Romanulu, iunie 1872 (Anul 16)

1872-06-10

VOEACE ȘI VEI PUTEA V abonamente­­ S CAI 1­TALE: unu anü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 6 lei. IN DISTRICTE: unu and b8 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; u& lună 6 lei. o mmentele începu la 1 și 16 ale lunei. XJnuesemplaru, 20 bani. Fraudi­a, Italia și Anglia, pe trim­etru franci 20. Ruptu­­r și Germania, pe trimestru franci 18. ANUNȚURI Amintimi: pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani na -11 an­i și reclame, pag. III, linia 2 lei------8c, isc.I și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor­ fi RSITISATE. — Articlele nepublicate se vor­ arde. ANULU ALU ȘESE­ SPRE­Z­ECELE Redacțiuunea și Administrațiunea, Strada Academiei no. 28. (A) Edițiunea de sera SE si­VICIU TELEGRAFIC AliA .ROMA SUll II­* Roma, 20 Iunie. — Uă scrisóre­a Pa­pei către Antonelli, privitoror la intențiunea Italiei d’a suprime ordinile religiose în Roma, declară că conciliarea între uzur­­pătoria Itablă și drepturile Papalității este imposibile, prin urmare protestă contra atentatelor­ ce se face asupra Papalității și catolicismului. ’ Athene, 20 Iunie. — Ministrul­ fran­cez Ferry duce cu sine să notă prin vrere reclamă datoria de 30 de milione ce au fost­ împrumutate Greciei de cătr­e Francia în 1832. Berlin, 20 Iunie­.­­ Guvernulii de la Haiti refuzându de a despăgubi pe negu­țătorii germani, două corvete prus­ane au capturată două corvete haitiane. Pesta, 20 Iunie. —Alegerile în pro­vinție pretutindine favorabili pentru par­tita Deak. La Pesta Deakistii isbutescu în tote secțiunile. New-York, 20 Iuniu. Se zuce că sa datu astă­zi ordini telegrafice represintan­­țiloru americani la Geneva d a nu com­bate amânarea. (Servițiul si privații ale Monitorului.) Berlin 19 luni». — Dup’a treia citire, Reischtagulü a adoptat­ legea ’n contra jesuiților­ și propunerea relativă la n­­troducerea mulțiagiului civile obligatoriu­. Președintele Delbrück dă citire decre­tului imperiale prin care se declară se­siunea ’nch­isă. SAMBATA, 10 IUNIU, 1872. BULINEZA­TE și veî­ix ABON­AREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea­­ Jiariului; IN DISTRICTE. In corespondinții sei și cu postia. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. XaR PARIS Pentru abonamente: Iad. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie. 5. Pentru anunțiuri: la d-n­î Drain et íi­coud, 7 Ru­e Roche Chouart, avien a. Pentru abonamente: la d. B. G Popovici, FreUcch­­markt. 16. Pentru anmfgiuri: la d-xu­l Haasenstein și V­ogler Neuer­markt. 11. g . București, Cireșianui, 1872. Diarele străine ne aducü astăzi pre­cart deslușiri relative la afacerea confe­rinței europiane în cestiunea evreiloru. Caracterulü amenințătorii ce părea a ave acea nuvelă după depeștele guvernului publicate și comentate de Pressa, est­ere­cumu îndulcitu prin explicările ce gă­simu în foiele străine. E că, în adevere ce spune Independința belgică în acest '"'"'Sei trebuie se el,tem­a «» teleg» rai" adresa» de I» Fornefort eil­«M Telegraph, lord Granville, io­mm m cabinetule Italiana, ar fi eluminatu aten­țiunea puterilor« celor fi mari al, fi urope asupra utilității *’• «OOTO« pâ eouí.eTMI* cu stopa d’a esamina ce mesure ara put, fi luate relative la persecuțiunea evreilori în România. Principele de Gorciakoff ar fi refusatü în numele Rusiei, d’a lua parte la uni congreso formata în vederea unei ase­meni misiuni, de temă da un escl cestiunea Orivntelui, pe