Romanulu, iunie 1873 (Anul 17)
1873-06-11
Amu ALU SEPTE-SPRE-DECETE Pe flaetnnfift și AăTalla fiftilinttta. Strada Academiei, No. 2 s1. VOESAJE SI VEI PUTE orice cereri pentru Bomfiaia, se sidre« goaula administrațîauta jianului. ANUNȚURI la pagina a VI, Ava inla de 30 litere 40 bani In pagina a 111, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS, la d-nii Drain et Mi* coiul, 9. rue Drouot, 9. LA W IE S A s la d-nii Haaswnrt ein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și bti-ce tramiten ne fraiuîaîe vor fi relansate. Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMFLARUL I. Ed iți a nea de sóra DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privată ale Monitorului oficiale). Neaviea, 21 Iunie. — Principele imperiale ale Prusiei a sosită aici spre a visita pe principesa Elisabeta de Hohenzollern, Donna Româniloril, care, împreună cu principesa Maria, cântă în deplina sănătate. Sim&smiiammwmmmBmmsm BUjCURESCÎ, i CIRISMul I Intr’imulil din numerile din urmă ale organului guvernului din Bucuresci, citirămă următorele linie: „Se scrie din Constantinopole că kedivulu Egiptului a obținută unu ■ ßrmari, prin care Sultanulu îi acordă j independința interiorá, dreptulu de a j ’și spori armata și de-a închiria ta , tate cu puterile străine. „Astă scrie importanta póte da locul la multe refresiuni/...* Dérü cari suntu aceste refresiuni?! De ce natură potű se fi ai Organului guvernului se mărginesc e a respunde , cu unii emfatica seminü de mirare și cu cele mai evasive puncte de suspensiune. Crede prudintea nu se explica mai lămurită, spre a nu pute fi acusata mâne de inconsecință și nesocotință politică. De unde vine spre acestă Intórcere spre prudință a organului care ne vor ibia la Inceputulu anului trecută cu unii patriotisma atâta de sérbádü și sili tu, despre deplina independință și chiarű despre regatulu românü? Se fia are tema unei a doua desmințiri, carel’arti acusa de cea mai tristă manoperă politică? Se fia are frica de a nu descepta pe Români, și de-a’i face se cugete asupra grelelorü pericule ce se zărescă sunt veluli farmecate ale acestora uneltiri politice? Sé se fiă îngrijirea de-a nu prejudecă cestiunile a cárora deslegare se asceptă din suverana primire ce s’ar fi pregatindu în Viena pentru principele Carol I ? Președintele organului oficiosü ne autori să a ne opri la acestă din urmă presupunere, avuramu destule ocaziuni de-a ne convinge că ele nu se sfiiesce nici de neconsecințe și de ridiculü, nici de blamuru generale alü Româniloru. Noi însă, ca organi alü oposițiunii și încă proscrisü de guvernulu ungurescu, íi de sicurü prin demna intervenire a agintelui diplomatică ale României, nu suntem obligați la aceleași rețineri, căci nu putemü prejudeca nimicat, și apoi este uă datorie de-a prejudeca și nimici totu ce este spre reala și peirea României. Scimți că sunt unele cuvinte ce au daruri de-a farmeca pe mulți; principiulu ce represintă le dăuă atâtü de mare putere, în câtü farmecă pe omenii cei mai de bună-credință și’i face a admite chiaru cea-a ce în urmă arü compromite existența patriei pe care o iubescu. Astüfel, în ordinea de idei economice, este cuvântulü de libertate. Libertatea este una ce atâta de neprețuită, este cu atâta dreptu cuventa cea mai înaltă aspirațiune a omului, în câtü mulți, farmecați de acesta magică cuventa, suntu partisani înfocați „liberului achumbit.