril constituanț îlu alesese ca se fondeze că monarhhi liberale, era nouă dictatură. Pole ci și-a mai adusă aminte că ’n nici uă ’mpregiurar« suspensiunile libertățiloru pblice, n ai salvată nimicii, ci că din contra, totu de una, ele au fostu urmate la curendu sau mai târeyiu de revoluțiuni precum causa este urmată de efectu. „Astăfelă elă s’a ’mpotrivitu mareși a leiul Serrano și majorității séle, și a refusatu d’a supierie lovitura de stată cepropunea cabinetulö. „Firesce ministeriule și-a dată demisiunea “ Urmarea o somü. Depeșia da la 11 Iuniu ne-a spusu formarea cabinetului Zorilla, cabinet ü eșitu din rândurile acele oposițiunî, pe care miniștrii reacționari i aretac Domnitoriului ca sntidinastică, turburătoriă și resturnătoriă. Lasäme pe cititori, pe cei mari și pe toți acei cari se interesezá de de evenimintele politice, se cugete asupra celori petrecute în Spania, se compare faptele și se tragă deducțiunile. Suntemu sigur dinainte că, pentru orice omu cu puținî bună simplă conclusiunile nu voru fi de câtă favorabili regelui Amaeden. Citimii în Independința belgică. Corespondintele nostru particulară din Berlin ne anunță că consiliul federale a adoptată proiectul de lege privitoră la iesuiți, pe care i l’a preeintată guvernul. După termenii acestui proiect, autoritățile locale voru puté, cându voră I crede de cuviință, se oprescă șederea ’n cutare séu cutare localitate a imperiului germană jesuițiloră și membriloră congregațiunilară analoge, chiară cândă acel membruară posede indigenarea. In espunerea de motive, d’altmintrerea fórte scurtă, care precede proiectul de lege, se elice curată că acestă proiectă nu corespunde decâtă în modă provisoriă resoluțiunii parlamentului, dorii că legislatura federale va fi chrămată mai târziu se satisfacă pe deplină trebuințele semnalate prin menționata resoluțiune Același corespondinte ne anunță că tratatulăi relativă la drumurile ferate din Luxembourg s’a supt semnată i definitivă la 11 iunie, la 7 ore séra, de ministrulü Delbruck și consiliarulu Herzog din partea I Germaniei și d. Foeher, însărcinatul d’afaceri ale Luxembourgicul. După soriile autentice din Mexico, primite de la New-York, forțele lui Juares aru fi fost abătute lângă Montreal de către revoluționari, cari au ocupată Monterey și nainteză spre Matamoras. ) Că epistolă a genevalelui Grant spune că, deca va fi realesü ca președinte ală j republice! Statelor Unite, își va iplini in datoriele cu zelă și devotamentă pentru , * binele poporului și în viitoră esperiința’Ii trecută nulă va mai face se comită erori, ' 6arl suntă inevitabile pentru mă novice. í 1 Camerele regatului Prusiei s’au amâ 1 uatű péné la 21 Octombre. Le Siecle de la 13 Iunie publică urmatórele : Negoțiările continuă între cabinetele , din Londra și Washington, în privința , nesfîrșitei cestiuni Alabama. Se pare că i cele două puteri se voră înțelege să amânem pentru optă luni sed pentru măană arbitragiulu de la Geneva, care se pare , asemenea că Englite rel nu ’I vine de foc priSe facă n modă publică cererea acestei amânări. Secretarialu de State ală cabinetului din Washington, d. íh’sh, a telev i P raliată represintantelur Statelorü-Unite din ’ Londra, întrună știi ü plină de reserve.Că America iu sară opune la amânarea si arbitragiului, dorè că nu póte nici se , c^râni«î se s’arate că doresce sĕu o’aproba în ce«va noua amânare. Engliteza va fi silită déru se sacrifice și ’n acastă privință amarea ’i propriă. In camera comunelor si, în ședința de la 11 Iuniu, d. Gladstone a trebuit a se respunejă la noule interpelațiuni ale d-lui Disraeli șale mai multora din colegii sei, cari negreșită , n’au lipsitö s’adreseze noul critice guvernului. În privința nehotărîrii atitudinii sale,Lord Granville a luatu cuventule în calimera lordilorö ș’a anunțată că se voră strămite chiară In acea 4< agind la Geneneva, cu instrucțiuni categorice pentru regularea condițiuniloră amânării despre ■ care e vorba.