Romanulu, iunie 1873 (Anul 17)

1873-06-11

Amu ALU SEPTE-SPRE-DECET­E Pe flaet­nnfift și AăTal­la fiftilinttta. Strada Academiei, No. 2 s1.­­ VOESAJE SI VEI PUTE o­­ri­ce cereri pentru Bomfiaia, se sidre« goaula administrațîauta­­ jianului. ANUNȚURI la pagina a VI, Ava­ inla de 30 litere 40 bani In pagina a 111, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS, la d-nii Drain et Mi* coiul, 9. rue Drouot, 9. LA W IE S A s la d-nii Haaswnrt ein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și bt­i-ce tramiten n­e fraiuîaîe vor­ fi relansate.­­­ Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMFLARUL I. Ed iți a nea de sóra DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul­ privată ale Monitorului oficiale). Neaviea, 21 Iunie. — Principele impe­riale ale Prusiei a sosită aici spre a visita pe principesa Elisabeta de Hohenzollern, Donna Româniloril, care, împreună cu prin­cipesa Maria, cântă în deplina sănătate. Sim&smiiammwmmmBmmsm BUjCURESCÎ, i CIRISMu­l I Intr’imulil din numerile din urm­ă­­ ale organului guvernului din Bucu­­resci, citirămă următorele linie: „Se scrie din Constantinopole că­­ kedivulu Egiptului a obținută unu ■ ßrmari, prin care Sultanulu îi acordă j independința interiorá, dreptulu de a j ’și spori armata și de-a închiria t­a­ , tate cu puterile străine. „Astă scrie importanta póte da locu­l la multe refresiuni/...* Dérü cari suntu aceste refresiuni?! De ce natură potű se fi ai Organulu­i guvernului se mărginesc e a respunde , cu unii emfatica seminü de mirare și cu­­ cele mai evasive puncte de suspensiune. Crede prudinte­a nu se explica mai lămurită, spre a nu pute fi acusata mâne de inconsecință și nesocotință politică. De unde vine spre acestă Intórcere spre prudință a organului care ne vor­ i­bia la Inceputulu anului trecută cu unii patriotisma atâta de sérbádü și sili tu, despre deplina independință și chiarű despre regatulu românü? Se fia are tema unei a doua desmin­­țiri, carel’arti acusa de cea mai tristă manoperă politică? Se fia are frica de a nu descepta pe Români, și de-a’i face se cugete asupra grelelorü pericule ce se zărescă sunt veluli farmecate ale acestora uneltiri politice? Sé­ se fiă îngrijirea de-a nu prej­udecă cestiunile a cárora deslegare se asceptă din su­verana primire ce s’ar­ fi pregatindu în Viena pentru principele Carol I ? Președintele organului oficiosü ne autori să a ne opri la acestă din urmă presupunere, avuramu destule oca­­ziuni de-a ne convinge că ele nu se sfiiesce nici de neconsecințe și de ridi­­culü, nici de blamuru generale alü Româniloru. Noi însă, ca organi alü oposițiunii și încă proscrisü de guvernulu ungu­­rescu, íi de sicurü prin demna inter­­venire a agintelui diplomatică ale Ro­mâniei, nu suntem­ obligați la a­­celeași rețineri, căci nu putemü preju­­deca nimicat, și apoi este uă d­atorie de-a prejudeca și nimici totu ce este spre reala și peirea României. Scimți că sunt­ unele cuvinte ce au daruri de-a farmeca pe mulți; prin­­cipiulu ce represintă le dă­uă atâtü de mare putere, în câtü farmecă pe omenii cei mai de bună-credință și’i face a admite chiaru cea-a ce în urmă arü compromite existența patriei pe care o iubescu. Astü­fel­, în ordinea de idei econo­mice, este cuvântulü de libertate. Li­bertatea este una ce atâta de nepre­țuită, este cu atâta dreptu cuventa cea mai înaltă aspirațiune a omului, în câtü mulți, farmeca­ți de acesta ma­gică cuventa, suntu partisani înfocați „liberului achu­mbit.