Romanulu, iunie 1872 (Anul 16)
1872-06-11
AKULU ALUȘESK-SPRK-PECELE VORSOE ȘI ve! PUTEA —fI ABONAMENTlî te CA.îl TALE :UDU anii 48 lei; șece-lmai 24 lei; trei luni 12 lei; ua lunii 6 1*1. IN DISTRICTE: unu anii 18.lei; șase lunii» lei; trei luni 16 lei; uă lună 6 lei. A’onamentele începu la l și 18 ale lunei. Dnn esemplarii, 20 bani. Erau i», Italia și Anglia, pe trimietru franci 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. ATSTOUV^TBI An* nțîui I, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani, națiuri și reclame, pag. III, linia 2 lei-----Seneo.I ?i OrI-ce trimiteri NEFRANCATE vorü 8 KSt'l SATE. — Articlele nepublicate ce vor ard*. DUMINICA, 11 IUNIU, 1872 luminézA-te și itssi A. BONAEEA IN BUCURESCI, la Administrațiunea (Ilarium). IN DISTRICTE. Si corespondenți seî și cu postia. Pentru Anunțuri a se adresa la administrațiune. IL/V 3?ABIS Pentru abonamente: la d. Darras-Hallegrain, Rie de l’ancienne comedie, 1>. Pentru anunțțuri: la d-nil Drain et Micoud, 7 Re Rochechouart. LA VIENA Pentru abonamente: la d. B. Q Pop -Zioi, Fleischmarkt. 15. Pentru anuflțiurl: la d-nil Haasenatein șl Yogler Neuer markt, XI. „ ROMÁNULU“ se vinde cu fața la adminstrațiunea sea, STRADA ACADEMIEI, No. 26, la respintia acest >1 Strade cu Bulevardulö, și UN PASAGIU, LA COFETĂRIA D-lui TOMA ANTONIU. SERVICIU TELEGRAFIC ALI •BOHAIVILVI.» Pesta, 21 Iunie. Pín’acuma 111 alegeri cunoscute, din cari 93 de aktisti, 15 stânga, 3 stânga estremă, Opositiunea a perduta prin acumfi 20 de districte și a câștigată 5. Paris, 21 Iunie. Mareșialele Forey a murit. In convorbirea cu delegații dreptei, Thiers se pronunță din nou pentru menținerea și consolidarea Republicei. Thiers vorbesce de utilitatea creării unei a doua Camere, ca punte de radio si conservatoriu sau guvernamentale. București,‘2 Ciresiani, 1872. Mâne este i 1 Iuniu, a 24-a aniversariă a Revoluțiunii din 1848, a <zile! în care Românii, resturnând domnia trecutului, a regimelui regulamentarii impusă tgrei de străini, rădicară drapeluri naționale ș’afirmară în fața Europei întrege că sunt și, că trăiescă, că inima sor ii bate în acordă ca a popórelor celora mai înaintate. 11 Iunie este diua inviării, pentru reacțiune însă, ea este fiua morții; d’aceea, precumă amă spusă într’une mimare trecută, agiuții ie am fi voită a profita de suvenirile ce descoptat acestă (și în äuima Românilor), de neamițămirea generale, spre a provoca unui simulacru de revoluțiune care, supresă juiu puterea armată, se dorea,siune la arestări, la ucideri, la inmprimerea Constituțiunii și la proclamarea dictaturei. Patriotismul cetățianiloră va dejuca însă manoperile reacțiunii: piua de mâne va remăne 1 tema aniversariă a unei adeverate și tote urnirile mărețe revoluțiuni, căci, cu inemiciloră libertăți!, nici ună Română nu va voi a schimba într’uă di de doliQ uăți de triumfă naționale și democratică. Saluta odă dată cu respectă și iubire acestă romănescă aniversarii, suntemă și cum că întrega națiune o va serba cu noipriu liniștea cea mai mare, prin acea reservă înțelâptă, pe cari trebue se le impută iubirea de patriă, în faca unor uneltiri culpabili ca acele ce tindă a tulbura ordinea la noi. Edițiunea de sera D. Pantazi Ghioa ne trimite două article în cestiunea Evreilor. Publică mă astăzi pe celă d’antîră. Apstracțiune făcîndă de forma acestoră article, de precami exagerări și aprebări greșite după noi, fondulă este în mare parte conformă cu ideiele marii majorități a Romănilor. Amit vei juzti, în adevera că chiară Pressa este nevoită a declara că emanciparea politică, a Evreilor, este astăzi imposibile. Uă intervențiune din afară în acestă cestiune 1- ar face decâtă a revolta și mai multă simțimîntură naționale ală Romăniloră