Romanulu, iunie 1874 (Anul 18)
1874-06-10
484 ROMAN DL O 11 IUNIE 1874 d’a’și modifica decisiunile sale, dari nu se póte infirma prin simple reclamări ulteriore validitatea unui voto dată in tdtă regula. După aceste explicări, d. Franclieu și-a retrasă propunerea. In urma respingerii de către camera de la Versailles a propunerii pentru restabilirea monarhiei, autorulăi ei, ducele La Rochefoucauld- Bissaccia și-a dată demisiunea din postură de ambasadore la Londra. Citimă în Messager d'Orient telegramele urmatore din Paris: — la ședința camerii de la 17 iunuel. d. Belcastel, avândă în vedere votală din ședința de la 15, privitoră la votarea urginței propunerii centrului stângă, a cerută ca regulamentulă relativă la votarea deputaților, în concediu se se modifice astăfelă, ca votulă acestor deputați se nu fiă valabile decâtă atunci cândă presința loră s’ară fi constatată de președinte. — Totă în acesta ședință s’a începută a doua lectură a proiectului de lege pentru organisarea comunelor. — Comisiunea constituționale a începută desbaterea propunerilor domnilor Perier și Lambert de Sainte- Croix s’a decisă ca se delibereze mai ântâiă asupra propunerii d-lui Perier, presintândă asupră’i ună raportă speciale. Se crede că conclusiunile comisiunii vor fi favorabile moțiunii comitelui Lambert de Sainte-Croix. — Paris, 18 Iunie. — Centrală stângă sfătuiește din nou pe centrală dreptă, prin Jiarul Débats, ca se să alieze cu densulă pentru a constitui Republica, ca singura formă de guvernă posibile. El lasă se apese pe centrală dreptă totă responsabilitatea restabilirii eventuale a imperiului, în casă cândă centrală dreptă ară refusa se facă causă comună cu centrală stângă. — Corespondința Havas a explicată abținerea guvernului d’a lua parte la desbaterile propunerii centrului stângă prin urmatorea notă cea publicată : „In desbaterea de ații (15 Iunie) guvernulă a ținută se lase pe Adunare stăpână pe procederea sea ș’a nu face dintr’uă cestiune de urgință ocasiunea unei crise ministeriale. S’a abținută, prin urmare, a lua parte la desbatere, păstrându’și pe d’altă parte fiecare din membrii cabinetului libertatea votului.“ Citimă în la République frangaise: „—S’a observată că oratorii centrului stângă cari au luată cuvântulă în ședința de la 15 iunie, d-nii Casimir Perier, Laboulaye și Leon Say, au fost aleși, în urmă, președinți în biurourile loră și d. Jules Carot, președintele uniunii republicane, a fost alesă președinte în biuroulă șefi. Asemenea în biuroulă al 10-lea, amiralele Fourtechon, a cărui atitudine, în timpii din urmă, a fostă cu energia ostile facțiunii bonapartiste, s’a propusă ca candidată de deputații stângei și a fost alesă președinte în contra generalului Changarnier.“ „—Comisiunea de inițiativă la care trebuie se se trimită tóte propunerile făcute în cuvinta lună, pentru cari nu s’a declarată urgința, s’a alesă și se compune numai de 9 membri din drepta, de 18 membrii din stânga și de 3 deputați cari au votată pentru urgința propunerii Perier. Pen’aci stânga n’a putută nici uădată se facă a s’alege în acesta comisiune de câtă 10—12 membrii din 30 ce o compună. Aceste numiri probaza că ’n centrală stângă ală Adunării suntă mulți bărbați resoluțî a se pune în partă contra a orice încercare desperată a partitelor monarhice.