Romanulu, mai 1873 (Anul 17)
1873-05-16
ANOLU ALU SEPTE SPRE StECELE VOESCE 81 VEI FUTJÍ" 0«eu cereri pentru Români», se adreseza la administrațiunea pianului. ANUNȚURI n pagina a V, spațiului de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 let. A se adresa LA PARIS; la d-nii Órain et Mieoud, 9, rue Drouot, 9. LA "WIEN A: la d-nil Haasenstein și V ogler Neuermarkt, II. Scrisori șiorî-ce trimiterie francate vor fi refusate. Artierele nepublicate se vor arde. 20 BAM ESEMPLABULU. (A) Edițiimea dfe sera Itemattilimea și Artministraflimea, Strada Academiei, Ro. 20. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciulu privată alü Monitorélul oficiale.) Versailles, 24 Main. — In Adunare, Thiers, intr’una lungă discursu, prin care apără politica sea, zice ca să a luata Partita Republicei de necesitate, fiindăca monarchia este în practică imposibile, este ună singură tronă și simtă trei pentru a’lu ocupa. Périer, vorbindu totă în sensul lui Thiers, se pronundă pentru închiderea discusiunei. Eruoul presintă oă propunere de ordine al jileî, care conține că Adunarea naționale, considerează că forma guvernului nu este în discusiune și că este necesară a se linișci țera, făcândă se prevaleze că politică decisă conservatrice, regretă că ul ■timile modificațiuni aduse în guvernă nu suntă în interesele conservatore și, ca satisfacțiune, drepta este în dreptul a aștepta primirea acestei ordine a chilei pură și simplu. (10 ore sora). — Ordinea crilei propusă de Ernoul, din partea dreptei, este adoptată cu 360 voturi, contra a 344 , majoritate de 16 voturi. Ședința continuă. (11 ore sera.) — In urma acestui votu, Thiers, împreună cu totă ministerială demisioneză. — Ședința de nópte continuă. — Mac-Mahon alesă președinte ală Republicei cu 390 voturi contra unu, restulu abținută. Mac-Mahon a primită președința. Parisani agitată, deja fără desordine. Paris, 25 Maiă. — Circulara lui Mac - Mahon către prefecți și afișată Jice: «nici oă lovire nu va fi adusă legiloru și instituțiunilorănsistente. Răspundă de ordinea materiale, compleză pe vigilința și patrioticulă d-yóstre concursă. Ună ministeriă fusionată va fi constituită astăziî.» Parisulu liniștită; ordinea perfectă peste totă, in Paris și departamente, la bursă și pe bulevarde; împrumutură se suie 89—25. Se asigură că ministerială va fi compusă astăfelă: Broglie, vice-președinte al Adunării, la esterne; Beule, la interne; Mague, la finance; Ernoul, la justiție; Barbie, la instrucțiunea publică; Bouillerie, la comerciă; Descilligny, la lucrările publice ; Dampierre, la marină; Cissey, provisoriu la resbelă; Pescar, suptsecretară la interne ; Keratry, prefectă la Lyon, BUCURESCI, FLORARU. Puterea înotă în misticism. Acesta nu este totodeuna procederea prin care omenii tindü la realizarea unor scopuri mări și frumose; din contra, cele mai adesea, ea ascunde scopuri viclene, cari nu cuteză se se aretă la lumina Jilei. Jesuitismul este ună eternă misticismu, și totă lumea scie ce felii sunt scopurile sale; însăși Germania isgonesce pe Jesuiți de pe teritoriul a seü. Totu ce este astăzi la noi putere, seu se atinge de putere, are mistice vedenii, mistice procederi. Este câtüva timpu deja de cându semnalamü umbletele misterióse ale puterii, în numai schna ce felu de pregătiri militare, menite séu a face uă diversiune la alte preocupări, de cari se teme Regimulu, séu a da unu concursu, ucis eforii pentru țară, celora cari caută motive de complicări politice și de transformări geografice în Orientü. Semnalarämümai filele trecute daruri supranaturale cu care cei de la Pressa, amici ai puterii, pătrundeau in spiritul și animatoruluilorú și vedeau iubire și intusiasma pentru Domnitorii, chiarű in posomorita cugetare a celora cari se preumblau perecere in séra de 10 Maiu. Astăzi avemu a constata ceva și maiestraordinaru: d. Florescu, ministru de resbelü, la banchetulu ce s’a datu la 10 Maiu, dise. — „Radica acesta paharu in sănătatea și pentru realisarea înaltelor și românesceloră cugetări ale Domnului nostru Carol I?