și a crea Evreiloră în viitor să uă situațiune fórte grea. In aceste ponturi de privire ne animiă cu totulă cu d. Pantazi Ghica. Fiind si ca pronunțară mă numele de Ghica, în acestă cestiune, suntemă datori a menționa aciuă scriere apărută filele trecute, de care sau ocupată mai multe diame și mai totă lumea bucuresciană. Este vorba de broșiura întitulată despre drepturile civile ale Israeliților și de Macaulay, traducțiune d. Dimitrie Ionă Ghica (fiiulă d-lui Ionă Ghica), edată de societatea de publimțiune pentru cultura Israelițiloru. Acestă broșiură, atătă în precuvintarea de care este precesă, câtă și înscrierea însămi a lordului Macaulay, pledeză ideia acordării drepturiloru politice la Israeliți. p. Dimitrie Ionă Ghica este forte june, d-sea a plecată din țeră copilă ancă și, întorșii de curîndă între noi, n’a avută pîn’acumă timpă a-și da sema de trebuințele adeverate ale țerei, de suferințele iei, n’a putută încă simpli în animarea durerosulă resunetă ală stării unei mari părți a României de peste Milcovă, copleșită suptă invasiunea unui proletariate, străină de limba, de deprinderile și de aspirațiunile Romănilor, și care prin numerală scă, celă mare (peste 400,000 încă poporațiune de 2,000,000) devine una adeverată pencîu, din puntule de vedere economică și naționale. Ințelegemă că, încă luptă efectită unei educațiuni străina, generósa negreșită, dară în care ideia naționale românescă n’a putută firesoe găsi mai nici ună încă, d. Dimitrie I. Ghica se fiă fostă rapid de cugetarea d’a apăra drepturile umanității ce-i păreau lesate. Ele de regretată însă că, înainte de acesta publicare, d-sea nu s’a consultată, — suntemă convinși despre acesta, — su părintele d-sele. Onorabilele doiourt louă,ținea,care a fostă de mai multe ori mipisigo și pre ședinte ală consiliului, i-ar fi fi explicată tóte împregiurările de la oî, i-aru fi arătată că situațiunea Evreiloru din Enghitera, unde formeză abia uă a miia parte a poporațiunii, nu se pote compara cu acea-a a Evreilor din Moldova, undei numărulă loră reprezintă aprópe a patra parte a locuitoriloră. D-sta i ar fi spusă încă deosebirea ce esiste între Evreii din Eoghtera, industriali comercianți, capitaliști, cari producă și mărescu bogăția țerei, și între Evreii proletați din Moldova cari nu producă nimică, nu traiect de câtă din traficuri, adesea neiertate de legi, și nu facă de câtă a consuma producerea altora. D. Ionn Ghica au fi explicată încă fiindui d-sée că, oricâtă de atrag étei banii îi idchîie de umanitate, suntă însă însăpregiurări în cari simplimentură conservării naționale trebuie se le predomine ; i-ar fi mai spusă negreșită că, în momentele de fadă mai alesă, cândâ uă adevărată cruciată se organisezi contra României, incestiunea și cu concursul. Evreiloră, datoria cea d’aotiiă a flăcărui Română este d’a lupta pentru aperarea autonomiei patriei sale, contra intervenirii străine, eră nu d’a da arme acesteia arătându că sorgintea, răului de care ne plângemii este in noi înșine caii amă pusă bariere progresului, civilisațiunii și justiției. Justiția cea mai strictă nu póte comanda unei națiuni d’a-și sacrifica însăși individualitatea sa pentru nesoe idere mai multă sau mai pucinuă umanitarie. Amă spusă o și o repetită dacă Evreii inspiră orecari temeri la noi, Causa nu este religiunea ci numerul o soră celă mare, care devine periculoșii pentru societatea românesca. Daca în locală loră, ama ave uă invasiune francese, italiană, care ar lua aceleași proporțiuni, care ar ave aceluașî caractoră economică și politică, încă ne amă îngriji Și a mă lua mesuje pentru a înlătura efectele iei, cu tote simpatieie ce avemu pentru Italian și Erancesi. Acestea sunt și adevărurile ce de sicură le-ar