care este i in­teresulu tutorii stateloru europiane dup densule, d’a o lăsa în adormire. Cu tot acestea, Rusia este dispusă a semna o notă comune, care ar fi trăi su guver­nului României, a­ î chrăma atențiunea a­supra plăngeriloră semnalate ș’a lă întreb cari îi suntă intențiunile viitore, în acest privință, și ce garanție ar­ fi dispusu­l de că cruzlimile de cari se plângă si realiții nu se voru mai p tó reriom ? ” „Principele Gorschakoff s’a îngagat ca, decâ respunsulu României nu va satisfăcători, se se ocupe de cestiui după principiele tratatului de pace din 1856 „Respunsulu guvernului prusiana ar în substanță identică cu ale guvernulu Rusiei.“ Asta­fela deja cestiunea se reduce pentru momentu celo prem­ü, ia­nesce a eicurări ce sară cere guvernului român că crudiml nu se voră mai comite contra Evreilorfl. Ori­câtă însă de reduse aru fi propor­­țiunile cesti­unii, faptul e simplu ală inter­venin’­ străiniloră în afacerile nóstre in­teriori, — flă­câtă de moderată forma în care s’ar produce, — are uă mare gravitate și constituie uă patentă vio­lare a autonomiei nóstre. Din aceșta­ punctă de vedere, ori­ce Română trebue se proteste cu tată energia contra lui și contra acelora ce l’au provocată. Cine însă, âncă uâ­ dată, trebue se porte greaua respundere a situațiunii ce ni se face astăzi? Cine a dată dreptă și pro­­testă străinilor« d’a se amesteca în nesce cestiuni de administrațiune și de distri­­buțiune a justiției, cari sunsă de­­ resor­­tură esclusivă aici autorităților­ române ? liste are spiritulu de intoleranța ale na­țiunii ? Suntă óre­nesce adevărate acte de persecuțiune contra Evreiloră ? Nu, d’uă ran­e de ori nu. O afirmămă cu stăruință, o declarămfl cu mâna pe­­ consciință, și cu noi, suntemă convinși. O vom­ afirma și Evreii acei­a, iu a că­­roră inimă esiste simptimântulu onorii, a carorö înteligință nu este orbită, ală că­­rora instinctă de conservare însuși nu este tocitu. Nici uă crudime nu s­a comisă de Ro­mâni contra Evreilorfl, nici uă persecu­­țiune religiósa na­­sistată la noi. Dacă forte rareori, s’au produsă incidințl ca ce de la Ismailă, — mai totu­ d’a­ una pro­vocați printr’ună deilctă seu crime, — acei ce au comisă are cari e­ ce se n’ai fostă Români ; eî au fostu străini, supuș străinî. Dosarii de afacerilo ră­surită ac spre a dovedi acesta adevere. Prin urmare, in nici una casă, nu și pote dice seriosă că atitudinea națiuni române a creată situațiunea d’astă­zi. Adevărații, singurii culpabili sunt­ a­cei­a cari, din nesce fapte neînsemnate,— se se producă pe tostă­­ fiua în Austria în Italia, în Rusia, fara provoca nici ui protestare,—a fi făcută nesce evenim­inte co­losali, pe cari le dm desemnată vendicte opiniunii publice europiane. Cine suntü însă acești­a ? Suntü­ar numai unii dintre străinii și Israeliții di­feră ? Nu, cei mai mari vinovați suntü aci Români cari, pentru ambițiuni de partită s’aă servită cu cestiunea evreiloră c c’uă armă spre a lovi pe adversarii lori Acei­a suntü reacțiunea din 1867 și 1868 și guvernele de atunci înoua, împreun cu aginții lorü din țară și din străinetati Suntu diarnele reacțiunii începîndă cu Tor și sfîrșindă cu Pressa, suntă ministr­iei, începîndă cu d. Botărescu și știi 1 șindil cu d. Costa-Foru. Ei au calomniat națiunea cătră străini în tote timpurile, < . în cele din urmă au dist, în Pressi­s în raporturile către Romnn și a notei , către Consuli, că verdictul­ juraților­ di Buzeă era nedrepții, barbare, pornită di pasiuni vile. Eî darii și numai ei au pro­­­vocată intervenirea, eî aă adusă țereî i I césta umilire.