“ Ensă deua propagatorii luminați ai acestei idei, carii suntu totu deuna adevărații fir al națiunilor pentru care „liberala schimba“ este uă garanție de mare prosperitate, amti spune ca acesta „liberii schimba“ nu este alta nimicü decâtü „libera aservire si sărăcire“ a poporelor înapoiate de către cele înaintate, toți §i-arü deschide ochii, și amăgirea n arü mai pute esiste. Déci este nediscutabil e că libertatea unui omü trebuie se merge numai până acolo unde nu opresce libertatea altuia, același principiu cară se fiă adevératü și în relațiunile dintre popóre : libertatea unuia trebuie se merge numai până acolo unde nu opresce libertatea celuil-altu de-a se desvolta. Cu tote aceste, atâtü de magică este cuvântulü libertate, nn câtu farmecă pe mulți și ’i face a fi partisan! Înfocați ai „liberului schimba,“ deși aplicarea lui le-arü perdepera. Acesta probeza că în practică jocu’ü atârnă de împrejurări: câte uădată punerea in practică a principiului celui mai bun și mai frumos in elü ânsuși, precum este și „liberulu schimba,“ póte fi periculosá, decâ împrejurările nu’i sunt favorabile. Astafelü, in ceea ce privesce farmeculu unorü cuvinte și practica lucrurilor, este la noi pe térámula politică cestiunea independinței. Independința , completá este o aspirațiune atât de înaltă și legitimă a tuturori Românilorü, în catü aceia, carii nu cugetă asupra situațiunii și imprejurarilor pesterióre, se pot farmeca cu magiculü cuventa de independent și atrage oricândü în cele mai periculose rătăciri. Regimulü actuală a văzută bine puterea acestui principiu, a verjuta folosele ce póte retrage din esploatarea lor și cugetarea cea mai culpabilă l’a îndemnată a’nu esploata. Ca Români, domința și vomă lucra din tote puterile pentru ca faptele împlinite se nu confirme prevederile nóstre, căci atunci România ar fi perdută, și n’ar fi uă satisfacere, ci ui supremă nefericire dea șlice atunci apostolilor regimului de astăzi : „vedeți ce ați făcută cu esploatarea criminală a principiului independinței : v’am spus, de mai nainte că veți perde România, și ați perduta-o.“ Totuși, chiarü de s’amü înlătura, sau prin voința energică a Românilorü sau prin alte îmrprejurări, acesta supremă pericula, mai târziu vor fi probe materiale îndestule, care se convingă pe oricine, că dacá regimulu de asta di esploateza cestiunea independinței, o face din îndemnul tocmai al acelor străini, carii totu-de-una ne au arătata mai mare ostilitate, că o face, în cea-a ce’la privesce personală, spre a’șî rădica uni pedestali, de pe care se putá derima tóte drepturile și libertățile Românilor, intronându despotismulu; astfel România arci de năcamdatâ domnită în moda absolută și despotică de unii proconsula germană, care în formă s’arüi numi Domna independentă. Pentru Românii amăgiți, era nu complici ai acestei lucrări perfide, nu este însă trebuință de probe materiale, căci ară fi uă criminali nebunie de-a ascepta probele materiale, adică săvârșirea faptului, spre a se convinge că regimul a lucrată spre peirea României și din încapățînarea nóstra în rătăcire a reeșito pentru Românii de bună-credință, argumente basate pe fapte positive din trecută, și pe împrejurările politice europeane de astăzi, suntü' indestilatóre. Le vom da aceste argumente, și toți vom vedea de îndată mărimea periculului ascunsă supt farme; ătorulü cuventu de Independință, atunci regimulu nu va mai ramâne de câtu cu câte-va triste instrumente, ce nu’i voru pute asigura victoria in cea mai perfidă uneltire politică ce s’a urită vr’ua dată in România. Spre a înlătura déra dintru începută ori-ce ccivocitate și ori-ce pretesta de polemice deșarte, care se folorescá uă cestiune,atât de gravă, spre a pune pe adversarii nostril in neputința de-a atrage discnsiunea în nesce diversiuni care se lunece cestiunea principală, vomă declara că principială independenței complete remâne pentru noi totü vă sântă aspirațiune, la a cărei realizare vomu tinde necurmată, dérit pentru dobândirea căreia nu vomu pune nici uădată în pericul eistința