fi aflată d. Dumitru I. Ghica de la părintele seă și suntemă convinși că ele Iar fi oprită d’a publica broșiura mea, și încă supt auspiciele unei societăți evreiesci, și ară fi scutită pe d. Ionu Ghica de comentariele neplăcute la cari a da’ă loc și acestă publicare, a cărui paternitate i s’atribuie. Mulți în adevĕre, cunoscândü relațiunile d-lui Ionă Ghica cu lumea politică din Londra, aă căutată a vede în broșiura de care vorbim să reclamă ministeriale,mai alesă din causa coincidinței între publicarea sa și demarșrile Englitezei în jecestiunea Evreiloră. Despre noi suntemă datori a protestat contra unei asemeni interpretări. In ultimul ă sex ministeriă, și mai alesă la 10 Martie 1871, d. Ionă Ghica a dovedită că nu voiesca a sta la putere rădicată ,pe puterea consulilor, că prefere a se retrage în vieța privată, cu simpatia și stima națiunii sale, decâtă a fi ministru grației unei acțiuni străine. D-na Ionă Ghica scie bine că, mai alesă în urma rușinosei și ruinatoriei speranțe făcută cu ministerialăcelă cu îngagiaminte mari adusă de Consululă prusacă în noptea de 11—12 Martie 1871, orice om și politică care ar fi bănuită numai că vine la putere prin influința străină și mai rod încă prin cea evreiescă, ar fi din ântîia di lovită de neputință, strivită luptă greutatea impopolarității și a disprețului publică. Și fiinducă, o themă anc’uă dată, la 10 Martie, d. I. Ghica ne-a dovedită și inteligința, și patriotismul ă scă, nu putemu decâtă respinge într’unii modă netedă și a plutu orice apreciare ce ar pune în dubiu simpliminr-le sale. Cu tóte acestea nu putemă a nu regreta broșiura d-lui Dim. I. Ghica, precumu suntemă convinși c’o regretă și d. Ionă Ghica. Pe eâiulă guvernală actuale, prin politica sea ineptă și neromîinescă ne-a creată situațiunea este mare de care este preocupată totă lumea astăzi, lipsa de justiția și de administrațiune în întru espune pe cetățiani ia totă felului de perlele. Nu mai vorbimă de esacțiunile de totă felulă, de violinț de la cari ei sunt d espușî din partea agințiloră puterii publice; suntemă datori a semnala unu al tăreț care amenință chiară viați lor”. Monitoriul ț ne a semnalată elfi însuși cetele de bandiți ce sau reformată dună ană de Jile încua și cari cutreieră drumurile fără nici uă temere. Mai alaltă terelă ne spunea că uă nouă C0tă s’a formată in Gorjlă. Scrisorie particularie ce primimă ne vorbescă d asemeni bande cari lucrezi și aiurea. Astafelă, în Dâmbovița, dilete trecute uită ingineră, d. Geller, una comerciante, d. Ștefănescu, au fostă predați în miijlocul ă și oscîei de omeni armați; mai mulți locuitori le prin case aă avută aceeași suite ; scrisoria ce primim și ne vorbesce asemene de trei mocani ce ară fi sosiți uciși la Mătăsaru. Din toți acești tâlhari nici unulă nu cate încă prinsă. „Ei își pot urma misiunea, tice corespondintele nostru, căci despre zapcii aă pace.“ In județiiulă Doljiă fotele locali se ocupă ierăși de pucina siguranța publică ce este în distictul. Ele denunță pe fiecare di administrațiunea și astâ în modă explicitu raporturile ce ară fi a sistată între ea și cetele ce ținu drumurile și aruncă spaimă pretutindine. Suprefecții suntă omeni cari au fost acuzați de opiniunea publică și de jurnale ca protectori ai vestitului Trancă, precum ă ed. Bălăcoiu; alții cari au fostă dați judecății pentru abuzuri în recrutare, precum ă d. Pavlovici, contra căruia instrucțiunea nu este încă nici terminată, și alte asemene. Câtă pentru profectă, acusările ce i se aducă de diamele locali sunt de c cea mai mare gravitate, atâtă în ce privesce gestiunea judițiului câtă și în afacerile scandalose ale primăria din Craiova. Cu tóte acestea nu vedemă ca guvernulă se fi luată vr’ua măsura spre a se