“ Ecu dérü unu ministru, care citesce chiar și în cugetarea Domnitorului și care uróza acestora cugetri se fră sănătóse și se se realiseze. Elu le vede nalte și romănesci, pentru ce doru le mai uréza sanétate? Ore se nu fiă totu atâta de sicurți despre pătrunderea sea, după cum erau cei de la Pressa, cându descoperiau intusiasmul și iubirea în sufletul a trecător nora? Esaminânduense lucrurile mai de aprópe, vedemu că tote aceste mistice procederi, că tóte aceste daruri supranaturale, cu cari sunt înzestrați omenii actualmente la putere, tinde spre același țelă. D. ministru de resbel vorbesce despre „naltele și românescele cugetări ale Domnului.“ După acesta însuși Domnitorul spune că „în armată și-a pus tóte speranțele, și întreasa vede tăria și viitorulü țârei,“ urându „se tráiéscá armata, și prin ea sé tráiéscu poporulu românu.“ Ce s’a íntâmplatu óre? Ne amenință inamiculu din afară, séü pleca voina ca Alesandru Macedonu într’nă mare espedițiune ? Décá se póate face ceva înțeleptă de acesta felu; décá acesta este prudentă în starea în care a ajunsă puterea nóstra armată, în gradulunei de organisare, de echipare, de aprovisional, atunci bine, să plecámü! Ensé décà nu este asta felu , ce însemneza are asemeni imprudinte manifestațiuni? ce însemneză acele misiuni de studie ce se zme că s’arü fi fácéndu în unele localități? ce însemnezâ în fine acésta vorbă multă și compromițătore, cându în realitate nu este de câtü deșertă in pungă, deșertă în capu, deșertă în anima? Unul din miniștrii actuali, combătându la 1889 pe d. Ionn Brătianu, și atribuindu-i acea invențiune austroungurescă a luării Transilvaniei, esclama : „Cum o se iea Transilvania, cându nu e albă în capistere ? Acesta ministru este d. Tell, care filele trecute, ascultândü răsboinice cuvinte, își închipuia póte că astăzi este „alba în capistere“ și era de uă veselia din cele mai espansive. Ei bine, astăzi cându toți sciii in ce stare este organisarea nostră militară, astăzi cându suntemü mai rea de câtu în 1869, astăzi cându starea nóstra de echipare și aprovisionare este cu totul deplorabile, vomü interce Regimelui cuvintele ministrului seüflu vomü întreba: — Cum de cutezi a descepta atențiunea generale prin cuvinte compromițătore, cum de voiesci se pari a te pregăti la ceva, când o „nai albă în capistere“? Nu ne vom atinge de sensul despotică ale cuvintelorü Domnitorului, care desparte armata de poporală română, care ’și pune „tóte speranțele“ numai într easa, ca și cându aru fi siurit de ostilitatea poporului; elü zice că vede „tăria și viitorulü țărei numai de la dânsa,“ ca și cându România aru fi unit Statu militarü și cuceritorii, ce nare a spera nimică de la desvoltarea iei intelectuale și economică, ci totulü de la isbânde dobândite in versulu spadei. Ore logice și prudente sunt asemeni cuvinte? Asemeni lucruri se facă, déca se potă, și cându se potă, dérü nu se compromită spunăndu-le mai nainte de timpu, și cându s’arü puté, noi amu fi cei d’ântâi a îndemna pe Români se ’și dea sângele, însă pentru unii scopii naționale, și numai naționale. Se nu se crezu ănsă că consideră mă astăzi lucrulu atâta de tragică, și speräma, pentru pacea și liniștea nóstră, pentru securitatea nostră națională, că nici puterile străine, interesate la complicări politice, nu vom vede lucrurile mai tragică decâtu noi. Nu pentru prima ora s’au vedutu manopere de acestea : anula trecută chiarü, politicii de la Pressa vorbiau cu mare învierși mnare despre completa independință a regatului română. Le am arătat și atunci imprudința compromițătore și cu totul gratuită de care se făceau culpabili. Urmările au probații că avemu dreptatea trecută anulă și nu suntem nici independinți, nici Crai pe tronu n’avemü, și nici una pasă mai multă nu s’a făcută pentru întărirea nostră, astafel încâtă se se apropie speranța de-a se realisa nosce legitime și nobile aspirațiuni. Prin urmare, ceea ce din partea unor oameni mai serioși ar trece dreptüră mare imprudință, cuvintele omenilorü noștrii politici astăzi la putere nu se mai consideră decât o ca uă limbuită fără consecințe. Acesta este tristă , forte tristă din punctulu de vedere