autonomă a României, garantată de cele șapte puteri europene. Avemu timpuli și libertatea de-a ascepta, de-a ne întări rata mai multu, de-a alege momentulu, și de-a nu deveni deplini independinți, de câtu atunci cândă propria nóstra putere arti fi întru acesta agenturi principale. Nu vomu primi nici vădată independința ca să pomană de la acele puteri care au urmărită și urmarescü mereu aservirea nóstru, căci, după anticula invățământă, „Timeo danao et donna ferentes“, ne tememu de vecinii inamici ai nemului românu, chiar atunci cându ne aducu daruri. Cândă au s simü că tocmai de la Austro Ungaria ne vinü ilusiunile de completă independință, și cându vedemă pe unii Români căzându în rătăcire, ne aducemu aminte de modul ă în care Romanii aserviră Grecia. Paula Emilia trimise în mijloculu poporului grecescu un herald, care anunță victoria generalului romani asupra unui tirani grecü și chiămâ pe poporulu grecescu la libertate. In locu se alerge toți la arme, că lângă aclamare primi declararea heraldului. Grecii își cântau singuri imnulii morții, din acelü momentu erau unii popora aservită. In numerulü viitori roma începe a arăta situațiunea și împrejurările, care facu astăzi din cestiunea independinței celu mai mare pericula pentru România, Austriei. In acea întrevedere s’a vorbită despre cestiunea succesiunii la tronulu Franciei în casă d’uă apropiată restaurațiune a ramurei primogenite a Burbonilor. Unul din membrii deputațiunii nu s’a sfiițit să presinte pe principele Eugène Louis Napoleon ca singura demnă d’a lua moștenirea lui Hugo Capet. Dornițele de Chambord s’a părută forte mirată d’acésta amestecare a juriului traue sentr’uă Gestiune atât de delicată și le-a făcută urmatórea declarațiune: „Alegerea unui moștenitore nu vă îndouiți, domnitorul, că formezâ obiectulu preocupațiunilor- mele celora mai constante. Însă trebuie se vă spună curata c’amü fi mai prejosü de demnitatea mea de a desbate cu d-vóstre uă cestiune atâta de seriosa“. Deputațiunea , după acesta severü respünse, a ere^iutü ca e prudinte să’și cate ’napoi de drumu, cu proiectulü séü de fusiune. Autenticitatea acestei relațiuni o putemu garanta. Incirile din Sant-Petersburg anunță că ’n bătaia de la Krodsheim, Rmanii • aveau 6,000 de omeni și 6 tunuri, era in cea de la Mangout 3000 de omeni și 3 tunuri. Generălii Werenkin și Kauffman erau țnulți la uă distanță de Ki va cale de trei zile, alta la cale de două zile. SOIRILE MAI NOUL Supt acesta titlu , credemü bine a comunica urmatórele sciri din le Danube de Sâmbătă, 21 cuvinte : Uă deputațiune, compusă de membrii juriului francesc de la esposițiunea din Viena, s’a dusü ieri să presinte omagiele sale comitelui de Chambord, care actualoainte se afla la capitala Roma, IS Iunio. — Tóte pianele iliberale critică forte aspru pasagiulu din ultima alocuțiune a Papei, privit tóre la Rattazzi. piariul 11 Paese a fost confiscată pentru că s’a servită de termeni ior- ijurioși către Papa. L'Italie raporteza scomotulu după care d. Salvat din Alesandria arti fi chiamatu la Roma ad audiendum verbum 1). Ducele d’Aosta, venindu de la Pisa, s’a opritu la Florenza și a plecată imediatü la Turin. Londra, 19 Iuniu. — Schahulü Persiei a sosită aici ș’a primită imediată ;I visita marelui duce moștenitore alu ■i Rusiei. Bucuresci, 19 Iuniu. — Se desminte, în modu oficiosü, scomptele răspândite în străinătate, privitóre la uă abdicarea principelui Carol. Belova, 19 Iuniu. — Trenul de inaugurarea liniei ferate turcesci a sor sita la amení, căci aici se termină linia construită de societate și ’ncepe cea care se va construi de guvernă. Mareleviziru a esprimat, în moda publicü, recunoscințarea baronului Hirsch pentru escelentea stare a lucruriloru