“ Din Spania forte puține scrii positive . Circulă scomoDusă la Madrid că bătaia începută lîngă Estella ară fi favorabile republicaniforă. Se vestește ierăși din Tolosa că trupele republicane ară fi câștigată uă mare victorie contra carliștilor. Nimică case lămurită. Furtișagulii cupanelorü de la casa de liprdare. In privința acestui faptă, despre care amă făcută mențiune în Romunulu de la 7 Iuliu, cee ce ameninte mai aflrmă : Autorele furtișagului s’a descoperită. Elă este ună funcționară din cancelaria, anume Sibicianu. Furtișagulă, după câte s’aă putută constata, s’a comisă astă-felă : Lăsată de casiară ca sé’i țină loculă douétrei file, d. Sibicianu a venită într’uă serbatóre la cancelariă ca sĕ lucreze, întrebată de intendinte de ce lucreză și serbatórea, ca nici uădată, i-a respunsa c’are de regulată nesce socoteli încurcate și l’a concediată adăugendu-i ca sé se duca să’și vedă de trebu, rădicândă totă d’uă dată și sentinela de la lățji. In acea zii, d. Sibicianu a stată închisă în cancelariă, după cum se zice, vre patru ore, și presumpțiunea este c’atuncia sustrasă cu penele. Descoperirea furtișagului s’ară fi făcută în modulă următoră : D. Neusatz, banchiarul la care s’ascumptată cupanele, s’a presintată la casiaria judeciului Iași, cerendă plata loră. Refusându-i-se plata, pe motivul că numerile serieloră nară fi adevărate, d. Neusatz telegrafieza casulă comitatului de lieidare, care ’i răspunde că cupónele ’n cestiune, după numerile serielor arătate, trebuie să fie false. D. Neusatz le trimite ’ndată la banca României din Bucuresci ș’aci se constată din colorea loră, alterată prin procedeuri chimice, cu cari s’a desființată trăsăturile de condeiu ce figuraă pe ele ca anulare, că ’n adevérü sunt false. Descoperirea autorelui s’a făcută astă-felă : Luați la interogatoriu mai mulți funcționari, între cari și registratorele comitatului de lieidare, acesta și-a adusă aminte că d. Sibicianu i-a cerută într’uă aii ștampila pentru însemnată semiele și nu i-a mai dat’o înapoi. Vădată descoperită acestă faptă, era lesne a se ’ncepe urmărirea și a se descoperi autorul furtișagului, întrebată d. Sibicianu despre ștampilă, respunsurile sale,deși afirmative, erau înse forte încurcate. Asigurându-se supt [mandată de depunere, în urma unoră seriose indicii, și călcăindui-semiciliulă, s’a și găsită într’uă ladă cu rufe 1933 napoleoni. Nu se seie pen’acum déca Sibicianu n’are și complici; există cnse, după cum se aude, órecari indicii, și instrucțiunea continuă a cerceta atâtă în Bucerescî câtă și ’n Iași. Rumarea publică spune că înainte d’a se face scomptulă la bacherulă Neusatz deja se respândise în Iași scomptură cum că uă têneru a voită se scumpteze la bancă și la ună altă bacheră uă sumă mare de cupene, și nu s’a putută învoi. Persona care s’a presintată la bancherulă Neusatz în Iași se afirmă că este însuși d. Sibicianu, supt numele de Ionă Manolescu din Râmnicu-Sărată. înainte d’a seumpta cu penele la d. Neusatz, se zce că d. Sibicianu s’a mai presintată de două ori la banca otomană ș’vădată la ună altă bancheră, unde nu s’a putută înțelege. Se susține că acestă din urmă i-a și făcut observarea cum se face că posedă cupóne neplătite [de 10 ani? Manolescu i-a respunsă c’a fostă supt epitropiă pân’acum și că, avendă mnă procesă la Beriadă, îi trebuie bani, și d’acea a scompteza aceste cupane. La ’ntorcerea din Iași la Bucuresci, Sibicianu care își schimbase numele în Ionă Manolescu, și-a schimbată, asta se susține, și figura, radându-și miculă [ barbișonă ce purta. Se vede că L5nă Manolescu se temea nu se ntâlnescă pe drumă cu cineva din cei cu cari tratase fără isbândă despre scumptarea cupenelor, și se fiă astftfelă în riscă d’a perde pretinsa moștenire scosá de la epitropiă. ADUNAREA DE LA VERSAILLES. % Ședința de la 15 iuni. Presintarea propunerii centrului stângă. D. Președinte.