“ Ensă deua pro­pagatorii luminați ai acestei idei, carii suntu totu de­una adevărații fir al na­țiunilor pentru care „liberala schimba“ este uă garanție de mare prosperitate, amti spune ca acesta „liberii schimba“ nu este alta nimicü de­câtü „libera aservire si sărăcire“ a poporelor­ îna­poiate de către cele înaintate, toți §i-arü deschide ochii, și amăgirea n arü mai pute esiste. Déci este nediscu­tabil e că libertatea unui omü trebuie se merge numai până acolo unde nu opresce libertatea altuia, același prin­­cipiu cară se fiă adevératü și în re­­lațiunile dintre popóre : libertatea u­­nui­a trebuie se merge numai până acolo unde nu opresce libertatea celui­­l-altu de-a se desvolta. Cu tote a­­ceste, atâtü de magică este cuvân­tulü libertate, nn câtu farmecă pe mulți și ’i face a fi partisan! Înfocați ai „li­berului schimba,“ de­și aplicarea lui le-arü perde­pera. Acesta probeza că în practică jocu’­ü atârnă de împrejurări: câte uă­dată punerea in practică a principiului ce­lui mai bun și mai frumos in elü ânsuși, precum este și „liberulu schimba,“ póte fi periculosá, decâ împrejurările nu’i sunt­ favorabile. Asta­felü, in cee­a ce privesce far­­meculu unorü cuvinte și practica lu­­crurilor­, este la noi pe térámula po­litică cestiunea independinței. Indepen­din­ța , co­m­­p­letá este o aspira­țiune atât­ de înaltă și legitimă a tuturori Românilorü, în catü acei­a, carii nu cugetă asupra situațiunii și imprejurarilor p­esterióre, se pot­ far­meca cu magiculü cuventa de inde­pendent și atrage ori­cândü în cele mai periculose rătăciri. Regimulü ac­tuală a văzută bine puterea acestui principiu, a verjuta folosele ce póte re­trage din esploatarea lor și cugetarea cea mai culpabilă l’a îndemnată a’nu esploata. Ca Români, domința și vomă lucra din tote puterile pentru ca faptele­ împlinite se nu confirme pre­vederile nóstre, căci atunci Româ­nia ar­ fi perdută, și n’ar­ fi uă sa­tisfacere, ci ui supremă nefericire de­­a șlice atunci apostolilor­ regimului de astăzi : „vedeți ce ați făcută cu esploatarea criminală a principiu­lui independinței : v’am­ spus, de mai nainte că veți perde România, și ați perduta-o.“ Totuși, chiarü de s’amü înlătura, sau prin voința ener­gică a Românilorü sau prin alte îmr­prejurări, acesta supremă pericula, mai târziu­ vor­ fi probe materiale în­destule, care se convingă pe ori­cine, că dacá regimulu de asta di esploateza cestiunea independinței, o face din îndemnul tocmai al acelor străini, carii totu-de-una ne au arătata mai mare ostilitate, că o face, în cea-a ce’la pri­vesce personală, spre a’șî rădica uni pedestali, de pe care se putá derima tóte drepturile și libertățile Români­lor, intronându despotism­ulu; ast­fel România arci de năcam­datâ domnită în moda absolută și despotică de unii proconsula germană, care în formă s’arüi numi Domna independentă. Pentru Românii amăgiți, era nu complici ai­ acestei lucrări perfide, nu este însă trebuință de probe mate­riale, căci ară fi uă criminali nebunie de-a ascepta probele materiale, adică săvârșirea faptului, spre a se convinge că regimul­ a lucrată spre peirea Ro­mâniei și din încapățînarea nóstra în rătăcire a reeșito pentru Românii de bună-credință, argumente basate pe fapte positive din trecută, și pe îm­prejurările politice europeane de as­tăzi, suntü' indest­ilatóre. Le vom­ da aceste argumente, și toți vom­ vedea de îndată mărimea periculului as­cunsă supt farme; ător­ulü cuventu de Independință, atunci regimulu nu va mai ramâne de câtu cu câte-va triste instrumente, ce nu’i voru pute asi­­gura victoria in cea mai perfidă unel­tire politică ce s’a ur­ită vr’ua dată in România. Spre a înlătura déra dintru înce­pută ori-ce ccivocitate și ori-ce pre­­testa de polemice deșarte, care se folo­­rescá uă cestiune,atât­ de gravă, spre a pune pe adversarii nostril in nepu­tința de-a atrage discnsiunea în nesce diversiuni care se lunece cestiunea principală, vomă declara că principi­ală independenței complete remâne pentru noi totü vă sântă aspirațiune, la a cărei realizare vomu tinde necur­mată, dérit pentru dobândirea cărei­a nu vomu pune nici uă­dată în peri­cul e­istința