Romanulu, ianuarie 1874 (Anul 18)

1874-01-14

42 J j ROMANULU 15 IANUARIU Pressansé se crede pe deplina victoriasa citându-ne,— lupt a sea garanțiă, în ceea ce privesce traducerea,— următorele linii din Jiarulü le Bien public. «Mai multe ziare au atribuiții d-lui Thiers intențiunea d’a lua cuvântului în discuțiunea legii asupra primarilor și; acesta seomotii nu e fundată. D. Thiers nu s'a gândită nici de cum ar fi in acestă ocasiune din reserva ce fi-a innimsit. Celă multă ară fi putută de pre earî esplicațiuni, deca ară fi fostă personale chiamată în cestiune (cea a cea și fostă,— nota redacțiunii Pressei) ’și déca s’arü fi căutată argumente în favorea legii actuale, în cuvintele cea pronunțată în 1871 asupra acestui subiecții, elfi ară fi făcută se se vedă diferința între situațiuni, intențiunî și mijloee». Déca Pressa caută „argumente în favorea legii primarilorü,“ „în reserva ce și-a impusü“ d. Thiers, în tóte Gestiunile, de când a fostű resturnatfi de la putere, se judece iarăși publiculu despre validitatea íorii. Derű mai voiți și altă proba, întreba Pressa ? Eeă, dice densa, și cuvintele ducelui de Broglie, prin cari a afirmații că d. Thiers ar fi fi afisit la 1872, într’uă ședință a comisiunii permanente, „că numirea primarilor n trebuie se depindă absolută de guvernă“. La acesta respundemü : Tóte fisele miniștrilor, banca chiarü și scrisele, și mai cu semn ale primilorü, miniștrii de ordine, fia morale fia materiale, noi suntemii deprinși a le pune la carantină, și a nu pre le da credémentű. Multe potă se §ică asemeni miniștrii de adversarii lorii, și cu tóte acestea acele raise se fiă cele mai grosolane neesactitățî. Au nu suntu toti miniștrii ordinei morale cari au tașate pe d. Thiers că este petroliștii ? Au și la noi, primulă actuale ministru nu spune în camere pe tótu diua totu felulu de neesactitățî numai ca se și atingă scopulü ? Mănținemii prin urmare, tóte arĕt&urile nóstre, căci ele suntu întemeiate pe acte oficiale, era nu pe suposițiunî și simple reflesiuni ale unorü §iare. Dândă semn pe scurtă de desbaterile camerei de la Versailles, cu ocasiunea legii pentru numirea primarilor de către guvernă, ală reprodusă în numerală trecută cele două amandamente, unulă ală d-lui Ducarre și celălaltă ală d-lui Feray, respinse de majoritate. Primulă a fost respinsă cu 348 voturi din 672 votanți și secundară cu 341 voturi din 677 votanți, scură majoritate de 14 voturi la celă ântâiă și de 4 voturi la celă din urmă. Aceste minime majoritățî au produsă un mare neliniște atâtă între rândurile facțiunilor monarchice, câtă și mai cu osebire în organele ministeriale. Astăfelă la Presse, deși asigură «c’arț fi uă mare erore» a se considera aceste două voturi «ca mnă eșecă pentru ministeriă», cu tote acestea mărturesce «că ele aă produsă mă rea efectă în opiniunea publică îndestulă de ignoranță» și conjură pe membrii majorității, — fiicele Siecle,— a ’șî strînge rândurile. Le Frangais întrebă : «Voi muse apărămă opera de la 24 Main și de la 19 Noembre contra celoră cari caută s’o distrugă ?... Eî bine ! atunci se luerămă logică. Se scimă a subordona preferințele nóstre legislative acestui interes de conservațiune sociale, cum spre oposițiunea se subordone convicțiunile sale resbunărilor, și se nu mergemă, porniți din satisfacere de animă, a slăbi și seudui acestă guvernă.» Le Journal de Paris mustră pe deputați dicendu-le că «acestea suntu inconsecințe, eșuațiuni, ca se nudica palmodii și lăbiciuni, cari producă cele mai deplorabile efectă asupra spiritului publică și cari întrețină uă stare de bolile universale». Din tote aceste reflesiuni ale foielor, candidațiloru de tronuri, patronate de guvernă, se constată că, cu tote reservele chiamate de urgință de pretutindeni, cu toți ambasadorii, supt-secretarii, generalii și miniștrii cari au fostă în numeră de 14 între votanți, guvernulă