Romanulu, iunie 1874 (Anul 18)
1874-06-10
ANDIIO ALO OFTP-3PRK-p.ECEL, VONSCE ȘI VEI PUTE íírice cereri pentru România, semi réséiul Ia administrațiunienijinululuit . ANUNȚURI. In paga IV, spațialii 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit ti leî. A se adresa LA PARIS: la d-nil Drain et Micoud, 9 rue Drouot, . LA VIRUA: la d-nit Haasauate. si Vogler !VV allfischgasse.10. Scrisori ți ori-ce trimiteri nefandate vor fi retusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 «ANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICU ALUI ROMANULUI». Pesta, 20 Iuni ii. Ia camera deputaților!!, ii. Tisza, din estrema stână, a interpelații pe președintele consiliului de miniștrii în privința neașceptatei schimbări ce s’a făcută în personalele ministerialui de resbelui, întrebând asemenea pentru ce decreturi imperiale, relativă la acea schimbare, n’a fost și contrasemnată de unulul din miniștrii. Președintele consiliului va respunde interpelării în ședința următore. Guvernuli- a presintat convențiunea închiriată ’ntre Ungaria și România, relativă la juncțiunile linielor ferate. Reproducemü după Monitorele de Duminecă urmatorea telegramă rectificată, pe crre amil publicat’o greșită în numărulfi trecută, totul după Monitore, Roma, 18 Iunii. — Papa a rostită țnă discursă importante, prin care a declarată că nu va face nici un concesiune. Redacțiunea și Administrațîunea, Strada Domitei No. 14 tra.’/wamm.irt**' nimwi.uwmnikiiwi..iituunîi....... (A) Edijiunea desera Si I T, MARȚI 10, 11 IUNIU 1874 LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale: unii and 48 lei; ș ese luni 24 lei i ei luni 12 lei; uăl una 5 lei. In Districte: un anii 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halgrain, Rue de Pandemie comedie 5, și la d-niî Crain esc Micoud, 9. rue Drouot, 9. LA VIENA: la d. B. G. Popovici, Kleichmarkt, 15. RUCUESGI, P CURMĂRI Cmierulu de la 6 Iuniu publică unu frumosu studio, supt titlu : „Responsabilitatea miniștriloru“. Confrații noștril din Iași puseră, supt ochii publicului tabloulu celii mai adevărații, și d’acea a și celu mai spăimăntatoril,alü unui Statu care,avănd și cea mai liberale Constituțiune, are fi în realitate turtită prin cel mai desfrânată despotismul. Atribuindu acești zeft lipsei de responsabilitate a miniștrilorflamierulu zice : „Uă astafelu de Constituțiune este uă, crudă ironia a libertății șî trebue sĕ se mire cineva că ’n seculul al nostru mai sunt popore atât fl de ignorante , cari se lase a fi încetate astflfelfl și suferi unfi asemene regime. .Omenii vânduți despoțilorfl vcgfl obiecta pate că ministeriulfl, alesfl ,din majoritatea represintanțilorfi poporului, este necesari aminte espresiunea dorințelor și națiunii; déru le vomfi respunde scurții, că miniștrii vă dată la putere, avendu tóte mijlocele da esercitauă presiune asupra alegerilor și, falsifică complet aminte voința națională, și, aducendu’și creaturele lor și în Camere, sciflă’și prelungi autoritatea la nesfirșite — după cum se ’ntâmplă acesta ’n multe țâri, pe cari nu voim fi a le numi — și cea a cel mai penibile încă pentru amoralii noștru propriu, este că nu ne putem ű plânge , căci totul acesta despotismul se esercită supt masca și formele legalității. „Domnii miniștrii leșină de risil de neghiobia nóstra și nesocotescu pe bietulu poporu Jicendií’i : —* Sunteți guvernați prin propriel vóstre instituțiuni