lămuri lucrurile, spre a se vede ce este adeverată în acele acusări. Uă anchetă seriosă credeam însă că n’ar face de câtă ună serviții și societății și chiară funcționariloră în cestiune dacă suntă inocinți. Le mai ceremö őre uă asemenea anchetă ? O putemă óre aștepta sinceră și imparțiale ? Lăsămă pe cititori se judece. Fină una alta ne mărginimă a recomanda càlétorilor, se ia totű-deuna precauțiuni la plecare, se se urmeze, se umble toto-deuna în companiă, ca se fiă sicar că nu vom fi uciși sau celă pucini predați. Astafel este situațiunea în care trăimu. Se mulțămimă d-lui de Radovici și reprisintanțiloră seî de la 11 Martie și se ne resemnămă pînă la timpuri mai bune. deriloră : lucrurile ’ntr’éasa mergă de la uă estremitate la alta. Noură ministeriă s’a constituită, dére pe cine ’nsărcinat a regele cu acastă misiune? Pe nimeni altuia de câtă pe d. Zorilla, șefulă partitei progresiste pure, p’acelașî om politic care, acum câte-va dile pârăsia Madridulă îi tr’uă adâncă descuragiare, disperată de viitorii și hotărîtă a trăi daci ’nainte în cea mai desăvârșită retragere. Astăfelă ne anunță celă puțină lă telegramă din Madrid. Nu se pote de câtă felicita junele rege ală Spaniei că ’n sfirșit fi anțelesă revoluțiune c’uă dinastiă, adusă printr’uă și ’n numele ideilor si liberale, nu trebuie se se gândescá câtuși de puțină, în crisa care bântuie Spania, a se salva prin manoperite reacțiunii, împreună cu domnu Zorilla reintră la putere amicii săi politici dd. Martos, Becerra, Cordoba, Béranger, Ruiz Gomez și Mosquera. Celă dântâiă actuală noului calenetă va trebui se fiă neapărată provocarea disolverii Cortesidoru, aleși supt presiunea d-uî Sagasta și moralminte de considerațî prin revelarea faptelor scandalose cari au causată căderea transfugului partitei liberale și ’nlocuirea sea prin cabinetulă Seriano. Madrid, 14 Iunifi. Ministerială s’a compusă definitivă precum urmată: d. Zorrilla, președinte și ministru de interne; Martos la afacerile străine ; Cordoba la resbelă; Montero Rios la justiție; Ruiz Gomez la finance; Béranger la marină; Echegaray la instrucțiune și lucrări publice ; Gasset la colonii; Dr. Zorrilla și Montero fiind folosinți din Madrid, d. Cordoba va ținde ad-interimu) președintei și d. Martos p’al fi justiției și de interne. E probabil e că d. Zorrilla se va alege ca deputată la Madrid. Nouă ministeriă va organisa miliție naționale în tota Spania, va suspinde Cortesii și apoi îl va disolve. La Madrid a fost o oântrunire radicale pentru că manifestațiune simpatică a favóre ministeriului Zorrilla, care, după V Univerzil, a sosită la Madrid. Se zice că mai mulți guvernatori de provincii ș’au anunțată divuisiunile prin telegrafă, sele, de și de suntă gata, și că nu va lua alte măsuri relative la arbitragiă. Considerândă tribunalele arbitrare ca avândă depline puteri pentru ’nceperea operațiuniloră sele la finele perioolului da amânare, daca divergințele atunci voră fi ’nlăturate, Englitera va urma ce ’și reserve tóte drepturile exprimate prin nota care ’nsoțesce contramemorială seă. Independința belgică de la 15 Iuniu conține următorele: Spania e de bună-semă țera surpringitimă în’Avenir national. Negocierile pentru amânarea arbiragiului de la Geneva, care are se hotăracă asupra pagubelor indirecte ale Americei, în privința cestiunii Alabama.,' s’au începută deja. D. Gladstone a propusă Americii s’amâne acestă arbitragiă ; pentru optă luni, pene cândă se voru întruni seriatură americană și parlamintară britanică. Uă declarațiune analogă s’a făcută de lordulă Granville în camera lor diforă. Discusiunea a fostă forte animată ’n amândoua adunările, și conduita guvernului a fostă forte aspru criticată. Intr’ună cuvântă totală se va pune