­­ Acumă cândă aceste acte de felon cătră patriă își producă tristele loră < feete, ne întrebămă care póte fi rosuiti­î t­ulii de marșel ce puterile aru face căti­i guvernulu din Bucuresci? Ce garanțe v­a pute da elfi străini soră, ce îngagiamint . nuue va mai lua cătră dinșii pe lîng­i cele mari deja luate la venirea sea l­a putere ? Și în ce mai alesă asemeni ga­ranțe și îngagiaminte, luate d’unu gt­oarnü care a­mințită și țereî și susțin­e riloră lui din afară, voră púie ele pr< i­fita locuitorilorü din întru ce se 4ică a­menințați, Evrailoru ? Cine nu vede că ultimele împregiurări dă dată lovitura de grațiă guvernului actuale, că elă este lo­vită de neputință în bine ca și ’n­­­u, căci, bănuită de toți, orî­ ce cercare a mea nu va face de câtă a revolta cu totul o simplimîntulă naționale vezematu prin ne­demnele lui manopért ? Uă singură­ garanță­ adeverată, efectivă póte existe pentru­ orî-ee împregiurări. Ea re uită din respectulu Constituțiunii și ală legiloră. Acea garanță însă nu se póte da de către guvernulu d’asta­di, a cărui esis­­tență chiar­ nu este de­câtă să insultă aceloră legi. Prin urmare ce e de făcută ? Ce e de făcută, n’o vomă spune noi. Ne vomă mărgini a­dice că situațiunea de faptă este una din acele în caun­ună Domnitoriă, în adevără inteliginte și pa­triotă, trebuie se așeze d’acea pane de inițiativă care-i este atribuită în sistema constituționale; în asemeni momente, ele trebuie se caute mijlocele legali și ono­rabili prin cari se se pot­ alina și te­merile din întru și furtuna factice din afară. Nu 4'cem fi nirai cu mai multă pentru astă­zi­ Amă vorbită în numerele nostru de la 18 Main despre situațiunea lucrurilor­ în Spania , amă arătată abisală la mar­ginile căruia dusese junea dinastiă a lui Amadeă­ună ministeriă reacționariă, care nerășimându-se pe opiniunea publică, a trebuită se recurgă la cele mai ne­demne nu­ plece spre a­ se menținea, a trebuită se întrebuințeze forța brutale și corupțiunea spre a reuși a-șî face uă Cameră de comandă. Actele acelui gu­vernă, revoltândă intrega națiune, afl­­ate curagiă pretendințiloră la Dom­­niă a cerca uă mișcare. Complândă pe nemulțămirea generale, Don Carlo i rădicată drapelulă seă. A trebuită patri­a otismută partitei naționale, ca­re neputinciosă cercarea prezedin­telui, facă să coalițiune a acestei partite cu elementele insurecționale ar fi avut o neapărată de efectă resturnarea Tronului nouei dinastie. Partita naționale însă nu s’a lăsată con­duce de resimptimentele iei. Insurecțiunea carlistă, redusă la propriele sale mijloce, a fostă învingă. Cu tóte aceste­a mini­sterul, Sagasta i fost­ silită se se retragă, strivită supu­i rușinea proprielor­ sale fapte. Regele Ama­dei a chiamato la putere une noă minis­teriă eșită din majoritatea Camerei și pre­­șediintul de generaliulă Serrano, care co­m­andase armata contra insurecțiunii. Din primele 4 de la8 d> acesta ministeriă, se declară continuarea celui precedents, a deveni obiectulă atacurilor întemeiate ale oposițiunii, ală desaprobării întregei țăre efectele acestei stări de lucruri recădeai în mare parte și asupra Dinastiei ce pă­­­rea că persiste a ține reacțiunea la putere In desbaterea Adm­ei, cuvinte gravi s’au rostita. Ună e reputată radicale, ci Castellar, unulă din cei ce contribuiseră , prin atitudinea sea a căderea insurec­­țiunii