și vă Bugri mârnit prin propria vóstra voință. Ce resultă din acistă stare de lucruri1? „Resultă că prinții cei mai bine intenționați perdu iubirea poporului și poporaritatea lorfl și, lăsându-se conduce de zeiî lorfl consiliarî, cadil -victimele propriei lorii neesperiințe ș’a credulității lorfl. „Nimicii nu’s mai primejdiosil pentru prinții cei buni de câtfl acesta sucoosmil de ómenl perverși, cari n’afl altă țintă de cât fl acea a d’a se înavuți. „Nimicö nu’i mai perniciosit pentru fericirea poporului de cât fl acești ommeni fără consciință, cari se juca cu totul ct i mai sacru pentru a'și ajunge la scopul. „Unul despotismul asiaticii este cu multfi mai preferabile decât fi unii guverne constituționale far’ de responsabilitatea miniștrilorfi, căci cândfle spre exemplu unui ministru de finance I este tâlharii, despotul îl ordonă se’lii , spânzure fără multă vorbă și dreptatea umană ’( făcută spre satisfacțiunea poporului, dérü într’uă monarchia constituțională, mai aleșii într’uă țeră europena, monarculii nu’și permite a tranșa justiția după moduli! lui Solomonfs : se mulțumesce cu aceaa d’a ruga pe d. ministru se’și dea demisiunea, și fiindulcă abuzurile d-lui ministru ar fi pute compromite pe principe, se ferescu d’a face uă anchetă asupra prevaricațiunilor ii sale , se lasă ministrul, se plece încărcații de aurii și se ia unul altul! care, face în tocmai același lucru, sciindfl că nu va fi responsabile, ș’apoi nescentari funcționari au prudința d’a pune prăzile lor și pe compta voinței princiare, și câte uo dată cuteză chiarfl d’a compromite persóna suveranului lorfl. „Totfl cea-a ce amil spusil este esadulfl adeverit.“ Tabloulu unui regime al fl derîderii constituționale fiind el esaduil, întrebămil pe confrații nostril de la Iași, daca și premisele dumnelorü suntfresacte? Acesta este cestiunea asupra căreia le atragemu atențiunea și deschidemu desbaterea. Unde se punem și acea fericită responsabilitate a miniștrilor ? In Constituțiune? Ea este la noi și încă dublă. Camera toimite pe miniștrii ’naintea justiției. Domnul!! dă pe miniștrii în judecată . Intr’un lege speciale ? Se presupunera fl că ea esiste. Gândit ânsă nu s’ar fi păiji Constituțiunea, cum era s’are pași legea? Când el s’ar fi tăia tulpina, cum ar fi mai pute trăi crăcile ? Constituțiunea nóstră coprinde, cum sciți, ,doi, redactori, multe din garanțiele materiale ce cereți. Dați-ne voiă se va amintimii și alte garanții morale ce afi fost fi luate de către Constituanta de la 1866. In dina de 29 lunisl, președintele Constituantei, d. Manolache Costachi, îmmânând fi Constituțiunea Domnului Româniîorii, îi dise în presința națiunii ș’a represintanților și puterilorfi garanți: „Adunarea, voindil a’ncînjura principiului monarchicil cu tóte libertățile compatibile cu ordinea, deplina convinsă că regimele constituționale a devenită pentru România nu numai uă condițiune de esistență și de prosperitate, dérü toto-d'uă-dată și garanția cea mai solidă a consolidării tronului Măriei téle, s’a grăbit d’a vota pactulfi meniții d’a ajunge pe deplini acești scopil. „Constituțiunea, ce amainere a presința Măriei télé, în numele Adunării, dă uă legitimă satisfacere acestorft aspirațiuni ale țarei, consacrândui pentru România principiele admise în Statele moderne cele mai naintate pe calea civilisațiunii. „Plinii de speranță că nouele instituțiuni vor fi pune capâtul suferințelor al unui trecută durerosul, Românii, uniți într’unii simțiment al unanimii de concordia și de frățiă, vom întrebuința silințele lor si cele mai stăruitore întru a apăra aceste principie.