alu demnității naționale, ense, cine scie, pare că ne va servi la ceva în viitorü. Cum ama Zisti dérit, nu considerăm lucruru pré tragice, căci in fondulu acestora machinațiuni noi nu vedemu de câtă scopulu puterii de a face u diversiune la preocupările de cari se teme. Tota deplorabila politică, care a dusă și pe Napoleon III la Sedan, și națiunea francezä la catastrofa din 1870 și 1871, Napoleon , jucându pe oă scenă mai întinsă, și prin mijloce cu neasămănare mai mari, inventa ruinătoarea campanie a Mexicului, și apoi chiar a resbelulu cu Germanii, resbelă dinastică. Omenii noștrii politici, actori mai mici prin mijloce intelectuale și materiale, inventeza diversiunii mai meschine; ele ense potä se fia tota atâta de perniciose pentru România, slabă și amenințată cum este. Mai este încă ce va supt aceste machinațiuni: este oă pensiune pentru actualulu ministru de resbelü de-a înmulți afacerile , de-a -și petrece gente, revolvere, etc. pe la domnii o Ciari, lesne de-a fi impuși la paîtă, prin reținere din soldă. Cu acesta pensiune suntem nevoiți a constata din nou că ministrulu de resbelii adusă în modul ă celu mai straniu de posițiunea sea. A propune, séa mai bine a impune oficialiloru, condü gente, décá au séa nu nevoie de dênsele, condu revolvere, de trebuiescü séa nu, și apoi a le reține din soldă costulu lora, ni se pare că este celü mai puțină a adula două superioritate ierarhicá, care nu trebuie se aibă nimicü a face cu punga omeniloru. Soirile ce anunțamu ieri despre Franda s’au confirmată. Publicám a mai sosü telegramele confirmătore, și mâne speräma a da cititoriloru telegramele directe ce asceptamu de la Paris. , Cititorii nostril au pututü ănsă vedea că d. C. A. Rosetti, in epistolele sale din urmă, prevedea deja complicațiunile ce s’au ivită. Cata pentru astadi, se susține că Mac-Mahon, alesü tot în calitate de președinte al Republicei, ari fi fostă pusă în posițiune de-a disolve Camera; domit însă acesta scrie supt reservă, asceptândui confirmarea. Ni se comunică de către persone de încredere uă crimă oribilă, comisă de agenții poliției contra unui paoinicu cetățianii. Raportămü faptulu astfel, precum ni se comunică: Costache Alesandrescu Zodiașiu, domiciliată in colorea de albastra, suburbia Broscenii, strada Fraților, întruna din zilele trecute se certa cu soția sea. Pe candu se certau, epistatule locale intervine, fla scote în mijlocul drumului și, insocita de câțiva guardisti de nópte, flü bate cumplită. In urmă, mai mortu, fln duea iu arestulu comisiei de albastru, unde fu ținută uă zi șiuă nópte. Din acela moment, nenorocitura cențiană fu lovită do uă bóle grea, causată din hotaie, și, după două trei zle, Duminecă, 13 cuvinte, diminața, a și muritu. Omenii poliției autorită îmormăntarea, și Luni, 14 cuvinte, sora, fu îngropată la biserica Sf. Nicolae din Tabaci. E că unde am ajunsu supt regimele ordinii, cetățianii scoși noptea din domicilie, bătuți, arestați și omorîți prin bătaie! Cea făcută parchetulu ? Nimicu! Se scie că târgulu Riureni a arsu. Acestü târgu presintă uă óre care însemnătate, din causă că de densula suntu legate interesele unui judeciu întregu. Gânditu-s’au are, fiă autoritățile judeciane, fiă guvernulu, a repara reulu,—cea a ce n’arü costa multi,— și a da astafel o satisfacere unora interese, cari ascepta cu neliniște epoca la care se ține acelu mare târgul putațilorii de la Versailles și resultatulu scrutinului. Vomă asiste de sicere la nescen 1« de mari agitațiuni. D. Charles Habeneck, corespondintele fóieí le Danube, Z^e?». în óoué epistole de la 20 și 21 cürinte, datate din Versailles : Situațiunea devine atâtti de gravă, încâtă la finele septemânei balanța va atârna cu totulă într’uă parte sau într’alta. Mai nainte de Duminică, se crede că se va ivi uni felu de revoluțiune. Pe câtü de multă îngrijirea domnesce la Paris, pe atâta e liniște la Versailles. Conspiratorii monarhist începu a se agita, in acesta momentu ßnsS suntu atâta de puțină înțeleși asupra celoră ce au se se 'ntemple, in câtă nu cuteză încă se resterne pe d. Thiers. 