carliste, a rădicată cu demnitate ș­i patriotisma vocea contra reacțiunii ce domina în Spania. I Comparândă starsa d’astar I cu aces­a de care se bucura țara suptă regimele . Locotenințeî, ce a precesa avenimentulC ■ Dinastiei, aducândă aminte că în aceli • timpu ministeriele nu erau eșite din nisce oscure camarile ca astăzi, elu a zisă ci­n­­ éra va fi astă­fel­ împinsă a blăstema momentulă fatale în care și-a alienată su­veranitatea sea, spre a căde din erore în erore, din abise în abisü, la piciorele acestui guvernă reacționariă. Vorbind­ă apoi de ingratitudinea Regi­­loru, elă a <jisă aceste cuvinte cari potu găsi și aiurea aplicarea loră: „Căndă caută, seă cu mintea, seu cu ochii, pe acei­a cari aă aședată dinastia domnitoriă, îi găsescă, pre unii depărtați din Camere prin manoperile electorali, pre­­alțil retrași in maiestatea durerii și a tăcerii, pe mulți în rândurile oposițiunii. Dacă caută pe acei ce n’au votată pen­­tru ea, găsescă pe una generală (Serrano), care trimitea aginți la toți candidații, în capulu guvernului d ’astă­di (ministru de resbeld), pe astulö,­­Topetel care a vo­­tatu pentru ducele de Montpensier, mi­­nistru de marină" și asia mai încolo. Oratorială stârnindă asupra reieleru si­tuațiunii, speranțeloră înșelate și călcări­­loră de lege de totă felulă, arată că celu mai mare periclu ast'­el este grava lo­vire ce s’a adusă de guvernulă actuale si mp țimîntului naționale. Ele compară acestă stare cu evenimentele din timpul­ resbelului de sucesiune. Unu ministru impusă de stră­ini, a cărui putere nu era de câtă în străini și care nu-și caută inspirațiunile de câtă la străini, a atinsă simți mîntură naționale și a deschis și astă-feră calea unui preten­­dinte, a provocată desastrosul d­resbejei de sucesiune. „Nu cunoscu, adauge oratoriulă, nici uă rătecire mai gravă de cătă d a atingi simptimîntulă naționale ală unui popor care a luptată sute de secte, contra străi­­nilor­, creștini și maomezanî, pentru na­ționalitatea lui; unul poporu care a ier­tată pe ună Domna crudă de tote crimili sele pentru că fusese alungata de străini care n’a voit? se recunoscă nici vă dați gloria imortale a unui altă Domnă (Charle Quint) pentru singurilă curentă ca a­cestă a fusese adusă de străini.“ Aceste cuvinte cari erau resun­turi simptimi­ntelor, întregei națiunii pară­­ fi avută efectul ă lară, acolo unde, din ne­fericire, rare ori ajungă și mai rare or suntă ascultate. Uă depeșia ne-a anunțată schimbarea mai­nisteriului spaniolă, și­­ jmr­ele ne aduc i­nxplicarea faptului. Ministeriulu Serrano în înțelegere cu majoritatea camerelor, alese prin baionetă și corupțiune, voiași suprimă Constituent­a și formase uni proiectă în acestă sensă. „Regele Amadon însă,­­zice Indepen­dința belgică, și-a adusă aminte că ju­rase se dormescă cu și prin Constituțiune și că majoritatea Cortesiloril constituanț îlu alesese ca se fondeze că monarhhi liberale, era no­uă dictatură. Pole ci și-a mai adusă aminte că ’n nici uă ’m­pregiurar« suspensiunile libertățiloru p­­­blice, n ai salvată nimicii, ci că din con­tra, totu de­ u­­na, ele au fostu urmate la curendu sau mai târeyiu de revoluți­uni precum­ causa este urmată de efectu. „Astă­felă elă s’a ’mpotrivitu mareși a leiul Serrano și majorității séle, și a re­fusatu d’a supierie lovitura de stată ce­­propunea cabinetulö. „Firesce ministeriule și-a dată demi­siunea “ Urmarea o so­mü. Depeșia da la 11 Iuniu ne-a spusu formarea cabinetului Zo­rilla, cabinet