ordinei morale abia a putută la ora penelului se scape cu 4 voturi, după alții cu 5, căci ministrul d. esterne, care se credea că s’a abținută, a declarată a dona zi prin di aruți oficiale c’a votată contra amandamentului d-lui Feraje Cu alte cuvinte numai 5 deputați,— cari sunt miniștrii,— aă dată putere de lege proiectului pentru numirea primariloră de către puterea esecutivă, proiectă cerută în numele și pentru asigurarea așia numitei ordine morale. Doruttă lege cerută pentru ordinea morale și obținută ca oă asemenea minimă forță Morale, oricine pote raționa că ea este fără nici uă putere încă din nastere și condamnată de pe acrim a nu ave nici uă autoritate, mai cu Séma într’uă națiune ca Francia. La artierulu 2, cu totă opunerea guvernului de a nu se modifica proiectată în nici uă parte de cum eșise din sînulă co* misiunii, totuși s’a votată următorulă amandamentă ală deputatului Desbond, modificată de d. Bigot: «Primarii și ajutorele trebuie se aibă vârsta de 25 ani împliniți și se fia membrii în consiliulu comunale seă alegători în comună». Monitorele universale anunță că mai mulți ofițeri din garnisena Parisului au fost avisați că sunt aleși a constitui al douilea consiliă de resbelă, chrămată se judece pe colonelulă Stoffel, dată judecăței în urma conclusiunilor puse în ședința de la 4 Noembre, în procesul Bazaine, de către generarele Pourcet. Fostulă colonelă în Statulă majoră particulară de artileriă, și șefă ală servițiului de încunosciințărî în statură majoră generale ală mare și ale lui Mac-Mahon, în 1870, este acusată «că, în zilele de «22 și 27 August 1870, a distrusă, arsă «să ruptă telegramele destinate mare și a«le lui Mac-Mahon, crimă prevedută și peidepsită de articlul 255 din codulă de «justiția militară, care tjce : «Este pedepsită cu reclusiunea orice militară care, cu voință, distruge, arde seă «rupe registre, concepte seă acte originale «ale autorității militare.» «Déca există circumstanțe ușurătore, pedepsa este închisorea de 2 până la 5 ani, «și osebită destituirea, daca culpabilulu e «ofițeră». Și-aducă aminte lectorii noștrii, cea-a ce amă anunțată acum câteva luni, că colonia francesă din Filadelda (America) a oferită d-lui Thiers uă medalia de aură, «ca semnă de recunoscință pentru serviniele ce a adusă Republicei francese». Acestă semnă, forte prețiosă moralmente, a fost presintată cu mare ceremonia în luna de 20 ale cuvintei d-lui Thiers de către d. Washburne, ministrul Statelor Unite la Paris, însărcinată cu acestă misiune de către colonia francese; D. Washburne, însoțită de totă personalulă legațiunii, s’a exprimatu astufelu către d. Thiers: «Domnule Thiers: «Suntă însărcinată a s’ a îndeplini pe lingă d-vóstra uă misiune care ’mi este forte plăcută. Francesii orașului Filadelfia, dorindă se mărturisesca marele respectă ce le inspirați și se arate că prețuiescă servițiele ce au adusă Republicei francese, aă bătută uă medaliă în onorea d-vóstra, ș’nă voită se fiă însoțită de mai multe reilicve istorice, cari se raportă la istoria primei colonisațiuni a statului Pensylvaniei sett la istoria revoluțiunii de la 1776. «Acești domni mi-aă trămisă aceste obiecte și mi-aă făcută onorea a mă alege de intermediatori pa lingă voi. «Amă dore acum plăcerea a va oferi acésta medaliă, care este închisă într’uă cutia, ale cărei materiale au uă valore și uă origine istorică. Materialurile din cari se compune cutia provină din lemnăria salei în care s’a îndeplinită unul din cele mai mari acte ale istoriei emancipării poporelor : semnarea declarațiunii de independință a Statelor Unite. «Marca ce portă capabulă este făcută din uă bucată de stejară și din uă bucată de urmă. Stejarulu provine din grinda de care era atârnată clopotulu care, la 4 iulie 1776, dete colonielor americane semnalulu unei liberări, pe care brațulă puternică ală Franciei trebuia se’lu