din noă în cestiune; articlulă suplimentară stă tratatului, care trebuia se pune capetă afacerii, nu s’a redactată încă în formai definitivă, pentru că statulă americană ia feută nesce modificațiuni pe cari guvernul engleze nu le-a putut. Astăferă nici nu se mai scie ce primise se propune tribunalelui arbitrare din Geneva și se cere Americei uă amânare pe care o acordă „fără a se asocia la acesta“ ! Daily News a primită din New York, cu data de 12 iunie, să depeștă care anunță că nota lordului Granville către generarele Schenk, prin care ’i comunică instrucțiunile date aginților englesi din Geneva, s’a publicată. Acei aginți au ordine da informa pe arbitrii că obiectul ne’nțelegerii dintre cele două guverne nu s’a regulată âncă, dară că se póte spera uă soluțiune, daca se va acorda ore care amânare. Engliteza cere derii tribunalelui arbitrale se s’amâne pentru ună timpă care ’iară permite se nchiuie și se ratifice convențiunea adiționale, deorece guvernele nu suntă câtuși de puțină de acordu asupra punctelor esențiali, ce se voră supune arbitragiului. Engliteza esprime părerea scadereă că nu pote arăta arbitriloră arguminttle Corespondința particulară a ROMANULUI. Viena, 15 iunie, 1872. Agitațiunile electorale din Ungaria și Transilvania, nu numai că producă mulțime de scene sângerase, cu descrierea cărora sunt pline atâte ^taunele capitalelor, câtă și ale provincielor, derüâncă aui data din nou ocasiune a se descoperi morburile periculose de cari sufere monarhia austro-ungară. Scrisorea din urmă a lui Kossuth, adresată partizanilor sei din Ungaria și Transilvania, a ’ncuragiatü forte multü pe monahii dualismului. Ca se se potă preface ’o ruine acestu edificiu artificiosu, Kossuth și cu ai sei gasescu de absolută necesitate ca partita lui Deak se fiă sdrobită și guvernală, care a eșit din sînul fi iei, se cadă neapărat. Se zice că, daca dinastia ar fi fi convinsă că ’n locul dualismului se se va suprstitui pur și simplu uniunea personale, camü după modelul celei din Suedia și Norvegia, în acesta casa nu ’s-arüposa nimica de căderea sistemei dualiste. EosÖ dinastia mare nici cea mai mică încredere nici în stânga cea moderată, așia numita nici-Tisannă, pentru că, deși vorbesce cu mare pietate despre principiulu monarchicai și, déca se pate, cu și mai mare respectü despre corona regale ungurésca, cu tóte astea potü veni cașuri în cari partita estremă, apucândă d’asupră’î, s’vă tragă și pe densa în tabăra sea. Afara d’acésta, partita stângă coprinde cea mai mare parte din protestanți, calvini și luterani, în contra cărora la Viena dominesce uă antipatie celu puținii așia de mare, ca și antipatia *n contra j ’confesiunii greco-orientale. Din acestea se póte explica și faima care totu se mai susține cu multă consistință, că chiar și casa ’domnitare ar fi contribuită cu sume considerabile la fondurű destinată pentru cumpărarea voturilor în favorea partitei guvernamentale. Asemenea se susține, ca scrie positivă, că ambii mitropoliți români ,au fostă forte seriosă invitați ca, déca vor convoca congresuri naționale, se se scie obligați a ’ndupleca pe Românii transilvani ca, cu orice preță, nu numai se primescă fără obiecțiune sistema dualistă cu tote consecințele iei, derüâncă se-și dea voturile numai pentru candidații guvernului. Déca se pote da deplină credință unui^iarnă română din Ungaria, cei patru episcopi ară mai fi degradați a juca rolulă lui Popa-Tache din Bucuresci. Celă puțină pe episcopulă de la LugoșiO tóta lumea ’să vede lucrână cu mi^íloce estraordinare ’n contra candidațiloră de naționalitate română, erü câtă despre cela de la Caransebeși’, se <zice cară fi ’isă: „s’ajutați la spargerea capreioră idrei, drăguțiloră, ca se scapără de ea.“