— D. Casimir Periera depusă iumânele mele dă propunere în urmatórea pruprindere : „Adunarea naționale, voindă se putemă capătă incertitudineloră țerii, adoptă resoluțiunea urmatore: „Comisiunea legilor constituționale va lua de basă în lucrările sale despre organisarea și transmiterea puterilor publice: „1. Articlul I din proiectul legii depusă la 19 Mai 1873, astă-feră redactată : guvernul Republice francese se compune din două camere și de ună președinte, șefă al puterii esecutive: „2. Legea de la 20 Noembre 1873, prin care președinți Republice! a fostă dată d-lui mareșiale de Mac-Mahon pené la 20 Noembre 1880 : „3. Consacrarea dreptului de revizuire totale stă parțiale cu formele și la epocele ce se vor determina de legile constituționale. D. Casimir Perier. — „Articlul 48 ală regulamentului prescrie ca cererea de urgință ce amă avută onoreare adresa se fiă precedată d’uă expunere de motive. M’aș să putea mărgini a vertice. Vedeți ce se petrece. Ascultați vocea țării care vé ruga se puneți mă termină nelinișteloră iei. (Scomotă în drepta.) N’auziți plângerile agriculture, ale comerciului, ale industriei ? Luați în considerare, celă puțină, ce cutesanță dă partizanii unei cause condamnată de d-vóstru de doué ori. Suntă două luni, de când ei se declaraă gata a respecta repausulă partiteloră. Ații ei reclamă îndată puterea. Sfruntările loră nu trebuie se ne tulbure sângele rece, derii trebuie se evită măca poporațiunile se ne facă vreuă imputare pentru nehotărîrea nóstrá. Din tóte părțile, ele ve ceră a pune mă termină provisoriului care ne ucide. „Ună guvernă provisoriă, oricare ară fi, nu este nici vă dată luată d’uă națiune în deplina lui semnificare nici primită cu deplinele lui efecte. (Forte bine! Forte bine în stânga). „In adevĕra, e ceva camă încredințată pentru 7 ani puterea esecutivă unui ilustru soldată. (Intrerupțiuni în drepta.) "Voci diverse.— Nu sunteți d-vóstra cari ați făcută acesta. D. Casimir Perier.— „Mă simtă îndestulă mai presusă de că platitudine pentru a declara c’amă cerută acesta înainte de d-vostră... Puindă supt scutură onerei sale uă Republică de 7 ani, acesta este c’amă făcută mă pasă mai multă, déri acesta nu este încă destulă. „Poporulă, atâtă de mobile, voiesce se pute compta pe stabilitatea guvernului său. „Datoria nóstra este d’a asigura presintele preparândă viitorul”. Restulă va fi lăsată înțelepciunii succesorilor noștril. Franciam crezută multă timpă că ómenii ară pute înlocui instituțiunile. Recentele sale descepțiuni i-au demonstrata, contrariulă,(Forte bine! Forte bine în stânga). „Suntă șase luni de cândă Francia ascepta legi constituționale: suntă șase luni de cândă uă mare comisiune le prepară. La ce resultată a ajunsă ? Ea a redactata ună proiectă de lege electorale deja compromisă printr’ună vota recentă. Ea a discutată proiecte și teorii: „Ore greșala este numai a iei? Nu. Deliberările iei dă necesitate astăzi d’uă basă, pe care numai d-vóstra puteți se-i-o dați. Trebuie s’o scoteți din încurcătură și se-i desemnați calea. (Scomotă în drepta). „Organisarea puterilor publice nu póte fi aceași pentru tote formele de guvern. Deci, monarhia a devenită în posibile. (Noul reclamațiune în drepta). „Dreptulă aceloră cari aă căutată acesta soluțiune a fostă respectată, dară u’aă freeșită; se voră mai găsi negreșită printre ei unii cari voră voi scosa