consolideze îndată; ulmulu este unu fragmentă de arbore celebru, supt care Guillaume Penn, în 1682, închiăiă eu ludianiî mă tratată, care n’a fostă nicînă dată violată. «Mulți din concetăți anii d-vóstră s’aă stabilită în acestu frumosu și admirabile orașiu, și veți fi fericiți a afla cea a ce’m’ este atâtă de plăcută a ,ve mărturisi aci, că eî susțină acolo cu demnitate numele fran Césu, și că suntă cetățiaai onorați și respectați de țara lor și adoptivă. «Sciă că suntă interpretată simțiminteloru loru ș’ale poporului americană, urândă ca fericirea d-vóstră se însoțască în totădeuna pe acea a a Franciei, și ca ilustra d-vóstra carieră se se prelungescă ancăple îndelungate». D. Thiers, forte mișcații, a răspunsă, ca la tote manifestările de felulă acesta, esprimeadă pe d’uă parte mulțămirile sale cele mai caldurose, eră pe d’alta afirmândă din noă credințele sale că numai forma republicană convine Franciei de a fi ’nainte, și că numai prin acesta formă de guvernă se va ră strînge și mai multă legăturile de amiciția cari unescă cele doue țâri. Dîn Spania, ultimele scriî ce ne aducă piațele din Paris primite pene în momentulă cândă punemă supt presă, suntă cele următore : Gacetta publică următorele numiri: generalele Porțiile, căpitană generale ală provinciei Valencia; Uzquierdo, căpitană generale ale Cataloniei; Toron, directore ală gardei civile. Bandele din provincia Burgos, compuse din 2500 până la 3000 omeni, au fostă cu totală bătute și au suferită perderi însemnate. Fregata Almansa și vaporulu San Antonio au adusă din Cartagena la Barcelona câteva trupe. Ună regimentă a fost trimisă contra carliștilor. Câțiva radicali și federaliști au ținută uă întrunire pentru a face coalițiune contra conservatorilor. Sosirea unei colone republicane la Manresa a împedicată pe carliști de a nu deveni stăpâni pe acestă orașiă. Generarele Moriones a lăsată oă garnisonă slabă la Sautona, Laredo și Castro Urdiales și opereză mișcări pentru a intra în provinciele basce pe calea Vittoria. Carliștii autrămisă trupe spre a’lu întâmpina în provincia Alava. In blocarea cetățiloră Bilbao și Portugalete, carliștiî aă suferită pene acum perderi mari. In dove jie numai aă avută peste 820 soldați și mai mulți oficiali puși în imposibilitate de a mai lupta. Iarulă la Discusion, organulu d-lui Castelar, arătă atitudinea ce voră lua omenii politici din partita ce represintă în fața guvernului proclamată de generalele Pavia : «N’avemă, zice foia ilustrului oratoră și omă de stată, uă mare încredere că Republica ară putea să fie salvată de omenii cari suntă 8<í în capulă guvernului; antecedentele loră și istoria năcăruia dintre ei justifică bănuelile nóstre în acestă privință. Dară nu trebuie în nici ună modă se semenamă obstacule iu calea loru, pe câtă timpu vomă vede că dânșii nu se separă de Republică. Nu le vomă procura, mai cu semn, prin actele nóstre, nici mă protestă ca să se arunce în reacțiune. «Nu suntem ostili,unei puteri dobândită prin forță, deși ei ne-au înlăturată prin acestă forță. Mijlocele de forță, chiară atunci cându ne-ară fi fostă favorabile, neară fi condusă la estremități, pe cari voimă a le evita. «Țâra ne cunosce deja prin guvernul de trei luni din urmă și țara este judecătorele nostru, țera soleancă din ce elemente se compune regiuiuiu creată de lovitura de forță de la 3 Ianuarie, și țara compară, și judecă. Nu suferim de nostalgia puterii; dară îți schimbă, ultimă cu pasiune Republica și patria. Opiniunea publică a condamnată Adunarea, de’a dânsa n’a condamnată la nici mă chipu Republica, astă-feră cum amă praticată-o noi. «Resemnați și miscuțî, asceptămujiua reabilitații. Acestă di va sosi, déca partita nostră are, cum sperămu, forța morale îndestulătore pentru a estirpa din sânulu scă elementele desorganisatóre cari ne-au causată atâta reu, și déc-a omenii cari ocupă a<fi puterea