“ Mai voiți, doi. redactori, ș’altă garanția morale? Ea ne-o presința urmatorele eii vinte prin cari capulul Statului respiinse președintelui Constituantei: „Prin Constituțiune, realisămi aspirațiunile legitime ale națiunii, garantându interesele tutorii stârilorii, precum și tóte drepturile ce cetățănilă trebuie se gasescu într’uă societate civilisată. „Acesta adu me lega pentru totul de-una cu destinările nouei mele paj ■tine, cu România. „Trebuie se ne cumă mâna cu toții, și, strînsă uniți, se măntinemii, se se desvoltămu și se 'ntonima cea a ce am fi ‘ dobândită. „Țara a intrații într’uă stare normale. Se stăruim fi dorit cu toții, ca prin leafa și sincera aplicare a prințipielorű acestei Constituțuini, ea se pot fii produce bine-facêtórele iei rude.* In facia garanțielorfi materiale și morale ce repuserăm fi supt ochii tuturor fi, se ne ’ntrebăm fi, do. redactori, împlinitfi-am fi cu toții îngagiamintele ce luarăm fi ? ff^Pusfi-amü cu toții în lucrare garanțiele ce ni le amintiseră cu atâta su ®țelepciune președintele Constituantei și capului Statului? Datu-ne-am fi mâna cu toții, cum ne-a fostă sfătuită președintele Constituantei, spre a menține „regimele „constituționale, renecunoscutu ca „condițiune de esistență și de prosperitate pentru națiune și ca garanția cea mai solidă a consolidării „tronului“ ? Stată-amă strînsă uniți și stăruim-amă cu toții, cum ne a fostă consiliată capulă Statului, pentru a menține „leafa și sincera aplicare a prin„cipieloră acestei Constituțiuni“ ? A cui doru este vina, déca prin des-j unirea nóstra, totul mi se destrăbăla înjuru-ne? Nu noi negreșită vomă voi se comi batemă esistință mai multoră partite într’uă Stată. Ceaa ce combatemftense este divisiunea soră cândă este vorba d’a apără, cum ne fise capulă ! Statului, j,tóte drepturile ce trebuie j se găsescă cetățânulă într’uă societtate civilisatä“; divisiunea cândă sun ■t temă chiămațî, cum adause Elfi, „se ■ mănținem fi, se desvoltămă și se ’n- ■ tărimă ea-a ce am fi fostă dobândită“. Oricari ară fi omenii de la guvernă, este cu minte, este practică ca celelalte partite se nu se ’ntrunescá spre a’i menține nestrămutați pe tot râmură legalității? Cândă s’aprinde cosiulă unei singure case, prudința nu ne impune datoria se sărimă cu toții, amici și inamici, spre a stinge coșiulă ș’a opri astă-felă da lua focă , casa, și printr’ănsa totă suburbia ? Se presupune că acum, do, redactorii, e’avem fi și legile de responsabilitate, despre cari vorbiți? Cine ănsă va fi chiamată se puie ’n lucrare acele legi? Camera? Déru presupuse-i rău că ea ară fi rodusă unei criminale falsificări a voinței naționale. Capulă Statului? Déri presupuserăți că Elfi ară fi amăgită de consilieri perfizi. S’acordamă cetățeniloră dreptului d’ă chiăma pe miniștrii în judecată? In proiectul de Constituțiune presintată de noi guvernului de la 1866, era prescrisă acesta dreptu, dérü nu sa putut fi trece și ’n Constituțiunea adoptată (1). Admițănd fi ănsă c’amesiste scrisă, la ce ară servi elă? (1) Articlulut 101 din Constituțiune prescrie: " „Vă lege, presintată la cea d’ântâm sesiune, va determina cazurile de responsabilitate, pedepsele aplicate miniștrilor și modul de urmărire în i contra lorți, atât și în privirea acusațiunii admisă de represintațiunea națională, câtă și ’n privirea urmăririi din partea părților losate.