din proviscrnă chiară cu prețul speranțelor l loră. „Remâne Adunării vă mare datoria și ea o va ’ndeplini. Nimică nară favorisa mai multă propagantele bolnaviciose și [n’ar fi face alegerile mai splimentatore decâtă spectaclulă divisiuniloră nóstre cari ducă la neputință. Trebuie ca iubirea țârii se ’n~ trunesca într’uă cugetare comună pe toți câți profeseza ună simțimentă de egale aversiune și de ună egale dispreță pentru cefarismă și demagogia. „N’ară fi őre ceva pentru acei cari regretă forma monarchică, vetenda în capulă Republice!ună președinte alesă de denșii, mai cu semă deca voră cugeta c’acésta Republică, încă precariâ și contestată, a putută libera Francia de strînsorea streinului ș’a o scăpa de resbelulă civilă? (Mișcări diferite). „Introducendă în proiectul nostru clausa de revizuire, credemă c’amă conciliată ceea ce reclamă sinceritatea și respectul opiniunilor altuia cu ceea ce cere suveranitatea naționale. „Vă cere să să declarați că examinarea unei asemeni propuneri nu póte fi amânată. Aduceți-vă aminte de patrioticele consilii ce dedea în 1850 d. de Tocqueville adunării legislative în circumstanțe analoge. Ele n’au fostă ascultare și schi câtă a costată pe Francia acesta neascultare. (Aplause în stânga).“ După d. Casimir Perier a luată cuvântul d. Lambert de Saint-Croix, monarhistă din centrală dreptă (orleanistă) care a presintată propunerea pe care amă reprodus-o în post-scriptum de Duminecă, și apoi generarele Changarnier, care a sprijinit-o cu aceste cuvinte : „Propunerea d-lui Lambert de Saint-Croix scurteza ceaa ce aveamă de <Jisă. La 20 Noembre, amă nomisă a constitui puterile d-lui mareșiale de Mac-Mahon, duce de Magenta, trebuie se neținemă promisiunea. Cunoscă de multă timpă pe acestă bărbată politicosă și elă nu se va separa nici uădată de conservatori. (Fórte bine! Fórte bine!) „Elă va fi în totădauna curagiosală și consciinciosula soldată ale legii , trebuie se’i întărimă puterea. (Fórte bine! fórte bine!) „D. Casimir Perier, cu ocasiunea septenatului, vine se ne propune oă evoluțiune desastrofă.... (Fórte bine! Fórte bine! în drepta. — Scomptă în stânga — ) contrariă moravurilor și obiceiuriloră în cari Francia a ’mbătrânită. Domniloră din majoritate, înainte d’a da un vot care ară românea alipită de numele d-vóstrá, gândiți-va la viitorul copiilor, aduceți-vă aminte de crudele încercări impuse de Republică părințiloră d-vóstrá. Vé rog a vota contra urginței.“ (Aplause în drépta). D. Laboulaye.— „Propunerea d-lui Lambert de Saint-Croix nu póte trece d’uă resoluțiune, ea nu este decâtă oă enunerare a propunerilor, de cari este sesizată deja comisiunea legilor constituționale, și ca, membru ală acestei comisiuni, potă fjice că este necesară ca Adunarea se’i deauă direcțiune în lucrări. „Nu cunoscă nimica mai imposibile, după patratulă cercului , de câtă uă Constituțiune în aeră. Monarchia sau Republică, acesta nu este uă cestiune din acelea pe cari póte s’o resolve uă comisiune de la sine. N’ați putută restabili monarchia legitimă; sciți că nu puteți s’o stabiliți actualminte; nu trebuie dară se mai aveți de câtă puține speranțe.... D. Carayon-Latour , (legitimistă). „Ne amă păstrată tote speranțele. (Aprobarea în drepta, scomptă). D. Laboulaye. „A$t n’aveți de câtă s’alegeți din trei lucruri unulă: a menține provisoriulă , seă a primi imperiulă ori Republica. „Provisoriulă nu mai este posibile este miseria, a căreia una din cause este anarhia puterilor publice. ...Trebuie s’alegeți între Republică și