nu vor ă uita îngagiamintele de onóre ce aă luaiu, și nu voru părăsi aviditățîî reacțiunî alfonsiste democrația și Republica, espuind în același timpă și patria la sortea revoluțiuniloră nouî, la resbeie viitóre și la desastre mai mari de câtă acelea pe cari le deplângimu.» Legea votată 4 legislatura cantonului Berno în privința nouei organisațiunî a cultelor, supuindu-se sufragiului, a fostă admisă cu 68,000 voturi contra a 15,000 tăți. Astfel, cele două camere din Republica Equatuorul din America, dominată numai de papi, a votată un imposit de 10g pe veniturile statului în beneficiul papei. Senatorii și deputații acestei țâri au luată un asemenea măsură, pe motivul «că papa se află despuiată prin usurpațiuni unice de pământurile și veniturile sale ; și renta acesta, oice decisiunea congresului, va ține în totă timpului periadei de întristări prin care trece astăzi» Le Siecle, menționândă acestu faptă,Jice, în ironia, că nu se ia acea Republică asta de bogată și că de vreme ce legislatorii iei consideră pe Piu X prisoniară, maltratată și aprópe săracă, trebuie se le fi picată în mână ună exemplară din fața V Univers și că crezută-o pe cuvântă țlcarulu Times de la Saint-Thomas, cu data de 17 Decembre, conține amănuntele urmatore despre noulă evenimentă din Republica San Domingo : In urma rescalei prin care Gariel Dabin is gonise pe președintele Baez, acesta, adunândă trupe, a isbutitu a se reinstala în postu’î ș’a pedepsi într’ună modă forte barbară pe adversarii săi. Astfelă, el scotea pe acusați din temnițe, îî preumbla pe strade cu musica iu capă și apoi punea de’î îneca în mare. Erasperată totă poperațiunea de asemenea cruzimi, s’a resculată din noă, ajutată și de generarele Villanueva, ministrulă de resbelă și de marină, care, punându-se în fruntea a 3000 soldați, a dată josă pe președintele ș’a instalată în locul ă stă pe generalele Gonzales. Acesta, îndată ce a luata frânele guvernului provisoriu, a desființată printr’unu decretă tóte actele guvernului lui Baez, a pusă în libertate pe toți prisoniarii, ș’a declarată presa liberă. Deca aă fostă să mai suntă capete coronate, ale căror constituționalismă semena o republică, nu se putea se nu flă și uă republică care se se apripie de monarhia până la cesarismulu celă mai absolută. In lumea politică, ca și în cea fisică, există monstruosi 1874, Ianuariu 9. Délu Mare (Bac&u). MISERIA POPORATMI RURALI Prin multe nefericiri a trecutu poporațiunea nostra rurală, dar nici uă dată n’a fosta bântuită de atâtea nesuferințe. De trei ani recoltele sunt insuficiente, și anula acesta acea a a porumburilorü séu papuși oilor, principalulu seu nutrimenta, fiindu mai nulă, sătenii se aflâ într’uă lipsă completă, amenințați a muri de fume, căci, avându’și munca vândută pe cinci ani înainte, pentru plata diftriloru, nimeni nu mai cuteză a’i credita. Ingagiamintele nu suntü respectate, și, viindu birulü din nou, perceptorii le vorü vinde totuluceluia care le va plăti dările. Ceaa ce e mai tristă este că, avendu datorii enorme de munci, chiarü d’arti veni nesce timpuri favorabile pentru recoltă, totu nu se voru folosi, fiindö détori mai multu de câtü potü lucra. Ogórele romáiidü parágiuite, mai toți voru ajunge peritori de fóme. Mortalitatea ce a fostu prin sate în anulü trecutu nu se póte descrie: angina, tifosulű, pneumonia, bóléle de totu soiulü au seceratü fără milă, și nici ciuma nu putea face mai numeróse victime. Traindü la țară și rérendü mai în tôte (trei6 îngropări, m’ama interesată a sei proporțiunea între morți și născuți în comună. Pe anulu 1878, ea a fostu de 33 născuți și 63 morți, și, calculându asupra poporațiunii întregi, amü aflatu că, déea amű continua 12 ani totu acea mortalitate, n’amű mai române nici uă suflare în comună. Intr’uă comună alăturată se iéa în 1870 șepte recruți și se întorcu numai dour. In trei ani și jumătate