* Nici unu ministru n’a presintată acea lege, și ] nici uă Cameră și nici uă partită n’a protestată cu tăria și cu necurmată stăruință. A cui dorit 1 este culpa ? ! 1 Avem fici legea electorale art. 79, care zice: „Cinci alegotori au dreptului d’a intenta procesă criminale, pentru pedepsirea delictelor f! comise în timpului alegerilor ei.“ Cine a oprită pe alegători d’a deschide asemene procese criminale ? Frica de persecutările guvernului? Dera cine nu va batjocori pe cei carți de frică se descracă de demnitatea și de drepturile lor? Ș’apoi, care guvernă, flăcută de poftitorii de despotismă, va Cuteza se lovescu, pe tâclă sau p’ascunsă, pe cei cari ară lupta pe calea legale, cândă va soi că toți cei fruntași al țărei voră susține pe cei persecutați? Unde va găsi atâtea tribunale spre a judeca d’uă-dată pe toți fruntașii fiăcarul judecă, atâtea temniți spre a-i închide pe toți ? Și déc’ar fi găsi tribunale, unde ară găsi judecători? căci, sciți bine, doi, redactori, că nu se găsesce omfi care se cutezesc ’și vândă consecința, cândă scie că va fi esclusă din casele, din societatea majorității concetățenilor sói. Rémúdérit, tăria unui guvernă pe calea răului, și slăbiciunea nóstra pe calea binelui, vine numai din causa divisiunii nóstre. Să nu căutămă dori d’a face legi, ci d’a ne lumina unii p’alții; să nu căutăm și ce pedepsi să punemă în legi contra celor t răi, ci să luptămă spre a ’ntruni pe cei mai mulți pe tărâmul apărării drepturilor, cetățenesci și răulă se va curma îndată. Oricari vor fi fi ideiele politice ale fiecărui omă, să potă întruni toți pentru apărarea dreptului. Să se ’ntrunescă,Jiseramii anulă trecută, să se ’ntrunescá cetățenii cei buni, și să constituie în fiecare judecă una comitată pentru susținerea legalității și pentru apărarea dreptului. Să se’ntrunescá și să facă cunoscută c’oricine va fi lovită în dreptul ă săă va fi susținută de toți și va ave în sînulă comitatului apărători naintea tutoră autoritățiloră. V’aduceți aminte, doi, redactori, că guvernulă aiuji și ’nțelese acestă consiliu ală nostru și țipa ’ndată de durere. diserămă mai de ună-țji , să se’ntrunescá toți cei buni, și, prin câțiva delegați, să puie supt ochii capului Statului ună memoriă, în care s’arate situațiunea țărei. Guvernulă au-fi, înțielese și scuse, cum vădurăț, strigarea d’alarmă. Acesta este opiniunea nostru, acesta este teribila conspirațiune la care convocămă pe ómenii tutoră partitelor și întrunirea celor mai mulți pe tărâmullegalității. Constituirea publică în fiecare judeciă a unui comitată cu misiunea d’a susțină ș’a apăra naintea tutoră autoritățiloră dreptul fiecărui omă. Nimeni din cei asociați să nu s’abată d’uă liniă, din calea legalității. Toți să lupte, cu liniște și ’n conformitate cu legile, pentru restabilirea dreptului ori în a cui persona dreptatea va fi atinsă. Toți asociații să depuie, prin delegații sorii, in mânele capului Statului, și pe biurourile Camereloră, una memoriă, bine lămurită, și ’n-1 socitii de acte doveditóre, despre situațiunea țărei. Atâtil și nimicit mai multil, și chiezășuimii că ’ndată reulii va fi curmați!, calea legale va fi pe deplină restabilită, și guvernământul onestității ș’alfl dreptății va funcționa cu liniște în tóta deplinătatea sea, și legile de responsabilitate ministeriale vor fi fi făcute, dérü nu va fi ocasiune d’a s’aplica. Reproducem urmatórele din edițiunea de dimineța a numărului precedinte: Pin afară.