imperiă. „Imperiulă ? Nu voia tjice nimică contra personelor, injultele n’au servită nici-vă dată la nimică. Darădică că dinastia imperiale a adusă de trei ori invasiunea cu desmembrarea Franciei, c’a isgonită de două ori adunările, c’a restabilită în legile nóstre proscripțiunea și confiscarea. Unul din drepta. Dară erai unulă dintre plebiscitari. (Scomotă). D. Laboulaye. — „Da, și sunt unulă din acei cari au fostă mai multă încetați într’ună mod nedemnă. (Aplaude în stânga.) Ni se promitea pacea și libertatea și sciți cum s’aă ținută aceste promisiuni. (Forte bine! Forte bine în stânga). „Române dură Republica. Ea va fi cea a ce-o veți face. Ea nu este suveranulă unei partite, ci guvernulă deschisă pentru totă lumea. (Scomotă.) ...Sunteți ținuți de neîncrederi, de regrete, de cestiuni de onore! Tóte acestea suntă de respectată; dară este ceva care trebuie și mai multă respectată, este țara, care are necesitate de stabilitate și de repausă. (Forte bine, forte bine in stânga). „Ne-ați dată mă exemplu din cele mai nobile cândă combateați supt drapelul Republicei... (scomptă). Voci în drepta. Supt drapelul Franciei. D. Laboulaye... „Faceți totă asemenea în contra acestoră întreprinderi cari sunt desordinea și anarhia, și nu respingeți mâna ce ve întinde mă.“ (Aplause în stânga.— Scomotă.) După d. Laboulaye a luată cuventulă d. de Kerdhel, deputată ministeriale, a cărui cuvântare se resumă în acesta: „se se lase lucrurile în cursulă loră liberă, căci comisiunea legilor constituționale va presința propuneri și adunarea va decide asupră-le. D-sea a făcută și uă propunere prin care cerea „se mănție mandatulă coemisiunii legiloră constituționale spre secutarea legii de la 20 Noembre 1873,“ dar în urmă și-a retras’o, după cum scrmă. Apoi, d. Leon Say a combătută pe d-nii de Kerdrel și Lambert Saint-Croix cu urmatorele argumente : „D-nii de Kerdrel și Lambert de Saint-Croix aă adusă în desbatere uă confusiune. In propunerile dumnelor, vi se presintă proiecte de constituțiune; era cu totul naturale a le trimite la comisiunea constituționale fără declarațiune de urgință. Dară ceea ce ve presinta că noi, nu este ună proiectă de constituțiune. D. Dampierre (estrema drepta). Este mai multă decâtă acesta! (Scomotă) D. Leon Say-... Este uă regulă ce vé cere să se dați comisiunii. „Când. d. de Kerdhel ye zjicea că lucrați cu multă precipitare, cândă ve ! aducea aminte că ’n 1848 s’aă luată mai multe precauțiuni, uita că ’n 1848 Republica n’a fostă supusă la 3 lecturi. (Mișcări diverse.) „Ne zice ca cestiunea este forte importantă pentru a o decide printr’ună , singură votü. Vă întrebă déca, asupra cestiunii de monarhia sau Republică, nu’și are formată opiniune și pre u Í nulă din noi mai are necesitate de trei lectori. (Forte bine, forte bine în stânga.) Ceaa ce vé ceremă, nu este ca se declarați ca cele trei article din propunerea nostra se devie article de legi, ei este d’a două basă studieloră comisiunii. (Aplause în stânga.) D. de Kerdrel.—Basa d-vostră este ună felă de încălțăminte silită. D. Leon Say.— Ceaa ce avemă a decide nu trebuie se ne ’neele, este uă cestiune de fondu, era nu de formă (scomptă), și propunerea nóstru tinde a da, în fine, țârii definitivulă pe care comptază și din lipsa căruia sufere, cu tote cele jrise de d. de Kerdrel. (Vină aprobare în stânga) După d. Leon Say, a rostită câteva cuvinte d. Raoul Duval, (din centrală stângă și înclinată către bonapartiști), care a recunoscută și d-sea ca țara trebuie scrsa din provisoriă,