autonomă a României, ga­rantată de cele șapte puteri europene. Avemu timpuli și libertatea de-a as­cepta, de-a ne întări rata mai multu, de-a alege momentulu, și de-a nu de­veni deplini independinți, de câtu a­­tunci cândă propria nóstra putere arti fi întru acesta agenturi principale. Nu vomu primi nici vă­dată indepen­­dința ca să pomană de la acele puteri care au urmărită și urmarescü mereu aservirea nóstru, căci, după anticula invățământă, „Timeo danao et donna ferentes“, ne tememu de vecinii ina­mici ai nemului românu, chiar­ atunci cându ne aducu daruri. Cândă au s simü că tocmai de la Aus­tro Ungaria ne vinü ilusiunile de com­pletă independință, și cându vedemă pe unii Români căzându în rătăcire, ne aducemu aminte de modul ă în care Ro­manii aserviră Grecia. Paula Emilia trimise în mijloculu poporului grecescu un herald, care anunță victoria genera­lului romani asupra unui tirani grecü și chiămâ pe poporulu grecescu la liber­tate. In locu se alerge toți la arme, că lângă aclamare primi declararea he­raldului. Grecii își cântau singuri im­­nulii morții, din acelü m­omentu erau unii popora aservită. In numerulü viitori roma începe a arăta situațiunea și împrejurările, care facu astăzi din cestiunea independin­ței celu mai mare pericula pentru România, Austriei. In acea întrevedere s’a vor­bită despre cestiunea succesiunii la tron­ulu Franciei în casă d’uă apropiată restaurațiune a ramurei primogenite a Burbonilor­. Unul­ din membrii de­­putațiunii nu s’a sfiițit să presinte pe principele Eugène Louis Napoleon ca singura demnă d’a lua moștenirea lui Hugo Capet. Dornițele de Chambord s’a părută forte mirată d’acésta ames­tecare a juriului traue se­ntr’uă Ges­tiune atât­ de delicată și le-a făcută urmatórea declarațiune: „Alegerea unui moștenitore nu vă îndouiți, d­omnitorul, că formezâ obiec­­tulu preocupațiunilor- mele celora mai constante. Însă trebuie se vă spună curata c’amü fi mai prejosü de demni­tatea mea de a desbate cu d-vóstre uă cestiune atâta de seriosa“. Deputațiunea , după acesta severü respünse, a ere^iutü ca e prudinte să’și cate ’napoi de drumu, cu proiectulü séü de fusiune. Autenticitatea acestei relațiuni o putemu garanta. I­ncirile din Sant-Petersburg anunță­­ că ’n bătaia de la Krodsheim­, Rm­­anii • aveau 6,000 de omeni și 6 tunuri, era in cea de la Mangout 3000 de omeni și 3 tunuri. Generălii Werenkin și Kauffman erau țnulți la uă distanță­­ de Ki va cale de trei z­ile, alta la cale de două zile. SOIRILE MAI NOUL Supt acesta titlu , credemü bine a comunica urmatórele sciri din le Da­nube de Sâmbătă, 21 cuvinte : Uă deputațiune, compusă de mem­brii juriului francesc de la esposițiunea din Viena, s’a dusü ieri să presinte o­­magiele sale comitelui de Chambord, care actualoainte se afla la capitala Roma, IS Iunio. — Tóte pianele i­liberale critică forte aspru pasagiulu din ultima alocuțiune a Papei, privi­­t tóre la Rattazzi. piariul­ 11 Paese a fost­ confiscată pentru că s’a servită de termeni ior- i­jurioși către Papa. L'Italie raporteza scomotulu după care d. Salvat din Alesandria arti fi chiamatu la Roma ad audiendum ver­bum 1). Ducele d’Aosta, venindu de la Pisa,­­ s’a opritu la Florenza și a plecată ime­­­­­­diatü la Turin. Londra, 19 Iuniu. — Schah­ulü Per­­­­siei a sosită aici ș’a primită imediată ;I visita marelui duce moștenitore alu ■­i Rusiei. Bucuresci, 19 Iuniu. — Se des­­minte, în modu oficiosü, scomptele răs­­pândite în străinătate, privitóre la uă abdicare­a principelui Carol. Belova, 19 Iuniu. — Trenul­ de inaugurarea liniei ferate turcesci a sor sita la amen­í, căci aici se termină linia construită de societate și ’ncepe cea care se va construi de guvernă. Marele­­viziru a esprimat­, în moda publicü, recunoscința­rea baronului Hirsch pen­tru escelentea stare a lucruriloru li­niei