11 peste putință se se prevertă ceaa ce se va petrece, căci unii suntu fórte otârîtî a resturna cu ori-ce preț pe cf. Thiers ș’a’să înlocui c’una triumviratu. Ajungerea la putere a acelui triumviratu aru fi ’n Francia semnalulu învălmășelei și resbelului civile, 8’afirmă că d. Thiers, în casă de conflictă aru fi sicurit de neutralitatea mare și ale lui Mac-Mahon. De victoria, arti fi Zicü densuia de curcuda, îmi bată joeü: ceaa ce e mai grava , e lupta. In sfirșit firesce incîdinte neprevăzute potü schimba totul. Afară de acestea le Siecle, în numărulü de la 22 Mait, prevedêndu cu atâta claritate evenimentele ce aveau se se ’ntămple, face unnató rele reflecțiuni: Fracțiunile monarchistn, coalisate au deschisă pe facă lupta ’n contra Republicai s’a guvernului sef. Nici voința naționalei care s’a manifestată liberă de douî ani incece in tote alegerile, nici presința străinului înarmată pe teritorială francese, nici temerea d’a se ’mbrânciâncă vă dată Francia în spuma resbeleloru civile, in fine nici autoritatea și prestigiulü cetățenului care a facutu servicie atât de strălucite tereî, nimicit nu potü opri l 'acei omeni fără patriotismu, «eari se declară gata a dala »saltă puterii, luândă in facia istoriei responsabilitatea periclelorii și releloruce voru provoca. Neputêndü ooa«triage pe d. Thier» se formeze cu deugií uă guvernă de luptă, l’aă formată fara dênsula și ’u contra 1 ’. Comitatulü lora de direcțiune, presidată de generarele Changarnier, vorbindă propriu nu e altă ceva decâtă ună guvernă ocultă. Eră una estrada din La Correspondante Saint-Chéron, care arăta cum președintele acestui comitată se pusese ]n relațiune cu mai mulți generalî in prevederea evenimintelor, ce conspiratorii se laudă că vor a provoca: «la facia eventualități.lorii ce se prepară, ilustrule generare primesce de la unu mare numără dintre colegii sei din armată asecutarea concursului lorü, daca va deveni șefă alü puterii esecutive. In situațiunea actuale, spre a lupta ’n contra perielel ori ce ne amenință, trebuie unü om și care se fie animată de cea mai energică ură ’n contra demagogiei. Acelă oră este generarele Chan- garnier. Eră pentru ce e mai cu sema urita și temută de radicali și comuniști, ceaa ce e unu titlu de recomandațiune in favorea bătrânului generare. Cu totă virsta’Inaintată, totu am fi, prin vioiciunea spiritului seu, cela mai energică, și cela mai june dintre miniștrii.» Acesta notă entezătore areta că esistă una platin bine pregătită, că se supună unui cuvântă de ordine și c’un ideiă de direcțiune presidă oculta lucrare a unjitoriloru reacțiunii. Ramificările acestui comploti se prelungescu de la Paris pené dincolo de Pirinei. Chiar d in momentulu cauda monarenistiĭ din Adunarea de la Versailles declarau resbelii guvernului republicană, carliștiî din Catalonia și Navarra își dedeau silințele cele mai disperate și se semnalau prin noui și ’asprimentătore cruijimi. La Gironde e ’n posițiune d’a afirma c’acestă ’ndpuire de violință provine și face parte din orecare planuri combinate și că conspirațiunea e solidară și ’n Francia și ’n Spania, căci $ia‘ unele regaliste de peste Pirinei spuneaă că carliștii voră face uă supremă incercare <in vederea complicațiuniloră ce se pregătesc si in Francia.» Indipendința belgică de la 22 Main relată ’n modulă urmatorii emoțiunea produsă ’n Paris prin evenimentele provocate ’n Camera de la Versailles: Parisulu era fert în prada unei forte mari emoțiuni, emoțiune tăcută, năbușită, dorit forte reale și forte vită. In apropiarea garei Saint-Lazare un imensă mulțime, indouita de câtă mai nainte, ascepta ’ntorcerea de MERCURI, 16 MAI, 1878. —U--1 J PBsafgjjyigg LUMINEI SATE ȘI TEI FI ABONAMENTE Iu Capitale: uneana 48 lei; șase luni 24 UI trei luni 12 lei; uă l uni 3 Lei Iu Bistricte sunt lană 58 lei; șie luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimiatru £ r. in Austria și Germania, pe trimis trei franci 18 A se adresa LA PARI8la d. Darras-îl? - legrain, Rue de l’annienne comedie 6, și fla d-nii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA Vt’IEîvA: lad. B. G. Popovici.Fleincj markt, 15.