liniei și l’a felicitată in numele Sultanului. Pesta, 20 Iunie. — In ședința Camerei deputaților, ministrul Tisza a presintatü ua espunere relativă la drumul de Ierü de Est. Acesta espunere aruncă oă privire retrospectivă peste starea lucrurilor( și peste atitudinea guvernului în privința continuării lui) .Spre a asculta cuvântul.» Trai, rai. um, MARȚI, 11, IL IUNIU 187S. LUMIIINEZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE Iß Capitale: trafianți 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uS, lună 5 lei în Districte: una anü 58 lai; șiee luni 29 lei trei luni 15 lei; pâ lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 10 Austria si Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hal lögrain, Rue de l’ancienae comedie b, și la d-uii Órain et Miooud, 9, ruö Drouot, 9. LA WIENA: lad. B. ö. Popovici,Fleisch markt, 15. crárilorii și sicul’anțel date acționariloru. In continuarea desbaterilor bugetului, d. Ignaz Helfy a sprijinită moțiunea d-lui Madarasz relativă la respingerea bugetului. Resultatul desbaterilorfi din Adunarea națională de la Versailles în privința urmăririi d-lui Rance că 485 voturi în contra a 187 au adoptat și conclusiunile comisiunii, care propuneau se s’adopte autoritarea urmăririi. Guvernul din Berne a respínsü în unanimitate uă petițiune, prin care se cerea retragerea măsurilorü luate in contra preoților catolici. Citima în te Danube. De acusările ce i s’aă adusă, d. Pascal fostulă secretară ală ministrului de interne din Francia, se apăra printr’oă scrisore lungă și încurcată, dera care nu probeza de câtă ună singură lucrul: ca nu eru den* sulă autorele, ci simplu trimițătură altt notei confidențiale adresată prefecților în privința crimeloru departamentale. La Versailles se vorbesce din nou despre o nouă dislocare a armatei din Versailles. Al cincilea corpă de supt comanda generarelui Chuchant va merge se ocupe departamentul Est, cu reședința comandei la Nancy, pe cândă ală patrulea corpă de supt ordinele generarelui Douay va remâne în Versailles. Și acesta pentru că d. Douay e bonapartistă, eră d. Chuchant republicană. Lasă invitațiune, făcută de comisiunea camerei însărcinată cu esarciuarea cererii de autoritare pentru urmărirea sa, d. deputată Rauc a respunsă că nu voiesce el se supuse judecăței unei Adunări, căreia îi contestă puterea d’a lua vr’uă decisiune in contra sufragiului universale. Scrisorea prin care o dată acestă responsă e datată din Paris, deși în acelă momentă d. Ranc deja se afla in străinătate, era comisiunea camerei, prevedendă acestă reiasă, și-a terminată chiară în ședință raportulă asupra cererii de urmărire. Pans, 18 Îauiu.—Le Petit Lyonnais, diană radicale care apare la Lyon, a fostă suspendată pentru cone luurs D. Ranc a fagitu in Londra, ca se scape de arestură preventivă. Secțiunea consiliului superiore de comerciă, care era însărcinată cu examinarea cestiunii privitore la impositură asupra materielor prime, a luată cunoștință de raportul d-lui Laurent, și-a aprobată părăsirea acestui imposite, după cum propunea raportul, piontele legitimiste și orleaniste desaprobă atitudinea glarelor bonapartiste, și arăta necesitatea ce esiste, pentru partitele conservatore, de-a face abnegațiune de ele ferise și, spre a’șî conserva victoria asupra radicalismului. Adunarea națională va începe in conferită discusiunea proiectului de lege pentru reorganisarea armatei, după care e probabil e că se va proroga. Le journal de Paris desminte spirea după care s’ară fi luată măsuri se se opresea la fruntarie diferite «purse străine și d’a se face ca corespondinții lorü din Paris se aibă a se teme. Versailles, 18 Iunie. — In ședința de astăzi a Adunării naționale, d. Baraguon a