au muritu 5. Din comuna în care traiescu, nu sciü câți voru fi muritu, énsé péné acum védu că nu s’au íntorsu nici unul, deși amü fi trebuitu se se íntorcă din Noembre. Maiidele trecute amu luatu parte la oă lucrare statistică în comună, și daca nu luamu parte, nici c’ași fi crezută că locuitorii au ajuns la asemenea stare de sărăcia. Intr’uă comună de peste 320 locuitori contribuabili, abia s’au gasitu 89 vite domestice cu mici cu mari, și încă jumătatea patru proprietari mari Cele-l-alte vite suntu totü în așia proporțiune, și în acesta comună se numera 250 locuitori retrași sau moșneni. Eea la ce grabă de miseria au ajunsu, supt regimele de nópte, Lupii de la Racova și Răsboeni. Déru mé vom întreba avocații de la cameră: cum d’a sărăcită în trei ani?Nimica mai lesne. Acésta comună producea pe anii 20.000 oca tutunü și se vindea cu pieță de 1 leu pene la 5 lei, după calitate, una cu alta face 40,000 lei. Puindouă recoltă miijlociă In comună, între 30,000 lei nouî pe anu, și fiindu ca tóte dările directe ale comunei se urcau la 12000 lei, mai reuniinea în pungele locuitorilor 18000 lei. De când cu monopolulö, ne mai avându aceste resurse—căci de doui ani nu mai produce nici ună bană județulă Bacău, fiind d esclusu din cultură—birurile și tóte nevoile locuitorii le au întîmpinat ven ându-’și vitele, mai alesă că recoltele anilora din urmă au fost rele,a trebuită să’și cumpere și pâne. Acestă comună mai avea un resursă mare în cultura viei, căci peste 150 locuitori sunt proprietari de vii. Ei bine, și acestă cultură impozitele din urmă o au distrusă cu totul. In anulu acesta, deși recolta a fostu bună, înse prețulă vinului a fostu derisoriü, căci s’a plătită vadra de 12 oca în vasa 50 bani, cândă se scie ce chieltuieli enorme și ce muncă cere viia. Impositele asupra vinului suntü ceva ne mai pomenită nici într’uă țară: se plătesce fondară, de butuci, patentă, licență, și acesta din urmă singură, după calculul veniturilor ce se facă la uă circiumă de satü, ajunge de ține licența 2 lei de vadră, căci uă circiumă de satu abia vinde 150 vedre pe anu, și plătesce 300 lei licență. Acesta e ceva positivu, mai cuarmă că cîrciumarii urmeza teoriei umanitare ale deputatului. Mich. Cornea, adecă d’a pune apă în vină și rachiă. Pe lîngâ dările către stătu, se mai plătesce apoi către comună oteupa de la 70 bani în sasa de vadră, în câtă producătorelui nu’î românü nici banii ce trebuită se hhiăltuiescă cu reperația vaselorü. Aceia carii nu le au suntu câștigați a versa vinulu sau a da strugurii la porci, ceaa ce au făcuti mulți. In anulu acesta mai toți locuitorii sunt hotărâți a nu mai cultiva vita, din cauză că cultura iei o facă numai în folosulu fiscului. Intr’una singură ani, în 1872, s’au îmulțită impositele cu mai bine de-a patra parte, și acesta în timpu chiară când ă cele vechi erau impovoratóre, și ’n totü anulu römâneau rămășițe de feeiuni de milióne. Avocații de la cameră, Boereseii, Costaforii și cu spitarii lorü, cari nu platescă nici mă impositü șî traiescu pe spinarea țărei spre a o sugruma, găsescn că încă nu se plătesce 33 ° la noi ca în străinătate. Voiu proba prin cifre că la noi se slătesce peste 50 la sută, și pentru acesta voiu lua lucratorulu de țară, care în generale în Moldova se tocmnesce cu anulu cu 100 lei. Acesta plăteșce: către stată și județă personale și șosele 21 lei 32 bani, plâtesce în fie-care ții unu pacheta de tutunu 10 bani, care pe anu face 36 lei 50 bani, și, puindu numai jumătate ca impositu, face 18 lei 25 bani, puindu că straele sele în generale sunt aduse din străinătate și prin urmare a plătită vama celu puțină 2 lei, puindă că șase <Jile de prestațiune județene și comunale ilü costă 6 lei, apoi vedemu că 47 lei 57 bani i se ieü din simbria sea ca impositü, apoi daca va bea vină și rachiu, vedemu că va plăti mai multă 60 gură de impositele comunale.