ü eșitu din rândurile acele oposițiunî, pe care miniștrii reacționari i aretac Domnitoriului ca sntidinastică, tur­burătoriă și resturnătoriă. Lasäme pe cititori, pe cei mari și pe toți acei cari se interesezá de de eveni­mintele politice, se cugete asupra celori petrecute în Spania, se compare faptele și se tragă deducțiunile. Suntemu sigur dinainte că, pentru ori­ce omu cu puținî bună simplă conclusiunile nu voru fi de câtă favorabili regelui Amaeden. Citimii în Independința belgică. Corespondintele nostru particulară din Berlin ne anunță că consiliul­ federale a adoptată proiectul­ de lege privitoră la iesuiți, pe care i l’a preeintată gu­­vernul­. După termenii acestui proiect­, autoritățile locale voru puté, cându voră I crede de cuviință, se oprescă șederea ’n cutare séu cutare localitate a imperiului germană jesuițiloră și membriloră congre­­gațiunilară analoge, chiară cândă acel membru­­ară posede indigenarea. In es­­punerea de motive, d’altmintrerea fórte scurtă, care precede proiectul­ de lege, se elice curată că acestă proiectă nu co­­­respunde de­câtă în modă provisoriă re­­­soluțiunii parlamentului, dorii că legisla­tura federale va fi chrămată mai târziu se satisfacă pe deplină trebuințele sem­­­­nalate prin menționata resoluțiune Ace­lași corespondinte ne anunță că tratatulă­i relativă la drumurile ferate din Luxem­­­bourg s’a supt semnată i definitivă la 11 iunie, la 7 ore séra, de ministrulü Del­­­­bruck și consiliarulu Herzog din partea I Germaniei și d. Foeher, însărcinatul­ d’a­faceri ale Luxembourgicul. După soriile autentice din Mexico, pri­mite de la New-York, forțele lui Juares aru fi fost a­bătute lângă Montr­eal de că­tre revoluționari, cari au ocupată Mon­­t­erey și nainteză spre Matamoras. )­­ Că epistolă a genevalelui Grant spune­­ că, deca va fi realesü ca președinte ală­­ j republice! St­atelor­ Unite, își va iplini i­n datoriele cu zelă și devotamentă pentru , * binele poporului și în viitoră esperiința’I­i trecută nulă va mai face se comită erori, ' 6arl suntă inevitabile pentru m­ă novice. í 1 Camerele regatului Prusiei s’au amâ­ 1 uatű péné la 21 Octombre. Le Siecle de la 13 Iunie publică ur­­­­matórele :­­ Negoțiările continuă între cabinetele , din Londra și Washington, în privința , nesfîrșitei cestiuni Alabama. Se pare că i cele două puteri se voră înțelege să amâne­m pentru optă luni sed pentru m­ă­ană ar­­bitragiulu de la Geneva, care se pare , asemenea că Englite rel nu ’I vine de foc p­riSe facă n modă publică cererea acestei amânări. Secretarialu de State ală cabi­­­netului din Washington, d. íh’sh, a telev i P raliată represintantelur Statelorü-Unite din ’­­ Londra, într­ună șt­ii ü plină de reserve.­­­Că America iu sară opune la amânarea si arbitragiului, dorè că nu póte nici se , c^râ­ni«î se s’arate că doresce sĕu o’a­proba în ce«va noua amânare. Engliteza va fi silită déru se sacrifice și ’n acastă­­ privință amarea ’i propriă. In camera co­­munelor si, în ședința de la 11 Iuniu, d. Gladstone a trebui­t a se respunej­ă la noul­e interpelațiuni ale d-lui Disraeli șale mai­­ multora din colegii sei, cari negreșită , n’au lipsitö s’adreseze noul critice guver­­­nului. În privința nehotărîrii atitudinii sale,­­Lord Granville a luatu cuventule în ca­limera lordilorö ș’a anunțată că se voră s­­trămite chiară In acea 4< agind­ la Ge­­ne­neva, cu instrucțiuni categorice pentru­­ regularea condițiuniloră amânării despre ■ care e vorba.

Next