— Tu ședința camerei de la Versailles de la 15 Iuniu, cândtt s’a votată urgința propunerii centralul stângii și trimiterea sex la comisiunea legiloru constituționale, s’a mai presintatfl, osebiții de propunerea ducelui de la Rochefoucauld, încă doue, una din partea d-lui Lambert Saint- Croix , partisan! alfl monarchic! deghisate (stathonderat) și alta din partea d-mî de Kerdrel, deputații ministeriale. Prima era redactată astfelul: «Adunarea naționale invită comisiunea legilor îl constituționale a lua de base în lucrările sale disposițiiunile următore : « 1. Mareșalele Mac-Mahon va esercita puterea esecutivă cu care,a foștii investiți de legea de la 20 Noembre 1873, supt titlului de președinte alfl Republice francese. «2. Puterea legislativă este împărțită între 2 adunări. « 3. Președintele Republicei are dreptulul d’a disolve camera deputaților și în unire cu camera înaltă. « 4. La espirarea puterilor și președintelui Republicei, cele două camere, întrunite In congresii naționale, vor fi desemnate succesorele mareșalului Mac-Mahon, când el vor fi statua ș’asupra revizuirei totale sau parțiale a legilor și constituționale, în formele determinate de desele legi.» Acesta propunere s’a trimis puir și simplu totul la comisiunea legilor și constituționale. A doua propunere a d-lui de Kerchel avea de scopul «menținerea mandatului dat al comisiunii legilor și constituționale, spre esecutarea legii de la 20 Noembre 1873,» și cerea că acestă propunere se se trimită la comisiunea legilor și constituționale, fără urgință , în urma votăriiense a propunerii centrului stângii, d. de Kerdrel a retrasă p’a sea. D. Raoul Duval, bonapartista, a opinați se se consulte națiunea prin plebiscitul. Propunerea d-lui La Rochefoucauld era în următorea coprindere: » « Adunarea naționale decretă : « Art. 7. Guvernul Francie! este monarhia. « Tronul fl aparține șefului casiî Francie!. «Art. 2.Mareșialele Mac-Mahon va lua titlul fl de locoțiitoril-generale al fl. regatului. «Art. 3. Instituțiunile politice ale Francie! se vor fi regula în unire cu regele și cu represintanții națiuni!.» Respingerea acestei propuneri s’a făcut și prin scularea și ședere și o’nă ruare majoritate. Bonapartiștii a fi votată pentru trimiterea de la comisiunea legilor și constituționale. —■ Marerialele Concha se pregătesce a ataca Estela cu 25,000 și 80 tunuri. Don Carlos a ordonată de s’a împușcată 18 suptoficial! cari escitafl garnisona din Tolosa ca se se revolte. fliarele din Paria cu data de 18 și cele din Viena cu data de 19 lunii! ne aduci! din Francia urmatórele scrii: In ședința camerii de la Versailles de la 16 Iuniii, marchisulü Franclieu, legitimiste, a cerută ca Adunarea se invalideze voturu de la lir pentru admiterea arginții propunerii Perier, fiindu-ca s’au ivitit mai multe reclamări în contra1!. I). Clapier aduce asemenea, ca argugumente în susținerea acestei cereri, c’au luatu parte la voti! mai mulți deputați cari fuseră în concediu și nu se pute se ideca a fi fostă profind la votiî, și că propunerea Perier „are un însemnătate considerabile, fiindu-că tinde a prepara Republica“. Președintele adunării,d. Buffet, le-a respuns el că Adunarea are dreptulfi