și l’a felicitată in numele Sulta­nului. Pesta, 20 Iunie. — In ședința Ca­merei deputaților­, ministrul­ Tisza a presintatü ua espunere relativă la dru­­mul­ de Ierü de Est. Acesta espunere aruncă oă privire retrospectivă peste starea lucrurilor( și peste atitudinea guvernului în privința continuării lu­i) .Spre a asculta cuvântul­.» Trai, rai. um, MARȚI, 11, IL IUNIU 187S. LUMIIINEZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE Iß Capitale: trafianți 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uS, lună 5 lei în Districte: una anü 58 lai; șiee luni 29 lei trei luni 15 lei; pâ lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 10 Austria si Germ­ania, pe trim­istru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hal­ lögrain, Rue de l’ancienae comedie b, și la d-uii Órain et Miooud, 9, ruö Drouot, 9. LA WIENA: lad. B. ö. Popovici,Fleisch markt, 15. crárilorii și sicul’anțel date acționa­­riloru. In continuarea desbaterilor­ bugetului, d. Ignaz Helfy a sprijinită moțiunea d-lui Madarasz relativă la respingerea bugetului. Resultatul­ desbaterilorfi din Adu­­narea națională de la Versailles în pri­vința urmăririi d-lui Ranc­e că 485 voturi în contra a 187 au adoptat și conclusiunile comisiunii, care propu­­neau se s’adopte autoritarea urmăririi. Guvernul­ din Berne a respínsü în unanimitate uă petițiune, prin care se cerea retragerea măsurilorü luate in contra preoților­ catolici. Citima în te Danube. De acusările ce i­ s’aă adusă, d. Pascal fostulă secretară ală ministrului de interne din Francia, se apăra printr’oă scrisore lungă și încurcată, dera care nu probeza de câtă ună singură lucrul: ca nu eru den* sulă autorele, ci simplu trimițătură altt notei confidențiale adresată prefecților­ în privința crim­eloru departamentale. La Versailles se vorbesce din nou despre o­ nouă dislocare a armatei din Versailles. Al­ cincilea corpă de supt comanda gene­­rarelui Ch­uchant va merge se ocupe de­­partamentul­ Est, cu reședința comandei la Nancy, pe cândă ală patrulea corpă de supt ordinele generarelui Douay va re­­mâne în Versailles. Și acesta pentru că d. Douay e bonapartistă, eră d. Ch­uchant republicană. La­să invitațiune, făcută de comisiunea camerei însărcinată cu esarciuarea cererii de autoritare pentru urmărirea s­a, d. de­putată Rauc a respunsă că nu voiesce el se supuse judecăței unei Adunări, căreia îi contestă puterea d’a lua vr’uă decisiune in contra sufragiului universale. Scrisorea prin care o dată acestă responsă e datată din Paris, de­și în acelă momentă d. Ranc deja se afla in străinătate, era comisiunea ca­merei, prevedendă acestă reiasă, și-a ter­minată chiară în ședință raportulă asupra cererii de urmărire. Pans, 18 Îauiu.—Le Petit Lyonnais, di­ană radicale care apare la Lyon, a fostă suspen­dată pentru cone luur­­s D. Ranc a fagitu in Londra, ca se scape de arestură preventivă. Secțiunea consiliului superiore de comerciă, care era însărcinată cu examinarea cestiunii privitore la impositură asupra materielor­ prime, a luată cunoștință de raportul­ d-lui Laurent, și-a aprobată părăsirea acestui im­­posite, după cum propunea raportul­, piontele legitimiste și orleaniste desaprobă atitudinea glar­elor­ bonapartiste, și arăta necesitatea ce esiste, pentru partitele con­­servatore, de-a face abnegațiune de ele feri­se și, spre a’șî conserva victoria asupra ra­dicalismului. Adunarea națională va începe in conferită discusiunea proiectului de lege pentru reor­­ganisarea armatei, după care e probabil e că se va proroga. Le journal de Paris desminte spirea după care s’ară fi luată măsuri se se opresea la fruntarie diferite «purse străine și d’a se face ca corespondinții lorü di­n Paris se aibă a se teme. Versailles, 18 Iunie. — In ședința de as­tăzi a Adunării naționale, d. Baraguon a

Next